COMUNITATEA TERAPEUTICA "DESCATUSAREA" - Studiu de caz

COMUNITATEA TERAPEUTICA "DESCATUSAREA" - Studiu de caz

Penitenciarul din raionul Briceni[1], este un penitenciar pentru detentia minorilor de gen masculin. Suplimentar, in penitenciar functioneaza cate un sector de tip inchis si semiinchis, pentru detinerea condamnatilor de gen masculin care, in virtutea functiilor ocupate anterior, pot fi amenintati cu razbunarea.

Penitenciarul din municipiul Balti[2], este un izolator de urmarire penala. Suplimentar, in acesta functioneaza un sector de tip semiinchis pentru detentia condamnatilor majori de gen masculin, antrenati la lucrari de deservire a penitenciarului.

În aceste doua penitenciare s-a desfasurat in anul 1999 un program de prevenire a violentei, prin care s-a infiintat o comunitate terapeutica denumita "Descatusarea". În aceasta comunitate, personalul lucreaza impreuna cu detinutii in scopul schimbarii comportamentale si a practicarii de catre acestia de noi abilitati si responsabilitati sociale.

Comunitatea terapeutica creata in cele doua penitenciare din Republica Moldova este o adaptare a comunitatii terapeutice standard ce functioneaza in Penitenciarele din SUA Anglia si Australia, urmarindu-se in mod deosebit crearea in penitenciar a unui loc in care detinutii pot sa-si controleze violenta, iar personalul de supraveghere sa fie instruit in legatura cu modul de aplicare a metodelor pentru reducerea violentei si dezvoltarea unor relatii bazate pe respect pentru detinuti.

Proiectul a avut ca obiective reducerea comportamentelor violente in penitenciar, reducerea riscului de violenta dupa liberare, invatarea unor comportamente pro-sociale in vederea reintegrarii sociale si a reducerii riscului de recidiva. I procesul schimbarii autoinduse exista 4 faze distincte:

a) Faza I - observarea propriei minti. Presupune: intelegerea conceptului de schimbare cognitiv-comportamentala; intelegerea notiunii de furie si a notiunii de violenta; invatarea metodelor de observare si inregistrare a propriilor ganduri si sentimente; intelegerea puterii convingerilor si credintelor personale si modul in care sunt acestea dobandite; luarea deciziei de schimbare.

b) Faza II - invatarea interventiei. Presupune: analiza propriilor manifestari de furie; observarea, inregistrarea si analiza gandurilor si sentimentelor care conduc la starile de furie; discutarea si analizarea modului in care furia duce la violenta; analizarea ciclului violentei (de la umilire la agresiune); invatarea strategiilor de interventie; interventia in comunitatea terapeutica; practica relatiilor interpersonale non-violente in comunitate.

c) Faza III - punerea in practica a interventiei. Presupune: empatia - strategii de modificare a gandurilor violente; deprinderi sociale pentru situatii de risc; alegerea unor situatii de risc pentru jocurile de rol in vederea ilustrarii ciclurilor individuale de violenta; intocmirea unui jurnal de lucru cu personalitati de tip violent sau antisocial acre prezinta tulburari comportamentale.

d) Faza IV - empatia cu victima. Aceasta faza se desfasoara fie in exteriorul comunitatii terapeutice, fie chiar in afara penitenciarului si presupune: mentinerea schimbarilor produse in ciuda presiunilor exercitate; modul in care detinutul poate face singuratatii, acceselor de depresie si autodistructive; punerea in practica a noilor elemente de supravietuire sociala; mentinerea controlului asupra gandurilor violente.

Trecerea de la faza la alta se face prin promovarea unui test de cunostinte si aprecierea comportamentului in comunitate, respectiv a mentinerii unei achizitii de comportament pro-social, iar inainte de liberare, detinutii care au trecut prin primele 3 faze din program, sunt organizati intr-o grupa de pregatire pentru liberare.

Comunitatea "Descatusarea" este alcatuita din maximum 30 de detinuti care, timp de 2 ani,, trebuie sa joace rolul de grup de referinta pro-social. Pe timpul zilei, usile camerelor sunt de detinere sunt lasate deschise pentru ca detinutii sa-si poata organiza timpul si spatiul in comun stabilind relatii bazate pe: comunicare, buna circulatie a informatiei, toleranta, negociere, luarea deciziilor in comun in mod democratic. Astfel, detinutii sunt parte a unui model social pozitiv pe care acestia il vad functionand zilnic si la reintrarea in libertate, aceasta experienta va fi baza reintegrarii sociale.

Principiile comunitatii terapeutice sunt:

- nu folosi violenta;

- ne exprimam opinia fara a-i umili pe ceilalti;

- avem un set de reguli are fac comunitatea sa fie un loc sigur;

- esti aici si suntem aici ca sa ne observam mintea si sa incercam sa facem o schimbare.

Personalul pregatit pentru lucru in comunitate are doua directii de actiune: sa nu provoace detinutii si sa dezamorseze comportamentul provocator al detinutilor.

Regulile comunitatii terapeutice sunt:

- nu vorbesti in timp ce altcineva vorbeste, nu intrerupe, nu face comentarii si inscrie-te la cuvant;

- respecta ce spun ceilalti;

- nu ironiza, nu injura, nu-ti bate joc de ceilalti;

- nu provoca la lupta sub nicio forma;

- fii responsabil pentru ceea ce faci;

- nu intarzia si nu lipsi nejustificat;

- daca prin comportamentul tau deranjezi comunitatea, ti se va cere sa iei o pauza.

Orarul standard saptamanal al fiecarui detinut membru in comunitate este:

- 2 ore de grup, teorie despre procesul de schimbare;

- 1 ora drama-terapie;

- o intalnire comunitara pe zi.

Rezultatele concrete pe care le poate determina programul sunt:

- scaderea nivelului de violenta, respectiv agresiuni si autoagresiuni;

- scaderea numarului de conflicte cu cadrele;

- usurarea actului de comanda;

- protectia potentialelor victime dintre detinuti;

- deprinderea de catre detinuti a unor abilitati sociale care sa aiba un stil de relationare mai putin agresiv, chiar daca aceasta nu inseamna o schimbare de comportament;

- scaderea stresului in randul cadrelor ca urmare a modificarii orizontului lor motivational profesional.

Avand in vedere potentialul programului, comunitatea terapeutica poate fi orientata spre lucrul cu infractorii violenti si care sunt dificili in detentie sau spre lucrul cu infractorii victimizati in detentie. În acelasi timp, programul ofera un avantaj si pentru personalul care lucreaza direct cu detinutii, astfel incat membrii personalului se vor simti mai in largul lor atunci cand vor folosi atitudini mai putin agresive fata de detinuti, fiind capabili sa mentina in stare de functionare comunitatea terapeutica in mod permanent. Ei vor fi mai degajati si vor putea observa la detinuti ciclurile lor de violenta.

Multi detinuti violenti recidiveaza si provoaca din nou ori aceleasi tipuri de infractiuni, ori de alta natura. Pana acum, penitenciarele din Republica Moldova nu au avut un mecanism eficient pentru determinarea si sprijinirea detinutilor violenti in vederea producerii unor schimbari de durata in comportamentul lor. Pentru ca exista si in alte sisteme penitenciare procese simple si eficiente de schimbare personala a detinutilor violenti, a fost necesar ca acestea sa fie preluate si de sistemul penitenciar din Republica Moldova, nascandu-se astfel comunitatea terapeutica "Descatusarea". Rezultatele implementarii acestui model de control al actiunilor violente, au demonstrat practic eficienta in reducerea violentei detinutilor, fapt ce a determinat ca si alte sisteme penitenciare sa fie interesate de aceasta experienta.

În prezent, dezvoltarea si promovarea colaborarii Republicii Moldova cu sistemele penitenciare din strainatate si organizatiile internationale ce-si desfasoara activitatea in domeniul executarii pedepselor penale a capatat o amploare deosebita prin schimbul de experienta si practicilor pozitive care au contribuit esential la intensificarea procesului de reformare si ajustare la standardele internationale a sistemului penitenciar national. În acest context, a fost impulsionata colaborarea internationala cu sistemele penitenciare din Turcia, Polonia, Letonia, Ucraina, Romania, Israel, Olanda, precum si organizatiile internationale din Germania, Norvegia, Elvetia, Ungaria, Canada, Marea Britanie, etc.

La acest capitol, se observa o stransa colaborare cu Consiliul Europei, unde au fost efectuate un sir de vizite de lucru, toate fiind axate pe familiarizarea sistemului penitenciar national cu reglementarile si conditiile de detentie din institutiile penitenciare internationale. Ulterior, pe marginea acestor obiective a fost elaborat un Program de colaborare intre Departamentul Institutiilor Penitenciare din Republica Moldova si Directia Generala de Afaceri Juridice a Consiliului Europei, bazat pe urmatoarele domenii prioritare :

- tratamentul (reglementarea si crearea conditiilor de detentie) persoanelor condamnate la detentiune pe viata si pedeapsa inchisorii pe termene mari;

- tratamentul detinutilor minori si reintegrarea acestora in societate; Instruirea si formarea personalului penitenciar;

- constructia de noi institutii penitenciare (case de arest), care sa corespunda exigentelor standardelor internationale;

- implementarea in legislatie si practica nationala a noilor Reguli penitenciare europene din 11 ianuarie 2006;

- aplicarea pe scara larga a pedepselor alternative detentiei si a probatiunii, care in prezent sunt in proces de realizare.

De asemenea, in cadrul proiectelor bilaterale intre sistemul national al Republicii Moldova si partenerii din strainatate au fost organizate seminare instructive pentru personalul penitenciar cu acordarea asistentei de expertiza si consultanta, bazata pe problemele ce tin de reformarea sistemului penitenciar al Moldovei prin prisma experientei specialistilor din strainatate la compartimentele: Managementul in institutiile penitenciare; Asistenta medicala a condamnatilor; Reintegrarea sociala a condamnatilor; Rolul psihologilor in corijarea detinutilor; Relatii intre personal si detinuti; Drepturile si obligatiunile detinutilor (seminar cu participarea expertilor din Olanda); Managementul penitenciar, Tratamente aplicate detinutilor, Asigurarea pazei si securitatii (in cadrul centrelor de instruire a Poloniei); Managementului penitenciar, mecanismul de ajustare a sistemului penitenciar moldovenesc la standardele penitenciare europene in contextul proceselor de integrare europeana, experienta in implementarea unor tipuri de producere economic avantajoase in sistemul penitenciar turcesc. (in cadrul centrelor de instruire a Turciei).

Începand cu anul 2000, in conformitate cu Programul de pregatire si perfectionare a cadrelor de penitenciar din tara noastra, stabilit si semnat de Administratia Nationala a Penitenciarelor din Romania si Departamentul Institutiilor Penitenciare din Moldova, in cadrul Scolii de Formare si Pregatire Profesionala a Agentilor "Tg. Ocna" au fost instruiti 72 de colaboratori ai sistemului penitenciar din Moldova, ce constituie o contributie esentiala in sustinerea reformelor desfasurate in sistemul penitenciar al tarii noastre, in special in contextul resocializarii si facilitarii integrarii in societate a persoanelor detinute. Concomitent, o deosebita atentie a fost acordata reformarii sistemului de executarea sentintelor privative de libertate si domeniului de resocializare a condamnatilor.

Astfel, in anul 2006, in cadrul unui proiect bilateral intre sistemele penitenciare moldo-lituaniene a fost elaborat "Modelul de resocializare a condamnatilor. O alta latura pozitiva a sistemului penitenciar national al Republicii Moldova este cooperarea cu Confederatia Elvetiana in vederea ajustarii rigorilor noii legislatii la standardele internationale. În acest context, Departamentul Institutiilor Penitenciare cu suportul Agentiei Elvetiene pentru Dezvoltare si Cooperare din Republica Moldova au reusit in toamna anului 2007, realizarea proiectului implementat cu un an mai tarziu, care avea drept scop crearea unor conditii euro si a retelei de alimentare cu apa. Relatiile de cooperare cu statele internationale continua sa se ramifice in contextul prosperarii sistemului penitenciar national.