Metode de cercetare in educatie - hartuirea sexuala

METODE DE CERCETARE IN EDUCATIE

- Hartuirea sexuala-

SCOPUL PROIECTULUI

Scopul acestui proiect este de a analiza ipoteza conform careia femeile din Romania nu considera hartuirea sexuala o problema grava si se asteapta ca rezolvarea acesteia sa vina de la sine. Voi demonstra in aceste pagini ca femeile nu sunt suficient de informate in ceea ce priveste hartuirea sexuala si ca majoritatea dintre ele nu cunosc legea care le apara si le protejeaza.

MOTIVATIA ALEGERII

Am ales aceasta tema pentru a contrazice miturile aparute de-a lungul timpului. In primul rand , mitul conform caruia modul de a se imbaraca si comporta al femeilor provoaca declansarea hartuirii sexuale este fals. Un alt mit ar fi ca daca femeile ar refuza sau ignora toate avansurile agresorilor, hartuirea sexuala ar inceta. Exista insa o alta idee care pretinde ca ,,hartuirea sexuala nu este o problema grava , ci un flirt inofensiv , o maniera de a acorda atentie unei persoane''[1]. Toate aceste argumente au fost contrazise in aceasta cercetare, demonstrand ca femeile nu sunt niciodata vinovate de faptul ca sunt hartuite sexual si ca ele au dreptul de a se comporta si se imbraca cum simt, fara a se teme ca vor fi molestate.

TEMA

Tema acestui proiect de cercetare este situatia femeilor care s-au confruntat cu hartuirea sexuala si care nu au stiut cum sa procedeze pentru a se apara. Cercetarea este explicativa , deoarece intentia mea este de a analiza modalitatile prin care se poate manifesta hartuirea sexuala si modurile de a le preveni.

DEFINITII SI CONCEPTE ULILIZATE

In documentele Uniunii Europene , hartuirea sexuala este considerata ,,un comportament nedorit cu conotatii sexuale ,exprimate fie fizic, fie verbal sau non verbal , avand ca rezultat diminuarea demnitatii unei persoane si crearea unui mediu de intimidare ostil , degradant,,[2]. 

INTRODUCERE

Recent, se vorbeste din ce in ce mai des despre hartuire sexuala la televiziune, radio, in ziare, pe site-uri de Internet. Termenul de hartuire sexuala a fost lansat in 1974 la o universitate americana si ,dupa ce a fost integrat in cultura americana corporativa, termenul de hartuire sexuala a traversat Atlanticul, ajungand in Europa. In societatea romaneasca actuala 'mana sefului pe posteriorul secretarei este o situatie de normalitate fiind incadrata penal numai in anul 2002, cand, sub presiunea Uniunii Europene, a aparut o lege (legea 202), cu privire la egalitatatea de sanse intre femei si barbati.[3]

Femeile din Romania continua sa priveasca cu indulgenta hartuirea sexuala, cu toate ca fiecare femeie se confrunta cel putin o data in viata lor cu o forma de hartuire, pornind de la violarea spatiului privat , o gluma de natura sexuala , limbaj obscen, ajungandu-se pana la solicitarea favorurilor sexuale. Din nefericire, femeile se tem sa actioneze in justitie agresorul , deoarece acestea isi pot pierde locurile de munca, sa-si distruga familiile, ele se tem de mentalitatea societatii romanesti care considera ca femeia este vinovata de cele mai multe cazuri de hartuire sexuala.[4]

Cel mai des, femeile care se afla intr-o astfel de situatie, aleg una din urmatoarele solutii: fie isi dau demisia si incearca sa-si gaseasca un alt loc de munca, fie accepta propunerea de frica sa nu-si piarda locul de munca. Dar putine dintre ele se gandesc la o a treia optiune, si anume aceea de a incepe o actiune in instanta . De obicei, femeia hartuita isi inainteaza demisia fara a actiona agresorul in instanta si apoi o alta femeie vine in locul sau, trece prin aceeasi situatie, formandu-se un adevarat cerc vicios. Acest lucru se intampla in primul rand din cauza lipsei de informatii si a societatii care este mult prea toleranta si accepta mult prea usor cazurile de hartuire sexuala.

FORMELE SI MODALITATILE HARTUIRII SEXUALE

Hartuirea sexuala poate sa se manifeste sub diferite forme. Exista forme usoare care se incadreaza in afara categoriei de agresiune fizica directa , dar si moduri grave care pot conduce la tentativa de viol si viol. Hartuirea poate fi verticala (sef fata de angajat) sau orizontala (intre colegi). Actul de hartuire sexuala poate avea loc nu numai la locul de munca, dar si in afara companiei , cu ocazia diverselor conferinte, intalniri si chiar si dupa orele de munca.

Este un cliseu faptul ca agresorul este intotdeauna si seful victimei. Agresorul poate fi oricine: un client, un coleg, un profesor,un student, un prieten sau chiar un strain. In unele cazuri, actele de hartuire nu sunt directionate catre o singura persoana, ele pot crea un mediu de lucru ostil pentru multi oameni care lucreaza in acelasi loc.

Exista numeroase studii care au propus clasificarea cazurilor de hartuire sexuala. Cele mai practice impart hartuirea sexuala in doua mari categorii: hartuirea sexuala publica si hartuirea sexuala privata. Agresorii publici sunt usor de identificat, ei au atitudini seducatoare si sexiste fata de colegi si subordonati. In cazurile de hartuire sexuala privata, agresorii isi pastreaza o imagine publica respectabila, adoptand un comportament inadecvat si sexual numai atunci cand el este singur cu victima[5].

Comportamentele de hartuire sexuala pot aparea intermitent. Chiar si un singur incident grav este suficient pentru a fi considerat hartuire sexuala. Formele de hartuire sexuala pot fi grupate in cateva categorii mari : forme fizice (imbratisari, asalturi, tentativa de viol), forme verbale ( propuneri sexuale directe,observatii indirecte, glume si insulte obscene), formele non-verbale (gesturi sexuale sugestive, priviri insistente, expunerea indecenta a anumitor parti ale corpului), forme scrise / grafice (trimiterea fotografiilor care au o conotatie pornografica) si forme psiho-emotionale (amenintari, umilirea publica a unei persoane).[6]

MITURI

Persoana care agreseaza este singurul responsabil pentru hartuirea sexuala. Exista numeroase mituri cu privire la acest aspect, deoarece nu exista informatii concrete cu privire la acest subiect. Se vorbeste peste tot despre acelasi subiect : in ziare, la locul de munca, in discutiile cu prietenii, dar toate aceste informatii sunt de cele mai multe ori false. Acest subiect este in continuare invaluit in stereotipuri si idei preconcepute.

De aceea, va voi prezenta cateva mituri pentru a arata ca hartuirea sexuala nu are nici o legatura cu maniera de a se imbraca si comporta al femeilor sau pentru a contrazice faptul ca hartuirea sexuala nu reprezinta o problema grava..

Primul mit este construit in jurul faptului ca femeile au o maniera provocatoare de a se imbraca si comporta. Raspunderea pentru hartuire sexuala este atribuita doar persoanei care hartuieste. Acest lucru se intampla frecvent din cauza agresorului care vrea sa-si exercite puterea si controlul fata de persoana in cauza. Oricine poate fi hartuit, femeie sau barbat. Studiile arata ca oamenii hartuiti sunt diferiti din punct de vedere al varstei,al aspectului fizic, al vestimentatiei si al comportamentului. Singurul lucru comun este faptul ca 90% din persoanele hartuite sunt femei. Modul de a se imbraca nu este echivalent cu acceptarea de a fi hartuiti. Femeile au dreptul de a se comporta cum doresc fara sa se teama ca vor fi atacate. In opinia mea, vestimentatia nu reprezinta sursa hartuirii sexuale. Daca credem in egalitatea de sexe,consideram de asemenea , ca femeile pot sa se comporte asa cum simt. Tendinta egalitarista cauta sa obtina conditii egale intre sexe la locul de munca : acelasi salariu, acelasi tratament, aceleasi competente. Emanciparea femeilor trece printr-un stadiu de preluare a insusirilor barbatilor.[7]

Un alt mit este faptul ca exista persoane care spun ca in cazul in care femeile ar refuza sau ignora orice comportamentul inadecvat al unui barbat, hartuirea sexuala ar inceta. Desi in unele cazuri, poate fi o realitate, in cele mai multe cazuri nu este asa. Motivul este faptul ca o mare majoritate a barbatilor se comporta in conformitate cu un principiul total gresit : o femeie care spune ,,NU'' doreste sa transmita ,,DA''. In plus, in cazul in care agresorul detine orice fel de autoritate fata de persoana hartuita , este posibil ca din pozitia sa ignore orice urma de refuz. In ceea ce priveste ignorarea cazurilor de hartuire, studiile arata ca lipsa de reactie este adesea interpretata ca o acceptare si o incurajare a unui astfel de comportament. Din acest motiv, a ignora complet acest tip de comportament nu este recomandat. Singura solutie de a opri acest gen de abuzuri pare a fi justitia, dar, din pacate, exista putine femei care indraznesc sa intenteze procese in instanta.

Hartuirea sexuala nu este o problema grava, este doar un flirt nevinovat, o gluma, un mod de a acorda atentie unei persoane. Acest mit este absolut ridicol. Hartuirea sexuala este un abuz de putere, o problema grava si nu este deloc inofensiv. Este un comportament nedorit, umilitor, jignitor, care poate genera frica si revolta. Este o atitudine ostila la baza careia este nevoia de a intimida si de a controla o persoana. Efectele producerii hartuirii sexuale sunt numeroase si variate, avand efecte negative asupra vietii emotionale, profesionale si sociale a persoanei molestate. Deci a compara hartuirea sexuala cu flirtul reprezinta o eroare , deoarece cele doua comportamente ofera senzatii complet diferite.

Acest tabel ne arata diferentele evidente intre cele doua situatii si motivele pentru care cele doua cazuri nu pot fi niciodata comparate sau confundate.[8]

Exista o intreaga serie de mituri care neaga faptul ca hartuirea sexuala este nedorita, umilitoare care produce efecte negative asupra vietii unei persoane. Se neaga faptul ca acest comportament este adesea intalnit si transfera vinovatia persoanelor agresate. Este posibil ca toate aceste mituri sa fie inventate de barbatii care nu cred in egalitatea dintre femei si barbati si care doresc sa-si demonstreze superioritatea si autoritatea fata de femei.

DISPOZITII LEGALE

Hartuirea sexuala in Romania este reglementata in patru acte normative penale si civile : legea 202/2002 in ceea ce priveste egalitatea sanselor intre femei si barbati , ordonanata 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tutturor formelor de discriminare , codul penal si codul muncii. In aceste legi , hartuirea sexuala este tratata in cateva paragrafe. In Romania , legile nu acorda mare importnata acestui comportament, ele nu precizeaza concret cazurile in care este sanctionata hartuirea sexuala si din aceasta cauza procesele intentate de femei nu au avut castig de cauza. Este foarte dificil pentru o femeie sa demonstreze ca a fost agresata fara a avea probe concrete. O persoana aflata in aceasta situatie ar trebui sa fotografieze sau sa pastreze toate materialele existente , ar trebui sa tina un jurnal unde sa-si scrie detaliile si contextul hartuirii sexuale (data , conversatia) si ar trebui sa povesteasca si altor persoane pentru a avea martori. Este insa foarte dificil de a actiona in acest mod , tinand cont de faptul ca trebuie sa dam dovada de mult curaj si rabdare pentru a ajunge intr-un final sa putem pedepsi un asemenea comportament. Femeile sunt mult mai inversunate in lupta pentru a ajunge sa ocupe o functie importanta. Ele sunt mai autoritare, mai dure si cred ca s-ar descurca intr-o alta maniera in cazul unei hartuiri sexuale daca ar fi mai bine informate. In realitate , doar jumatate din femeile din Romania cunosc existenta unei legi impotriva hartuirii sexuale, iar cealalta jumatate considera ca pedepsele sunt aproape inexistente (agresorii pot fi amendati cu o amenda de la 1.500 RON pana la 15.000 RON sau in cel mai rau caz, pot sta in inchisoare intre 1 si 3 ani). In opinia mea , aceste pedepse sunt ridicole , si incurajeaza agresorii sa-si continue hartuirile.

Lipsa de informare este, probabil, cea mai grava eroare tinand cont de faptul ca unele femei vad in hartuirea sexuala obligatia de a mentine o relatie sexuala sau obligatia unei persoane de a face ceva impotriva vointei sale, insa prefera sa-l desemneze ca fiind un comportament neadecvat. Pentru unele femei hartuirea sexuala este sinonima cu violul, pentru altele inseamna doar propuneri indecente.

Oamenii inca se tem de a reclama cazurile de abuz. Cifrele sunt socante si arata ca doar 10 romance au reclamat acest tip de abuz. Cercetarile facute de CPE in luna august arata ca mai mult de jumatate dintre romance refuza sa reclame abuzul sau discriminarea. Conform acestui studiu 43% din romani, vor anunta autoritatile anul viitor in caz de discriminare, agresiune la locul de munca, fata de doar 5% in ultimul an. In tara noastra exista in prezent o lege care a introdus pentru prima data acest termen si care il pedepseste prin legea 27/2004[9]. Se considera ,,hartuire sexuala'' in urmatoarele situatii : propuneri indecente, comentarii indecente, invazia spatiului personal, mesaje indecente, dar cercetarile arata ca 43% vor reclama aceasta atitudinea, 40% vor discuta cu agresorul, 23% vor discuta cu seful, 10% traiesc cu speranta ca totul se va rezolva fara nici un fel de implicare, si 6%, vor demisiona.

Deoarece doar 10 de persoane au reclamat deja acest tip de comportament, am descoperit ca nici una din aceste persoane nu a castigat procesul. Cauza principala este faptul ca oamneii nu sunt foarte bine informati , fapt dovedit si de numarul mic de cereri de despagubire. Cel mai rau este ca majoritatea romanilor considera hartuiri sexuale doar cele mai grave cazuri, ei nu stiu ca legislatia prevede pedeapsa chiar si pentru mesaje indecente, pentru invazia spatiului personal. Cel mai adesea gasim agresiunea intre conducator si subordonatii sai, dar exista, chiar si intre persoane de acelasi sex. Managerul de program CPE explica faptul ca exista doua legi care prevad pedepsirea hartuirea sexuale : Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre barbati si femei, si Legea 324/2006 ce implica prevenirea si pedepsirea tuturor formelor de discriminare. Chiar si asa nici una din cererile depuse nu au fost rezolvate,din cauza lipsei de probe, instanta sesizata cerand inregistrari audio sau video.

Un alt studiu IMAS arata ca, dupa o campanie impotriva hartuirii sexuale, 60% dintre romani stiu ca in tara noastra exista legi impotriva hartuirii, in timp ce 12% nu stiu de existenta unei astfel de lege . Chiar daca oamenii stiu ca exista legi impotriva hartuirii sexuale, romanii evita sa consulte un avocat sau sa ia masuri, victimele evita doar agresorul. Nici in cazurile de cereri de despagubire nu a fost gasita o solutie, 6 femei, 5 provenind din spatiul privat si una din institutii publice au reclamat actul de hartuire sexuala pe baza de acte indecente, limbaj indecent cu o conotatie sexuala, chiar si amenintari de concediere.

La British American Tobacco sunt reguli care recomanda evitarea relatiilor personale la locul de munca, sau interdictii, pentru a preveni aceste cazuri de hartuire sexuala. Insa nici ei nu au un program de educare a angajatilor cu privire la hartuirea sexuala. De asemenea, in cadrul Xerox am constatat ca 'nu toleram hartuirea sexuala, intimidarea sau discriminarea de orice fel.'[10].

In tara noastra acest tip de comportament este recunoscut ca hartuire sexuala in cele mai severe forme, insa romanii nu considera limbajul indecent o forma de hartuire si nu au convingerea ca exista si legi impotriva acestui comportament. In plus , persoanele care sunt constiente de faptul ca sunt victimele hartuirii sexuala nu iau masuri ,fie de teama, de rusine, sau din lipsa de informatii. Persoanele agresate prefera sa evite persoana in cauza decat sa o reclame.

Legislatia europeana defineste hartuirea sexuala : ,,orice forma de comportament sexual nedorit ,verbal , non verbal sau fizic, care produce violarea demnitatii persoanelor, mai ales cand aceasta da nastere la un loc de munca intimidant, ostil, umilitor sau ofensator.,,[11]

Comisia pentru Egalitate de Sanse din Marea Britanie a efectuat o cercetare in perioada 1998-2001 pentru a analiza cazurile de hartuire sexuala. In 3 ani s-au desfasurat 54 de procese dintre care 34 au primit o solutie pozitiva reclamatiie lor. In cele 34 de procese solutionate, 31 au fost inaintate de catre femei si 3 de catre barbati. In majoritatea cazurilor, victimele hartuirii sexuale sunt oameni cu un salariu foarte mic (vanzatori, personal de birou, muncitori in fabrica) care au demisionat sau si-au pierdut slujba din cauza hartuirii sexuale si aproape 50% din aceste persoane au reclamat acest comportament numai dupa ce si-au parasit locurile de munca. Compania CPE impotriva hartuirii sexuale a avut ca scop informarea populatiei despre acest tip de discriminare. Sa cunoasti inseamna sa reactionezi. Deci, cei care sunt informati pot sa ia masuri pentru a opri o astfel de discriminare, astfel incat atacatorii sa fie opriti de a comite si alte agresiuni impotriva celor ce pot fi considerati mai slabi.

MODURI DE A PREVENI HARTUIREA SEXUALA

Prevenirea hartuirii sexuale este o masura foarte importanta, pentru ca este mai usor a preveni decat a combate. Prevenirea acestui comportament ar putea fi realizat prin derularea de campanii de informare difuzate la TV, radio si presa, prin legi mai stricte, cu sanctiuni drastice, si in intreprinderi, prin normele de ordine interioara care sa specifice in mod clar sanctiunile aplicate celor care incalca aceste reguli.

In cazurile in care hartuirea sexuala nu a putut fi prevenita exista cateva institutii carora putem sa ne adresam : Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Inspectoratul Teritorial de Munca,Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse , Tribunalul Civil sau Penal. Prima institutie poate amenda agresorul sau, de asemenea, institutia angajatoare care in cazul in care a tolerat un acest tip de comportament la locul de munca. Daca trimiteti o sesizare in scris la Inspectoratul Teritorial de Munca el poate anunta institutia angajatoare, aceasta din urma fiind amendata in cazul in care permite hartuirea sexuala la locul de munca. ANES nu are responsabilitati directe in cadrul anchetei si pedepsei cazurilor de hartuire sexuala, dar va transmite citatiile institutiilor autorizate. Tribunalul Civil poate reangaja persoana agresata, in cazul in care acesta a fost concediata pentru ca ea nu a acceptat avansurile sexuale. Ultima institutie poate ajuta o persoana numai in cazul in care este vorba de un delict, adica in cazul in care faptuitorul a folosit amenintari sau constrangeri, abuzand de puterea sau functia sa.

Dupa cum puteti vedea, exista multe metode de prevenire si combatere a hartuirii sexuale. Dar de ce nu se iau masurile specificate in pagina anterioara? Pentru ca, in primul rand trebuie sa fim informati. Trebuie sa stim ce inseamna hartuirea sexuala si sa constientizam gravitatea acestei probleme. Trebuie sa fim curajosi, trebuie sa se tina seama de egalitatea intre genuri si sa ne bucuram de drepturile pe care inaintasele noastre s-au luptat pentru a obtine.

HARTUIREA SEXUALA IN PRESA SCRISA

Desi este o problema intima, cazurile de hartuire sexuala se gasesc si in paginile ziarelor. Acestea reprezinta primele surse de informatii in cazurile hartuirii sexuale , dar ele nu furnizeaza informatii decat dupa numeroase anchete. De exemplu , am gasit un articol in ziarul ,,Gardianul'' , scris in urma unei investigatii al centrului PE intr-o campanie privind hartuirea sexuala. Rezultatele acestei campanii au fost negative. Femeile prefera sa renunte de la inceput la ideea de a si apara drepturile.

Un alt articol gasit in cotidianul ,,Azi'' face referire la campania organizata de Centru de Parteneriat pentru Egalitate in patru orase din Romania (Cluj,Iasi, Constanta si Bucuresti) care si a propus schimbarea atitudinii romanilor fata de aceasta forma de discriminare. In urma campaniei , perceptia acestor tineri s a schimbat radical :43% au declarat ca vor apela la o institutie a statului daca vor fi agresate , comparativ cu 5% inainte de campanie.

Sursele de informatii cele mai frecvente in aceasta campanie au fost televiziunile(92%) si presa scrisa(40%). Cele mai putin utillizate au fost departamentele de resurse umane (1,3%) , sindicatele(0,3%), chiar daca ele joaca un rol foarte important in prevenirea hartuirii sexuale la locul de munca.

CADRU TEORETIC

Proiectul este construit pe baza conceptului de hartuire sexuala. Un punct de reper in acest proiect de cercetare este reprezentat de un ghid practic destinat managerilor de resurse umane Cum gestionam situatiile de hartuire sexuala (auteurs Livia ANINOSANU, Daniela MARTIS, Irina SORESCU). Am utilizat acest ghid deoarece contine toate informatiile utile , fiabile si precise care conduc la o concluzie clara.

O alta sursa la fel de importanta pentru acest proicet sunt articolele de ziare unde am gasit informatii referitoare la hartuirea sexuala, site-uri oficiale (www.hartuiresexuala.ro) si cartile (Eliane GUBIN, Pour le droit de travail entre position et égalité in Le siècle des féminisme et Nicole BELLOUEBET-FRIER, Sont-elles différentes ?)

CADRU METODOLOGIC

Am ales ca metoda de cercetare ancheta sociologica deoarce tema pe care o tratez presupune primirea de informatii directe de la populatie. Am ales chestionarul deoarece el reprezinta metoda cea mai simpla si cea mai convingatoare de a oferi informatii despre stadiul cunoasterii fenomenului de hartuire sexuala de catre populatie.

CHESTIONAR

Buna ziua ! Venim din partea IMAS . Realizam o ancheta in legatura cu nivelul cunostiintelor populatiei in cea ce priveste hartuirea sexuala. Dumneavoastra ati fost selectat intamplator. V-as ruga sa ne acordati putin timp pentru a ne raspunde la cateva intrebari. Va asiguram de confidentialitatea raspunsurilor si de pastrarea anonimatului.

1)Sunteti informati asupra hartuirii sexuale ?

a) dab) nu

2) Cine credeti ca detine pricipala vina in cazurile de hartuire sexuala ?

a) victima b)agresorul c) politica firmei d)modul de a se imbraca al persoanei hartuite

3)Cine credeti ca sunt hartuite mai mult ?

a) femeile b)barbatii

4)Ati fost vreodata hartuita sexual ?

a) da b)nu

5)* Daca da, cand si de cine ?..

6)Daca vreodata vreo cunostiinta de-a dvs. v-ar marturisi ca a fost hartuit(a) sexual, ce ati face ?

a)a-ti indruma-o sa ia atitudine si sa apleze la un sindicat

b)doar a-ti asculta

c)a-ti sfatui-o sa demisioneze

7)Stiti ce este hartuirea sexuala ?

a) da b)nu

8)* Daca da, ce este ?..

9)Stiti ce consecinte are hartuirea sexuala asupra psihicului ?

a) da b)nu

10)*Daca da, care ar fi acestea? ....

SOCIO - DEMOGRAFICE

Sexul: 1. Masculin.Varsta in ani impliniti: ___ ani.

2. Feminin.

CHESTIONAR

CONCLUZIE

In concluzie, aceasta cercetare subliniaza faptul ca hartuirea sexuala este un subiect frecvent zileleor noastre si sunt putine cazuri in care persoanele agresate actioneaza in justitie.. Principalele motive in cazul hartuirii sexuale sunt , conform raspunsurilor primite, agresorul si modul in care se imbraca victima. Dupa parerea mea ,femeile sunt libere sa se comporte cum doresc si ele nu sunt vinovate de agresarea sexuala. Femeile au dreptul de a se purta si imbraca cum simt , fara sa se teama ca vor fi molestate.

Am demonstrat ca femeile din Romania nu sunt informate in ceea ce priveste hartuirea sexuala si ca majoritatea dintre ele nu stiu ca exista o lege care le si protejeaza. Indiferenta privind aceasta problema vine fie din faptul ca femeile nu considera acest subiect foarte important sau umilitor , fie ca ele nu au avut ocazia sa se confrunte cu genul acesta de fenomen, insa a doua explicatie este foarte rara.

BIBLIOGRAFIE

ANINOSANU, Livia et MARTIS, Daniela et SORESCU, Irina, Cum gestionam situatiile de hartuire sexuala, CPE 2007

GUBIN, Eliane, Pour le droit de travailentre position et egalité in Le siecle des feminisme

BELLOUEBET-FRIER, Nicole, Sont-elles différentes ? in Pouvoirs, Femme en politique