Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice

Acasa » tehnologie » criminalistica
Notiuni de criminalistica - plan

Notiuni de criminalistica - plan

NOTIUNI DE CRIMINALISTICA

PLAN

I. IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

Notiuni de identificare si identitate

Felurile identificarii:

dupa memorie

dupa descriere

dupa urme

Procesul identificarii

a) etapele identificarii:

tip

grupa

subgrupa

identitatea

b) metoda identificarii: de la general spre particular

analiza

sinteza

c) procedeele identificarii:

stabilirea asemanarilor

stabilirea deosebirilor

explicarea lor rationala

d) obiectele procesului de identificare

obiecte - scop

obiecte - mijloc (metodele tip)

e) stabilirea relativa a urmelor

f) premise ale realizarii identificarii:

obiectul primitor contine numai o parte a caracteristicilor celuilalt;

claritatea aspectelor redate depinde de particularitatile si natura ambelor obiecte;

de la formare pana la examinare pot surveni anumite modificari.

II. FOTOGRAFIA JUDICIARA

Aparatul de fotografiat

a) obiectivul:

caracteristici:

distanta focala

luminozitate

profunzimea

puterea de separare

unghiul de poza

elemente componente:

montura

lentilele

diafragma

inelul diafragmei

inelul distantei

b) camera obscura

elemente componente:

cadrul de sustinere

obturatorul

vizorul

declansatorul

scala timpilor de expunere

Materialele folosibile

compozitie

sensibilitate:

generala

cromatica

clasificare

Redarea distantelor in fotografie:

fotografierea la scara

metoda metrica:

cu panglica gradata

prin utilizarea patratului

cu aparatura speciala

metoda stereometrica

Clasificarea fotografiilor judiciare

a) Fotografiile la locul faptei

fixarea locului faptei

fixarea imprejurarilor

fixarea urmelor mijloc de proba

Clasificarea fotografiilor la locul faptei:

i. f. de orientare:

unitara

panoramica:

circulara

pe sectoare

ii. f. schita

unitara

de pe pozitii contrare

de pe pozitii incrucisate

pe sectoare

panoramica

iii. f. obiectelor principale

iv. f. detaliilor

b) Fotografia de reconstituire

fotografia locului reconstituirii

fotografiile secventelor reconstituirii

c) Fotografia de perchezitie

fotografia locului perchezitiei

fotografia ascunzatorilor

fotografia obiectelor descoperite

d) Fotografia semnalmentelor

scopul:

inregistrarea persoanelor ce au comis infractiunea

urmarirea unor infractori

identificarea unor infractori

stabilirea identitatii cadavrelor cu identitate necunoscuta

clasificarea:

i. f. de identificare a persoanelor

fata (descoperit, barbierit, pieptanat, fara ochelari)

profil (ureche descoperita) marim.1

ii. f. de identificare a cadavrelor

fata, profil, intregul corp; imbracamintea, semne particulare, dupa toaletare ;

iii. f. de urmarire ( detectiva )

pentru prevenirea infractiunilor, prinderea faptuitorilor, realizarea flagrantului

disimularea aparatului foto in alte obiecte

utilizarea fotografierilor in infrarosu

e) Fotografia de examinare

f. de ilustrare

f. de comparatie:

prin juxtapunere

prin suprapunere

prin continuitate liniara

f. de umbre

f. de reflexe

f. de contrast

f. separatoare de culori

f. sub radiatii invizibile:

raze ultraviolete

raze infrarosii

raze Roentgen

raze gamma

III.CERCETAREA URMELOR

Definitia urmelor

Clasificarea urmelor in general

-ce determina modificarile de volum sau suprafata

-formate din obiecte, resturi de obiecte sau materii

-urme olfactive

-sunete, diverse stari etc.

Clasificarea urmelor de reproducere (obiecte creator - primitor)

a) dupa modul de actiune

statice

dinamice(prin alunecare sau striere)

b) dupa gradul de plasticitate

de adancime

de suprafata

de stratificare

stratificare

vizibile

invizibile

c) dupa locul formarii

locale

periferice (de contur)

d) dupa natura obiectului creator

maini

picioare

dinti

unghii

instrumente de spargere

mijloace de transport

Descoperirea, ridicarea si examinarea urmelor

Urmele de maini

desenul papilar si dactiloscopia

notiunile: urmele de degete, impresiuni digitale, dactilograme

proprietatile desenului papilar:

-longevitatea

-fixitatea

-unicitatea

-inalterabilitatea

-clasificarea urmelor de maini:

de adancime

de suprafata:

o prin stratificare

o prin destratificare

o latente

Urmele latente

cautarea

iluminare cu unghi mic

prafuire

evidentierea

prin prafuire

prin afumare

cu vapori de iod

prin spalare chimica

fixarea

prin fotografiere

cu pelicula adeziva

cu mulaj

Impresiunile digitale

Impartirea suprafetei palmei

digitala

digito-palmara

tenara

hipo-tenara

Zonele desenului papilar de pe falangete (bazala, centrala, marginala, creste limitante , punct delict)

Clasificarea deltelor (alba, neagra

Poroscopia

Clasificarea dactilogramelor

a) adeltice

simple

piniforme

cu confluenta dreapta

cu confluenta stanga

cu lat dr.

cu lat stg.

cu doua laturi opuse

cu inceput de spirala

b) dextrodeltice

cu laturi simple

cu laturi gemene

cu racheta

c) sinistrodeltice - cu aceeasi subclasificare

d) bideltice

cu spirala

bideltice dextrogire

bideltice levogire

cu cercuri concentrice

ovoidale

elipsodiale

cu laturi incarligate

o cu laturi incarligate dr.

o cu laturi incarligate stg.

cu vartej

cu vartej stg.

cu vartej dr.

e) trideltice

f) quatrededeltice

g) exceptionale (amorfe)

Caracteristici de detaliu ale desenului papilar

a) inceput de linie

b) sfarsit de creasta

c) bifurcare

d) trifurcare

e) confluenta

f) pereche de bifurcare

g) confluenta si bifurcare

h) creasta pinctiforma

i) carlig

j) inel

k) devirerea

l) anastomoza

m) alternarea

Inregistrarea dactiloscopica

decadactilara si monodactilara

notarea

cu litere mari degetele aratatoare

cu cifre celelalte degete

A si 1 - adeltica

D si 2 - dextrodeltica

S si 3 - sinistrodeltica

B si 4 -bideltice

T si 5 -trideltice

Q si 6 -quatradeltice

O si o -danteliforme

X si x -nedefinite si similare

la numarator - degetele de la mana dreapta

la numitor - degetele de la mana stanga

ordinea degetelor - aratator, mare, mijlociu

subclasificarea

ordinea: aratator, mijlociu, inelar, mic, mare

se subclasifica: adeltice, monodeltice si bideltice

linia lui Galton la sinistrodeltice si adeltice

Urmele de picioare

Clasificare

plantare (ale piciorului descult) si de incaltaminte

de suprafata si de adancime

de stratificare si de stratificare

statice si dinamice

Fixarea urmelor izolate

a) de incaltaminte (lungime, latimea pingelei, latimea arcadei, latimea tocului)

b) plantare (lungimea, latimea metatarsului, latimea tarsiana, latimea calcaiului, unghiul dintre tangenta la interiorul talpii si linia deget mare - deget mic)

Procedee: descriere, fotografiere, desenare, mulare

Cararea de urme

linia mersului (dreapta ce uneste calcaiele)

lungimea pasului (distanta dintre extremitatile calcaielor)

latimea pasului (distanta dintre liniile ce unesc interiorul calcaielor)

unghiul pasului (intre linia directiei mersului si axa longitudinala a talpii)

Urmele instrumentelor de spargere

Clasificare ( prin lovire, apasare, taiere, frecare)

Natura obiectelor de spargere

Locul amplasarii urmelor de acest gen

Fixarea

Fortarea plumburilor

Urmele mijloacelor de transport

a) Urmele sistemelor de rulare:

statice, dinamice

de suprafata, de adancime

de roti, talpi, senile

stratificare, destratificare

Elementele urmelor statice:

numarul rotilor

latimea

distanta dintre ele

circumferinta

directia de mers (spre partea deschisa a desenului antiderapant)

Elementele urmelor dinamice

tipul masinii, directia, viteza

caracteristici: inceputul mai usor imprimat

Aruncarea stropilor din balta inainte

Aruncarea zapezii si prafului inapoi

Urmele de caruta

Urmele de pete (partea alungita in directia miscarii)

Urmele animalelor de tractiune

Fixarea (masurarea latimii, distantei dintre mijlocul rotilor, lungime, forma, natura etc.)

Urme de dinti

Caracteristici: lungime, distanta, latime, pozitie, uzura

Urme de unghii

la infractiuni impotriva persoanei si furturi

Urme de imbracaminte

tesatura, cusatura, material, nasturi, ata, petice;

prin cadere, sprijinire, agatare, stergere

Firele de par

caracteristici: lungime, grosime, forma, structura

compozitie (cuticula, cortex, canal medular)

indicii: natura provenientei, locul, determinarea varstei, sexului, grupei sanguine, modului de detasare, identificarea

ridicarea

recoltarea firelor de comparatie

Urmele fiziologice

a) Petele de sange

Clasificare

dupa cantitate - stropi, picatura, balti

dupa modul de creare: dare, picaturi, manjituri

dupa suport: pe invinuit, victima, alte obiecte

dupa unghiul de incidenta: rotunde, alungite

oscilarea formei dupa inaltimea de cadere

oscilarea culorii dupa vechime (rosu-cenusiu)

Ridicarea

prin razuire

cu pipeta

prin sugativare

prin dizolvare

cu obiectul

Utilitate:

natura, grupa, subgrupa, zona corpului, boli

b) Petele de sperma, urina, saliva, fecale, transpiratie

-utilitate: grupa de sange, caracter secretor, boli

Urme de particule organice si anorganice

Utilitate: profesiunea infractorului, locul comiterii, data decesului, mijlocul de transport;

Urme olfactive

persoane, animale, obiecte, substante

clasificare dupa durata (proaspete, normale, reci)

Urme de incendiu

incendii naturale

descarcari electrice atmosferice

provocate de razele solare

autoaprindere

incendii accidentale

scurtcircuite

explozii

incendii din vina omului

din neglijenta

intentionate

obiecte ridicate

Resturi de alimente si obiecte

obiecte si resturi de imbracaminte

urme de fumat si iluminat sau aprindere

urme de sfori, cordoane, franghii

IV. BALISTICA JUDICIARA

Partile componente ale armelor

-teava

-mecanismul de tragere (inchizator, percutor, camera de explozie, ejector, gheara ejectoare)

-patul

Traiectoria glontului

Clasificarea armelor

dupa lungimea tevii

o cu teava lunga

o medie

o scurta

dupa suprafata canalului tevii:

o cu teava lisa

o cu teava ghintuita

dupa modul de functionare

o neautomate

o semiautomate

o automate

dupa destinatie

o de lupta

o sportive

o de vanatoare

o de aparare apropiata

o cu destinatie speciala

dupa fabricatie

o de fabrica

o de serie

o artizanala

o transformata

Munitia armelor

Cartusele armelor cu teava ghintuita (glontul, tubul, capsa, pulberea )

Cartuse pentru arme cu teava lisa (proiectil, tub, pulbere, rondela, bura)

Urmele armei imprimata pe munitie:

a) la armele cu teava ghintuita

pe glont

nr. ghinturilor, directia de rasucire, unghiul de rasucire, distanta intre pliuri, latimea acestora, microrelieful tevii.

pe tub: pozitia, adancimea si forma percutorului, microrelieful percutorului; urmele inchizatorului; urmele ghearei extractoare si efectorul.

b) la armele cu teava lisa: urmele percutorului imprimate pe capsa

Urmele impuscaturii:

Urmele proiectilului pe corpul uman

a). componente:

-orificiul de intrare cu

-inelul de stergere

-inelul de metal

-orificiul de iesire

b). la trageri la distante mici

-reziduurile impuscaturii

-funinginea

-flacara

-actiunea gazelor

c). oscilarea urmelor in functie de distanta de tragere

-cu gura tevii lipita de corp

-de la distanta de 10-15 cm.

-pana la limita actiunii reziduurilor

-de la distanta mare

-leziuni oarbe

-leziuni atipice (gloante speciale, ricoseu)

2.Urmele impuscaturii pe alte obiecte:

-sticla

-lemn

3.Urmele impuscaturii cu alice sau mitralii

-forme de con

-penetrare redusa

-factori suplimentari

-caracteristicile tragerilor de la mica distanta

Particularitatile cercetarii locului faptei

petele de sange

munitia

arma

urmele impuscaturii

ridicarea armei si celelalte urme

Expertiza balistica judiciara

arma

munitia

obiectele cu urme

V.CERCETAREA CRIMINALISTICA A ACTELOR SCRISE

-Ridicarea si conservarea

-Specificul actelor deteriorate

rupte

arse

-expertizarea materialului suport a scrisului:

greutatea , grosimea , nuanta de culoare ,elasticitatea ,transparenta ,filigranarea ,compozitia

chimica.

-expertizarea substantei cu care s-a scris: compozitie chimica, nuanta, natura

-stabilirea vechimii actelor

-stabilirea falsului in acte

prin inlaturarea de text ( razuire, radiere, corodare )

prin acoperire de text ( hasuri , pete )

adaugare de text ( semne, cuvinte )

prin contrafacerea scrisului ( copiere, imitare )

falsul stampilelor ( contrafacere, desenare, transferare )

-cercetarea actelor dactilografiate

determinarea marcii masinii de scris (caracterele semnelor, pasul masinii dintre

randuri

studiul elementelor specifice ( uzura, reparatii, devierea semnelor )

studiul vechimii

identificarea dactilografului ( continutul spiritual, limba, ortografierea, tehnica

dactilografierii, plasarea titlului, scrierea datei si semnaturii, aranjarea spatiilor,

marginea din dreapta etc.)

Identificarea persoanei dupa scrisul de mana

caracteristici generale ( forma, dimensiunea, repartizarea, inclinarea, continuitatea, gradul de aparare, directia randurilor, forma liniei de baza)

caracteristici individuale ( linia de atac ), sensul miscarii, forma si pozitia

semnelor diacritice, forma sedilelor )

scrisul deghizat

probele de scris.

VI.IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA METODA PORTRETULUI VORBIT

1.Trasaturi statice;

a) Talia :scunda sub 160 cm; mijlocie- 160-175 cm., inalta peste 1,75 cm.; la

femei cu 5 cm. mai putin. Cadavrele se masoara de la mijlocul talpii si sunt mai lungi cu 2-3 cm. decat in viata;

b) Constitutia fizica: dupa sistemul osos, muscular si adipos:

robusta, mijlocie, uscativa

grasa, mijlocie, slaba

c) Marimea capului : mic, mijlociu, slaba

d) Fata: ovala, rotunda, dreptunghiulara, patrata, triunghiulara

e) Parul:

culoarea: negru, castaniu, blond, roscat, carunt, platinat

grosimea: subtire, mijlociu, gros

forma: lins, cret, ondulat

insertia: dreapta, arcuita, ascutita

chelia: parietala, frontala, tonsorala, total

f) Fruntea:

inaltimea: inalta , mijlocie, scunda

latimea: lata, mijlocie, ingusta

profilul: dreapta, avansata, oblica, concava, convexa, bilotata

g) Sprancenele:

grosimea: groase, mijlocii, subtiri, imbinate

contur: arcuite, drepte, unghiulare, serpuite

h) Ochii:

culoarea: negrii, albastrii, caprui, verzi, diferiti

marimea: mari, mijlocii, mici

proeminenta: proemineneti , mijlocii, infundati

distanta interoculara: mica, mijlocie, mare

particularitatile privirii: divergent, convergen

i)-Nasul:

marime: mare, mijlociu, mic

radacina: idem

contur: drept, convex, concav, sinusoidel

baza: coborata, orizontala, ridicata

latime: lat, ingust, mijlociu

alte particularitati: culoare rosie, bilobot, deviat

j)-Gura:

marime: mica, mijlocie, mare

contur: inima, colturi ridicate, lasate

pozitie:: inclinata spre stanga sau dreapta

tinuta: inchisa, intredeschisa

k)-Buzele:

grosime: groase, mijlocii, subtiri

proeminenta: mica, mijlocie, mare

particularitati: de iepure, numai una proeminenta

l)-Dantura:

marime, distanta, pozitie, culoare, uzura

m)-Barbie:

inclinatie: retrasa, proeminenta, verticala

inaltimea: mica, mijlocie, inalta

latimea: ascutita, mijlocie, lata

particularitati: bilobata, gropita

n)-Urechea:

marimea

forma

pozitia fata de cap

detaliile parilionului:

helix: original, anterior, superior, posterior

antehalix: superior, median, inferior

tragus

antetragus

lob

conca

fosa: digitala, mariculara

o)-Barba si mustatile:

marime: mare, potrivita, mica

forma: barbison , cioc, zgarda, musca ,colturi ridicate sau lasate

p)-Tenul:

culoarea

dilatatia porilor

semne particulare

r)-Riduri: forma si adancime

s)-Semne particulare: tatuaj, negi, alunite

2.Trasaturi dinamice

tinuta

pozitia capului

mersul

mimica

pantomima

privirea

vocea

rasul

tusea

VII.CERCETAREA LA FATA LOCULUI

1.Activitati premergatoare:

Inaintea deplasarii:

preocupari pt. salvarea victimelor

organizarea pazei locului

pregatirea mijloacelor tehnice

imobilizarea tuturor participantilor

Imediat dupa sosire

continuarea masurilor de salvare a victimelor

protejarea si conservarea urmelor

organizarea cercetarii

2.Efectuarea cercetarii

Reguli tactice

operativitatea

obiectivitatea

fidelitatea

caracter complet

Modalitati de cercetare

concentrice

-din interior

-pe sectoare

-din exterior

faza statica

faza dinamica

consemnarea rezultatelor cercetarii

proces verbal

schite

fotografiere , filmare

b) ASCULTAREA SI ALTE ACTIVITATI

-Planul de ascultare

-Procesul formarii declaratiilor

perceperea

- senzatiile

- perceptiile

memorarea

redarea

Ascultarea martorului

pregatirea

interese pt. ascunderea adevarului

redarea eronata a unor aspecte

planul de ascultare

discutii prealabile

relatarea libera

intrebari de control si precizare

Ascultarea partii vatamate

posibilitati de eroare

discutii prealabile

relatare libera

intrebari

Ascultarea invinuitului sau inculpatului

Caracteristici:

poseda cele mai multe cunostinte despre fapta

nu este intotdeauna vinovat

Faze:

conversatii prealabile

punerea in tema cu invinuirea si dreptul la aparare

relatarea libera si intrebari

Atitudini:

recunoaste

nu recunoaste si e nevinovat

nu recunoaste si e vinovat

recunoaste pt. a ascunde alte fapte

Caracteristicile intrebarilor:

concrete

nesugestive

clare

ordonate

Prezentare unor probe:

ascultarea progresiva

ascultarea frontala

Consemnarea alibiurilor

Ascultarea martorilor

Pregatirea ascultarii

varsta

scolarizare

dezvoltare psihica

Particularitati:

experienta redusa

bagaj limitat de cunostinte

emotivitate, subiectivitate, fantezie

fazele

Mijloacele de fixare a declaratiilor

procesul verbal de ascultare

procesul verbal de confruntare

partea introductiva

descriptiva

incheiere

inregistrare audio

inregistrare video

Prezentare pentru recunoastere

Prezentare persoanelor

grup de cel putin trei persoane

ascultare prealabila amanuntita

in prezenta martorilor asistenti

consemnarea in procesul verbal

asemanari de varsta si vestimentatie

Recunoasterea cadavrelor

audierea amanuntita a celor ce fac

prezentarea hainelor

caracterul partial sau total

Prezentare obiectelor si animalelor

ascultarea prealabila

caracteristici esentiale

respectarea conditiilor de observare

Confruntarea

dupa ascultarea amanuntita a fiecaruia

intrebari prealabile

intrebari succesive

particularitatile consemnarii

Reconstituirea

definire

conditii procedurale

cerinte de similitudine

- Perchezitia

scopul

persoanele prezente

pregatirea perchezitiei

perchezitia persoanei

corporala

interiorul imbracamintii

bagajele

perchezitia in incaperi

faza initiala

cautarea propriu-zisa

perchezitia in loc deschis

Constatarea tehnico-stiintifica

tehnico-stiintifica

medico-legala

Expertiza

scopul

natura: criminalistica, medico-legala, transeologica , dactiloscopica.

grafica, tehnica balistica

pregatire

dispunere

aprecierea concluziilor

certe

probabile

c) PLANIFICAREA URMARIRII PENALE

- Principii:

individualitatea

dinamismul

Formularea versiunilor: ansamblul faptei sau detaliu

latura obiectiva: modul, mijlocul, latura cauzala

latura subiectiva: mobil, scop

finalitatea: autorul faptei

Verificarea versiunilor

in paralel

incepand cu cea principala

Planul activitatii de urmarire penala

mentionarea corecta a activitatilor

modul, mijloacele, locul si timpul de indeplinire

IX. PARTICULARITATILE CERCETARII UNOR GENURI DE INFRACTIUNI:

Cercetarea faptelor cauzatoare de moarte violenta

trasaturi comune: cercetarea la fata locului, examinarea cadavrului, ascultarea

martorilor , a persoanelor banuite , efectuarea perchezitiilor , ordonarea

expertizelor

specificul cercetarii locului faptei

echipa complexa

masuri pt. salvarea victimelor

examinarea si identificarea cadavrului

fazele cercetarii

expertizele si constatarile tehnico-stiintifice

ascultarea martorilor si suspectilor

perchezitiile

reconstituirea

cadavrele dezmembrate

Cercetarea accidentelor de circulatie

cercetarea locului accidentului

operativitate

delimitarea locului accidentului

salvarea victimelor

starea generala a soselelor si timpul

pozitia vehiculelor si victimelor

urmele de alta natura

avariile autovehiculelor

identificarea si audierea martorilor

urmarirea autovehiculelor ce au parasit locul faptei

Cercetarea accidentelor de munca

complexitate, gravitate

membrii echipei de cercetare