Familia - Notiunea de familie, Functiile familiei

Familia

1. Notiunea de familie

Complexitatea formei de comunitate umana care este familia determinata de multitudinea de relatii care se nasc intre cei care o compun, pe de o parte, si de raporturile ei, ca entitate distincta, cu societatea, pe de alta parte, precum si de evolutia trasaturilor sale caracteristice in timp - face dificila, in ce o priveste, cristalizarea unei definitii atotcuprinzatoare si stabile. Ea a constituit si constituie obiectul de cercetare a numeroase stiinte, ca sociologia, biologia, medicina, psihologia, stiintele istorice, stiintele juridice, filosofia, fiecare incercand sa-i surprinda aspectele caracteristice dintr-un unghi de vedere mai mult sau mai putin specializat si deci mai mult sau mai putin ingust. Familia -

s-a spus[1] - este o realitate biologica, prin uniunea ce se realizeaza intre barbat si femeie si prin procreare; este o realitate sociala, prin ea realizandu-se o comunitate de viata intre cei care o compun; este si o realitate juridica , caci societatea reglementeaza cele mai importante relatii din cadrul ei prin norme juridice. Familia presupune o anumita structura, istoriceste determinata[2]; ea este totodata: un grup social cu o gospodarie casnica comuna[3]; o entitate de interactiuni si intercomunicari personale intre sot si sotie, mama si tata, fiu si fiica, frate si sora[4]; un grup cu caracteristici proprii, obiceiuri, traditii, reguli de educatie care creeaza o atmosfera[5]; o distributie a rolurilor si sarcinilor familiale, indeplinirea unor functii in raport cu societatea[6]; un mod de reglementare a relatiilor dintre sexe si de asigurare a procrearii si educarii copiilor[7].

Dintr-o perspectiva juridica, familia a fost definita ca "o forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati intre ei prin casatorie sau prin rudenie"[8]. Familia prezinta, desigur, toate aceste caracteristici, dar neindoielnic si altele. Legiuitorul nu da in nicio reglementare definitia familiei, conferindu-i insa, in diverse reglementari, acceptiuni diferite[9]. Codul familiei vizeaza cel mai adesea (art. 1-44, 47-65 si 97-112) sensul restrans al notiunii, potrivit caruia in familie se cuprind sotii si copiii lor minori. Cea de-a doua ipoteza prezinta sensul larg al notiunii de familie, prin care, pe langa persoanele amintite anterior, in familie se mai includ si alte categorii de persoane enumerate expres de lege.

Familia ne apare astfel ca forma juridiceste recunoscuta de convietuire a unor persoane legate prin casatorie si rudenie si care genereaza intre membrii ei relatii complexe, biologice, etico-spirituale, economice, juridice, culturale, etc[10].

2. Functiile familiei

Importanta familiei ca forma de organizare naturala a societatii a determinat existenta si aparitia, atat la nivel intern, cat si international a numeroase reglementari legale menite sa confere protectie acestei forme sociale. Este evident ca relatiile de familie implica atat legaturi afective, cat si raporturi de ordin patrimonial. In literatura de specialitate sunt identificate trei functii ale familiei: functia de perpetuare a speciei, functia economica si functia educativa[11].

a) Functia de perpetuare a speciei, numita si biologica sau demografica[12], isi gaseste radacini si in dreptul roman, acesta fiind scopul fundamental al incheierii casatoriei. Neputinta femeii de perpetuare a speciei atragea dupa sine repudierea acesteia.

Evolutia social-economica a unei tari, conditiile socio-economice, realitatile vietii determina si hotarasc dreptul unei familii de a avea copii.

Se contureaza politici diferite: astfel, in China se urmareste franarea natalitatii, in vreme ce in Europa Occidentala se manifesta fenomenul incurajarii casatoriei intre homosexuali, desi exista opunere din partea bisericii, neputandu-se realiza functia de perpetuare a speciei umane ca principala functie a familiei[13].

b) Functia educativa se imbina cu prima functie, cea de perpetuare a speciei, in ceea ce priveste asigurarea evolutiei societatii omenesti.

Familia este prima care transmite copilului primele reguli si deprinderi, asigura formarea si dezvoltarea personalitatii copilului[14].

In toate timpurile familia a avut un rol important in educatia copiilor. Functia educativa a familiei a suferit schimbari determinate de evolutia societatii. Parintii sunt datori sa asigure copilului conditii optime de crestere, de asigurare a sanatatii si dezvoltarii lui fizice, de educare, invatatura si pregatire profesionala.

c) Functia economica isi gaseste expresia in administrarea in comun a gospodariei si a comunitatii de bunuri a sotilor, precum si in obligatia de intretinere a membrilor familiei aflati in incapacitate de munca.

Celor trei functii evidentiate mai sus, unii autori o adauga si pe aceea de solidaritate familiala[15]. Se considera ca din legatura biologica, din comunitatea de viata a membrilor familiei, precum si din afectiunea naturala ce exista intre ei, se naste aceasta solidaritate, care este de ordin afectiv, etic[16]. Dar dreptul, prin reglementarile sale, in principiu, contribuie si el "la intarirea legaturilor afective si morale dintre membrii familiei si la stabilitatea familiei."[17]. Se amintesc, in acest sens, prevederile art. 2 din Codul familiei, potrivit carora "relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material". Contribuie, deasemenea, la intarirea legaturilor spirituale dintre membrii familiei prevederile referitoare la egalitatea in drepturi si in obligatii intre soti - art. 1 alin. (4) si art. 25-26 din Codul Familiei -, prevederile referitoare la comunitatea patrimoniala de bunuri (art. 30 din Codul familiei), cele referitoare la egalitatea parintilor in drepturi si in obligatii fata de copiii lor minori si la exercitarea ocrotirii parintesti numai in interesul copiilor (art. 97-98 din Codul familiei). In fine, sunt amintite, in acest sens, reglementarile privitoare la obligatia legala de intretinere intre membrii familiei (art. 86-96 si 41 din Codul familiei), precum si dispozitiile art. 305-307 din Codul penal, care sanctioneaza abandonul de familie, relele tratamente aplicate minorului si nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului.

Indiscutabil ca aceste obligatii exista intre membrii familiei si ca solidaritatea morala si materiala se realizeaza in familie, insa consideram ca nu se poate vorbi de o functie a familiei in acest sens, ca entitate de sine statatoare. Ea exista, asa cum am aratat deja, intre membrii familiei si poate fi considerata ca atare daca privim functiile familiei dintr-un unghi interior, cel al raporturilor interne care exista intre membrii acesteia. Celelalte trei functii prezentate vizeaza, in primul rand, raporturile familiei cu societatea[18].