Cercetarea si intcrpretarca la fata locului a urmelor de maini

Cercetarea si intcrpretarca la fata locului a urmelor de maini

Operatia complexa de descoperire, revelare, fixare si ridicare a urmelor de maini de la fata locului se realizeaza inca de la inceputui cercetarii, in functie de modul in care s-au format aceste urme.

Urma papilara, indiferent ca este a degetelor, a palmei sau a intregii maini, se formeaza prin contactul direct al acesteia, fie cu o suprafata, fie cu un obiect oarecare. In functie de modul de formare, ele se pot prezenta astfel:

Urme de maini statice sau dinamice. Valoarea cea mai mare pentru identifi­
carea persoanei o au, bineinteles, urmele de maini statice, intrucat reusesc sa redea
cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice. Spre deosebire de urmele statice, urmele dinamice, prezentandu-se sub forma unor manjituri, pot servi in cel mai bun caz la o identificare generics.

Urme de suprafata sau de adancime, in functie de plasticitatea suportului primitor de urma. Spre deosebire de urmele latente, urmele vizibile pot determina unele greutati in cercetare. Pe de o parte, acestora le este caracteristic, in numeroase cazuri, un anumit grad de imbacsire, de acoperire a detaliilor cu substanta depusa (sange, grasime, murdarie).

Descoperirea urmelor dc maini. Descoperirea urmelor unei infractiuni presupune, in primul rand, o cautare sistematica a lor, in functie de natura locului .si de modul de savarsjre a faptei. Din cauza diversitatii deosebite de situatii, de imprejurari privind maniera de comitere a infractiunii, nu pot fi date retete absolute de descoperire a urmelor.

Pentru usurarea procesului de cautare a urmelor crestelor papilare se recomanda folosirea unei lanterne cu care se va ilumina oblic obiectul presupus a fi purtator de urma . O alta metoda, care se poate aplica in cazuri mai deosebite, consta in pulverizarea pe obiectui presupus purtator de urma a unei solutii pe baza de himinol. Sub actiunea radiatiilor ultraviolete, urma va aparea intr-o luminescenta specifica pentru un timp scurt. In prezent se apeleaza la tehnici nedistructive de genul razelor laser sau surselor de lumina emise de aparatura polylight.

Descoperirea urmelor este posibila si cu ajutorul lampii portabile de radiatii ultraviolete aflate in trusa criminalistica. Folosirea acesteia, sau a unei surse incidente de lumina puternica, in conditii de intuneric, in incaperi, ramane procedeul cel mai indicat pentru descoperirea amprentelor papilare.

Stabilirea vechimii urmelor de maini. Determinarea vechimii urmelor de maini reprezinta o problema importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii, cat si in cel al revelarii urmelor crestelor papilare. Fara a intra in amanunte de ordin tehnic, precizam ca stabilirea vechimii se face in functie de factori variati si este uneori relativa'

Determinarea vechimii aproximative a urmelor papilare debuteaza din momen-tul descoperirii lor, dar ea continua pana in momentul expertizei dactiloscopice. in primele momente ale cercetarii, stabilirea vechimii urmelor este absolut necesara pentru alegerea mijloacelor adecvate de revelare (de exemplu, revelarea unei urme proaspete, de circa o ora, prin prafuire, poate sa conduca la alterarea urmei din cauza imbacsirii).

Procedee de revelare a urmelor de maini latente. Descoperirea urmelor papilare, revelarea acestora, poate fi caracterizata drept unui dintre cele mai dinamice domenii ale tehnicii crimir.alistice, sub raportul perfectionarii stiintifice. Sunt semnificative, in acest sens, noile metode chimicc de revelare a urmelor de maini, ori de descoperire a lor pe baza dispersiei luminoase, inclusiv a laserului.

Revelarea prin metode fizice. Revelarea prin metode fizice consta in pulveri-zarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte firm - de aici si denumirea de prafuire (pudrare), pe obiectul ori suprafetele purtatoare de urme.Substantele sau amestecul de substante folosite in revelare, pe langa finetea lor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma (de exemplu, pentru revelarea urmelor de pe o coala alba de hartie se foloseste un praf de culoare inchisa);

b sa prezinte o aderenta selecliva, numai la materia din urma, si nu la intregul

suport, pentru a evita imbacsirea urmei sau estomparea detaliilor caracteristice.

Revelarea prin metode chimice. Metodele chimice de revelare a urmelor papilare latente se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si compo-nentele transpiratiei (saruri, aminoacizi etc.). In functie de particularitatile lor, aceste metode pot fi structurate astfel:

- O metoda folosita curent in practica, pe care unii autori nu o includ in catego-ria procedeelor chimice (desi se bazeaza pe o reactie de natura chimica) consta In revelarea cu vapori de iod - pe care unii specialisti o denumesc 'aburire', termen pe care il consideram inexact - indeosebi a urmelor aflate pe hartie si pe pereti. Revelarea se realizeaza prin intermediul unui dispozitiv simplu de vaporizare, iodul metalic fiind foarte volatil.

- Revelarea cu reactivi chimici propriu-zisi, de genul ninhidrinei, nitratului de argint s.a. Dintre reactivii chimici, mai des folosit in practica, pentru revelarea urmelor pe hartie, este cel pe baza de ninhidrina, care rcactioneaza cu aminoacizii din sudoare, dand rezultate bune chiar si la unnele mai vechi.

Revelarea urmelor de maini pe pielea umana. Revelarea urmelor de maini pe pielea umana - de ncconceput pana acum cativa ani - este in prezent posibila, tot datorita unor reactii chimice, care dau cele mai bune rezultate, cu toate ca Incercari s-au facut si cu radiatii roentgen sau cu iod. Metoda este aplicata cu rezultate bune si in tara noastra, putand fi judicata fara retinere. In vederea descoperirii urmelor de maini pe piele, de catre organele judiciare'. Specialistii japonezi au reusit revelarea si ridicarea unei amprente digitale de pe gatul unei persoane sugrumate, dupa un interval de 9 ore de la instalarea mortii .

Revelarea prin metode optice Revelarea prin metode optice se constituie ca un ansamblu de metode noi Tn materie, bazate pe tehnici de varf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare. Dintre acestea, un loc prioritar il define folosirea laserului . Radiatia de tip laser (laser de argon) este proiectata lateral oblic, sub un unghi de circa 45°, determinand aparitia unei fluorescente specifice anumitor substante secretate de glandele sebacee (riboflavina). La nevoie fluorescenta poate fi intarita prin tratare cu ninhidrina.

O alta metoda optica o constituie disperia luminoasa a unei raze de lumina incidenta, proiectata spre siiprafctele purtatoare de urma. Imaginea urmei se obtine prin intermediul unor filtre electronice. Procedeul prezinta un dublu avantaj: nu este distructiv sj permite fixarea imediata, prin fotografiere sau pe banda videomagnetica, a urmei.

Fixarea si ridicarea urmelor de maini. A doua etapa a cercetarii urmelor de maini, dupa descoperirea si revelarea lor, ca, de altfel, a intregii categorii de urme descoperite la fata locului, este destinata fixarii si ridicarii lor'.

Sub raport procedural, principalul mijloc de fixare a urmelor il repre-
zinta procesul-verbal. Fixarea in procesul-verbal presupune consemnarea exacta,
precisa si detaliata a urmelor si metodelor de revelare intrebuintate, a locului in
care au fost descoperite sj a raportului de pozitie fata de obiectele principale. Totodata, sunt facute mentiuni privind fotografiile executate, transferarea pe pelicule adezive sau prin mulaje, inclusiv ridicarea obiectelor purtatoare de urme de maini (pahare, vase, scrumiere etc.)³.

Sub raport tehnic criminalistic,

Fotografia de reflexe, procedeu aplicat mai ales cand exista pericolul distrugerii urmei prin mijloacele curente de revelare fizica sau chimica pe un obiect transpa­rent, se realizeaza in felul urmator: urma este izolata de restul suprafetei cu o hartie de culoare inchisa.

Ridicarea urmelor de maini, alaturi de fotografiere, care ramane principalul mijloc de ridicare, se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva specials, fie prin efectuarea unui mulaj. Ridicarea vizeaza insa si obiectele mici, transportabile, care sunt purtatoare de urme. Transferarea pe pelicula adeziva, denumita sj folio, se face dupa reve-
larea si fotografierea urmelor. In eventualitatea in care conditiile de la fata locului nu permit fotografierea de detaliu a urmelor, se recurge direct la transferarea lor pe pelicula. Ridicarea cu ajutorul mulajelor se realizeaza, in cazul urmelor de adancime, dupa fotografierea prealabila a lor.

Interpretarea la fata locului a urmelor de maini. are drept scop obtinerea unor informatii preliminare asupra obiectului creator de urma sau a persoanei infractorului, a activitatilor desfasurate de acesta, ca sj a succesiunii operatiilor. Interpretarea urmelor digitale, adancita in cadrul expertizei dactiloscopice, conduce la stabilirea modului caracteristic in care acestea au fost lasate si, de aici, la actiunile desfasurate de autor, la succesiunea acestora.

Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare

Urmele de picioare reprezinta o alta categoric importanta de urme create inevitabil la locul faptei. Cu toate acestea, ele sunt descoperite sau folosite in cercetarea de identificare relativ mai rar, considerandu-se ca au mai putine posibilitati de individu-alizare, din cauza numarului relativ redus de elemente caracteristice, cu exceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.

Clasificarea urmelor de picioare. Din categoria urmelor de picioare, in acceptiunea sa larga, fac parte urmele plantei piciorului (ale piciorului gol), urmele piciorului semiincaltat sau urmele de ciorapi, precum si urmele de incaltaminte

Urmele plantei piciorului, respectiv formate de piciorul descaltat, sunt cele mai valoroase pentru individualizare, intrucat amprenta plantard (amprenta talpii piciorului) cu caracteristicile sale papilare proprii, precum si cu particularitatile morfofiziologice -poate servi la o identificare ceita a individului, echivalenta cu identificarea bazata pe ampren-tele digitale.

Planta piciorului se impartite in patru regiuni distincte:

-regiunea metatarsofalaitgiana, cea mai valoroasa sub raportul identificarii,
datorita caracteristicilor desenului papilar, ca si frecventei cu care se im-
prima la fata locului;

-regiunea metatarsiana, si ea Intalnita frecvent;

-regiunea tarsiana, imprimata partial;

-regiunea calcaiului, caracterizata Indeosebi prin alterari ale desenului papi­lar, ca urmare a bataturilor sau cicatricelor.

Urmele piciorului semiincaltat sau ale ciorapilor reproduc forma generala a plantei piciorului, a regiunilor sale si a tesaturii. Ele pot servi la determinari de grup si chiar la identificare, daca prezinta elemente de individualizare, cum ar fi cusaturile sau unele uzuri specifice.Urmele de incaltaminte, daca sunt formate in conditii corespunzatoarc (cum ar fi, de pilda, urmele statice, de adancime, in pamant moale), pot reflecta elemente caracte­ristice utile identificarii, desi prezinta elemente particulare mai putine.

Formarea urmelor de picioare. Urmele de picioare se formeaza in condi­tii relativ apropiate urmelor de maini, in sensul ca pot fi intalnite sub forma statica sau dinamica, de siiprafata .sau de adancime, vizibile sau latente. De asemenea, ele se intalnesc fie sub forma izolatd, mai ales daca ne raportam la calitatea lor, fie sub forma unei cdrdri de urme.

Descoperirea urmelor de picioare. Datorita naturii lor avem in vedere inevitabilitatea lor si locul in care se pot forma - urmele de picioare se inscriu in categoria urmelor care se cauta printre primele la fata locului.

Descoperirea urmelor de picioare. Descoperirea si revelarea urmelor picio­rului gol nu difera cu mult de cercetarea urmelor de maini, in alternativa formarii lor ca urme latente, pe suprafete de genul linoleumului, parchetului, cimentului etc. Metodele de descoperire si de revelare sunt practic aceleasi.Urmele de incaltaminte, in masura in care nu sunt vizibile, sunt ceva mai greu de descoperit, cautarea lor iacandu-se intr-un mod apropiat de eel al urmelor latente de maini si de cele ale piciorului gol, respectiv cu ajutorul unei raze incidente de lumina.

Fixarea si ridicarea urmelor de picioare. In procesul-verbal de cercetare la fata locului se procedeaza la o descriere detaliata a numarului si tipurilor de urme de picioare descoperite, a formei si particularitatilor acestora, a naturii suportului in care s-au format, precum si a elementelor cararii de urme, daca ele exista. Totodata se mentioneaza modul de revelare, de fotografiere, de ridicare prin mulaj, de ambalare s.a.

Fotografierea urmelor de picioare, impune, pe de o parte, fixarea imaginii de ansamblu a grupului de urme, Tn scopul redarii elementelor mersului persoanei, iar, pe de alta parte, fixarea imaginii urmei care confine cele mai multe si mai dare elemente de individualizare a obiectului creator. La fixarea urmelor de picioare este important sa se execute, o data cu fotografie­rea propriu-zisa, si masurarea liniara sau bidimensionala, prin asezarea de-a lungul si de-a latul urmei a unei rigle gradate ori a unui centimetru. Acest gen de foto­grafiere se executa potrivit regulilor amintite la punctul consacrat masuratorilor fotografice.

Cercetarea la fata locului a urmelor de dinti. La locul faptei, urmele de
dinti se Intalnesc pe diverse alimente sau fructe cu o consistenta si un grad de
plasticitate adecvat (margarina, lint, branza topita, ciocolata, mere). De asemenea, urmele dintilor se intalnesc pe corpul victimei sj, in anumite cazuri, pe corpul agresorului. In practica au fost descoperite numai urme ale dintilor din fata, pana in prezent nefiind semnalat vreun caz In care urma sa fie formata de Intreaga dantura.

Cercetarea urmelor de buze. Importanta urmelor de buze in cercetarile criminalistice a fost pusa in evidenta prin numeroase cercetari intreprinse atat in tara noas-tra cat si In strainatate, cercetari prin care s-a demonstrat fundamentul stiintific al identificarii si pe baza acestor categorii de urme .

In mod firesc, urmele de buze se formeaza la contactul acestora cu diverse obiecte, prin depuneri de natura biologica (saliva), alimentara (grasimi, sosuri, sucuri) si cosmetica (rujuri, vaselina). Urmele se prezinta sub forma statica sau dinamica, pentru identificare fiind realmente utile urmele statice. De asemenea, ele se pot prezenta sub forma vizibila sau latenta si, in majoritatea cazurilor, numai ca urme de suprafata. Urmele de adancime nu se pot forma decat In conditii exceptionale, fara a avea o utilitate deosebita in individualizare. Expertiza urmelor labiale poate sa dea raspunsuri privind natiira umana sau animala a urmelor, mecanismul de formare, vechimea urmei, varsta, sexul si tipul antropologic aproximativ al individului, care dintre buze (superioara sau inferioara) a lasat urma si daca aceasta prezinta siificiente elemente de identificare.

Urmele de urechi. Sunt cele mai valoroase dintre urmele formate de alte parti ale corpului uman'. Explicatia consta in aceea ca urechea este diferita de la o persoana la alta, atat prin forma generala a pavilionului, dimensiunea si modul sau de dispunere, precum si prin caracteristicile proprii fiecarui clement component (lob, helix, tragus etc.).

La fata locului, urmele de urechi se intalnesc iutr-o frecventa mai mare in comparatie cu urmele altor parti ale corpului persoanei, cu exceptia urmelor de buze. Ca mod de formare ele pot fi statice sau dinamice, latente si, uneori, vizibile. Desigur ca in discutie intra numai urmele statice, a caror revelare se face prin metodele specifice din dactiloscopie.

Urmele nasului. Este o categorie de urme intalnita ca atare in practica. Acestea sc pot regasi mai mult in continutul unor urme de adancime ale intregii fete. In mod firesc ele se pot forma numai intr-un sol moale, in zapada sau nisip. Cu toate particularitatile anatomice ale nasului, si el diferit de la o persoana la alta, nu se pot realiza decat identificari generice, datorita deformarilor firesti ivite in momentul contactului cu suprafata primitoare de urma.

Urmele fruntii. Acest tip de urme poate prezenta o utilitate mai mare in identificare, datorita plasticitatii reduse a zonei frontale. Pe langa caracteristicile fruntii si, mai ales, ale ridurilor, trebuie (inut seama ca ele se pot forma in conditii bune pe suprafete de genul lemnului prelucrat, al cimentului ori linoleumului, datorita faptului ca fruntea este una dintre zonele corpului cu cea mai abundenta transpiratie. Or, substantele din compozitia sudorii, in special grasimile si protei-nele, contribuie la formarea unor urme latente, valoroase pentru identificare. Revelarea si fixarea lor se face in conditii similare urmelor de maini.

Urmele de ungliii. Urmele de unghii sunt intalnite frecvent pe corpul persoanelor, sub forma de zgarieturi, in infractiunile savarsite cu violenta, fiind destul dc greu de valorificat sub raportul identificarii persoanei, cu exceptia anumitor deter­minari generice. Urmele de unghii - mai exact ale suprafetei acestora pot con­duce la identificarea persoanei, in ipoteza formarii in adancime, intr-o suprafata cu calitati plastice bune, cum ar fi argila, chitul, vopseaua.