ROMANIA

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR 

INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN Nesecret

- B U Z A U -

Compartimentul de Analiza si Prevenire a Criminalitatii  Ex. nr...

SONDAJ DE OPINIE

Privind perceptia gradului de siguranta in scoli si zona  adiacenta a acestora

din municipiile Buzau si Rimnicu Sarat

- Raport de cercetare -

METODOLOGIA CERCETARII

1. Scopul cercetarii: cunoasterea perceptiei gradului de siguranta resimtit de catre elevi si cadre didactice in unitatile de invatamant si zona adiacenta a acestora in vederea stabilirii unei strategii de actiune a politistilor in aceste zone.

2. Obiectivele cercetarii:

I. Perceptia gradului de siguranta a elevilor si cadrelor didactice:

- consideratii asupra sigurantei mediului in care isi desfasoara activitatea sau invata;

- surprinderea dinamicii sentimentului de siguranta pe care elevii si cadrele didactice il au in scoala si zona adiacenta acesteia;

- cauze generatoare de schimbari in perceptia gradului de siguranta;

- probleme de infractionalitate care se manifesta in incinta/imediata apropiere a scolii;

- persoane implicate in comiterea infractiunilor cu incidenta crescuta in scoli si imediata apropiere.

II. Identificarea modalitatilor de interventie in vederea cresterii sentimentului de siguranta in scoli si zona adiacenta acestora:

- identificarea atribuirii responsabilitatii de educatie a tinerei generatii in scopul folosirii unor surse recunoscute de emitere a mesajelor educationale;

- ierarhizarea importantei actiunilor politiei intreprinse pentru cresterea gradului de siguranta;

- identificarea institutiilor care se pot alatura, in opinia subiectilor, demersurilor politiei in prevenirea delincventei juvenile si a victimizarii minorilor;

- asteptarile subiectilor fata de masurile celorlalte institutii in mediul scolar.

III. Perceptia activitatii politiei de proximitate:

- stabilirea gradului de cunoastere a lucratorilor din aceasta structura de catre elevii si cadrele didactice ale unitatilor de invatamant;

- imprejurarile in care i-au cunoscut pe politistii de proximitate din scoala in care invata sau isi desfasoara activitatea;

- evidentierea trasaturilor care au generat satisfactie fata de activitatea politistului de proximitate din scoala lor subiectilor care au relationat direct cu acesta;

evidentierea trasaturilor care au generat insatisfactie fata de activitatea politistului de proximitate din scoala lor.

3. Cadrul general

Lucrarea de fata reprezinta demersul stiintific de analiza si interpretare psiho - sociologica a datelor obtinute dintr-o ancheta pe baza de chestionar, realizata la nivelul unitatilor de invatamant liceal si al scolilor de arte si meserii din municipiile Buzau si Rimnicu Sarat.

Cercetarea s-a desfasurat in perioada iunie - octombrie 2009, avand urmatoarele etape: initierea cercetarii prin elaborarea proiectului de cercetare si transmiterea spre avizare Institutului de Prevenire si Psihosociologie, elaborarea instrumentului de colectare a datelor (chestionarul) si testarea acestuia, multiplicarea chestionarului, stabilirea esantionului si a metodologiei de colectare a datelor, pregatirea operatorilor de ancheta (19 coordonatori de programe scolare si extrascolare/consilieri scolari), culegerea si implementarea datelor, prelucrarea computerizata a datelor din chestionare cu ajutorul programului S.P.S.S. varianta 10, analiza statistica si interpretarea psiho - sociologica a rezultatelor cercetarii, redactarea raportului de cercetare.

Populatia de interes (universul cercetarii)

- unitatile de analiza au fost 2 grupuri (colectivitati) constituite dupa statutul ocupat in mediul frecventat in comun, respectiv elevi si cadre didactice din liceele si S.A.M.-urile de pe raza municipiilor Buzau si Rimnicu Sarat;

- s-a urmarit ca esantioanele sa aiba un grad cat mai mare de reprezentativitate, in masura cunoasterii numarului de unitati al fiecarei colectivitati reprezentand populatia totala, dar fara cunoasterea caracteristicilor demografice (de sex, varsta);

- unitatea de inregistrare a fost persoana;

- tipul esantionului: probabilist simplu aleatoriu si stratificat;

- nivelul de precizie (marja de eroare) este de 3%, iar nivelul de incredere de 95%;

- volumul esantionului a fost de 992 de subiecti, fiecarei unitati de invatamant revenindu-i un numar de subiecti proportional cu ponderea elevilor si cadrelor didactice din fiecare scoala in populatia totala de elevi si cadre didactice.

Datele statistice necesare esantionarii au fost furnizate de catre Inspectoratul Scolar Judetean Buzau.

- modalitatea de esantionare: selectia totala a unitatilor de invatamant si esantionarea probabilist - stratificata pentru selectia cadrelor didactice si elevilor (criterii de stratificare fiind sexul, varsta sau anul de studiu pentru elevi), pentru selectia elevilor

s-a putut apela si la esantionarea cluster (o intreaga clasa de elevi dintr-un liceu sau S.A.M.).

In urma prelucrarilor statistice a reiesit ca din esantion au facut parte 69,1% elevi si 30,3% profesori, 0,6% dintre subiecti nedorind sa-si decline calitatea (NS/NR), 32% persoane de sex masculin si 64,3% persoane de sex feminin, 3,7% dintre subiecti nedorind sa furnizeze aceasta informatie cu caracter personal, 77,1% subiecti din municipiul Buzau si 22,9% din municipiul Rimnicu Sarat.

Distributia elevilor chestionati pe categorii de varsta a fost urmatoarea: 22,9% elevi de clasa a IX-a, 24,2% elevi de clasa a X-a, 30,8% elevi de clasa a XI-a, 16,8% elevi de clasa XII-a, 2,6% elevi de clasa a XIII (de la S.A.M.), 2,6% nedorind sa furnizeze aceasta informatie.

Distributia cadrelor didactice chestionate pe categorii de varsta a fost urmatoarea: 19,3% profesori din categoria 20-30 de ani, 29,1% profesori din categoria 31-40 de ani, 24% profesori din categoria 41-50 de ani, 22,6% profesori din categoria 51-60 de ani, 1,4% profesori cu varsta de peste 60 de ani, 3,4% nedorind sa furnizeze aceasta informatie.

REZULTATELE SONDAJULUI DE OPINIE

I. Perceptia gradului de siguranta a elevilor si cadrelor didactice

Un procent important din subiectii chestionati ( ) percep un nivel ridicat al sigurantei in scoala in care isi desfasoara activitatea sau invata, considerand acest mediu un mediu sigur, cei mai multi dintre subiectii chestionati (48,7%) considerandu-l oarecum sigur si doar 4,6% percepand acest mediu ca fiind nesigur.

Perceptia gradului de siguranta

in scoala in care isi desfasoara activitatea sau invata

Dinamica sentimentului de siguranta in ultimul an nu a suportat evolutii spectaculoase, 64,7% dintre subiecti apreciind ca nivelul de siguranta din incinta/imediata apropiere a scolii a ramas la fel, 29,2% au apreciat o evolutie pozitiva a gradului de siguranta considerand ca acest mediu a devenit mai sigur, iar 5,7% au resimtit o scadere a gradului de siguranta, considerand ca acest mediu a devenit mai nesigur.

Dinamica sentimentului de siguranta pe care elevii si cadrele didactice l-au avut in incinta/imediata apropiere a scolii in ultimul an de zile

Referitor la cauzele mentionate ca au contribuit la transformarea scolii intr-un mediu mai sigur, subiectii au atribuit imbunatatirea climatului de siguranta publica in scoli si zona adiacenta acestora in special urmatoarelor aspecte (intrebare deschisa, cu raspunsuri post-codificate in categorii):

imbunatatirea sistemului de paza si protectie (perceputa ca determinata de "imbunatatirea personalului politiei comunitare sau angajarea acestuia acolo unde nu exista, buna cooperare cu gardianul scolii si cu politia, cu politia de proximitate, implicarea tuturor organelor abilitate, prezenta politistilor comunitari la poarta scolii, scaderea numarului persoanelor care acosteaza elevii, scaderea numarului de certuri si scandaluri, consolidarea sistemului administrativ, o mai buna monitorizare a liceului, reducerea in numar mare a cazurilor de violenta, paza permanenta" *, etc.);

- prezenta politistilor comunitari, a "gardienilor", cum sunt inca numiti de catre subiecti - asigurarea pazei scolii de catre politistii comunitari, simpla prezenta a acestora contribuind la perceptia cresterii gradului de siguranta; se poate subintelege ca sentimentul de siguranta rezida si in asigurarea pazei cu personal calificat, specializat;

- intransigenta personalului de paza (constand in opinia subiectilor in "interzicerea accesului in scoala a persoanelor straine, legitimarea elevilor la intrarea in scoala, interzicerea parasirii unitatii scolare de catre elevi inainte de finalizarea orelor sau in lipsa unui bilet de invoire sau a acordului unui profesor, protejarea elevilor si cadrelor didactice de persoane raufacatoare care vor sa patrunda in incinta liceului, faptul ca politistii comunitari care asigura paza isi fac datoria, prezenta politiei comunitare care adopta masuri ferme", etc.);

* aspectele scrise cu font italic reprezinta opiniile subiectilor sau adaptarea raspunsurilor acestora

- dotarea unitatii de invatamant cu camere de supraveghere - mentionarea acestui aspect in mod frecvent de catre subiecti ca avand o contributie in imbunatatirea climatului de siguranta publica in scoli si zona adiacenta acestora sustine teoria modelului situational (tehnologic) de prevenire, in sensul constientizarii de catre subiecti a impactului psihologic produs asupra infractorilor prin cresterea riscurilor la care se expun si determinarea renuntarii la comportamentul infractional, impiedicarea "trecerii la act"; 

- prezenta si actiunile politiei - care de cele mai multe ori nu au fost detaliate, dar au fost mentionate si activitati precum "intalniri periodice cu politia, desfasurarea activitatii cu mult simt de raspundere, controalele echipajelor de politie, controale mai frecvente, patrulele echipelor de interventie, comunicarea mai buna a politiei cu scoala, faptul ca politia a inceput sa caute elevii prin locurile frecventate de acestia si ii aduce inapoi la scoala - se refera la actiunile politiei pentru prevenirea absenteismului scolar - , inmultirea patrulelor in apropierea scolilor, raziile facute de politie, faptul ca in ultimul timp politia este peste tot, prezenta politiei atat ziua cat si noaptea - reflecta o vizibilitatea crescuta a politiei - , un interes mai mare al politistilor pentru siguranta cetatenilor", etc.

O alta cauza a imbunatatirii climatului de siguranta publica resimtita de catre subiecti a fost cresterea numarului de politisti comunitari. Desi acest aspect este in stransa legatura cu imbunatatirea sistemului de paza si protectie sau cu prezenta politistilor comunitari, cresterea numarului de politisti comunitari s-a conturat ca o categorie distincta in interpretarea raspunsurilor deschise, cresterea nivelului de siguranta perceput fiind corelata cu cresterea numarului de persoane specializate ("gardienii" cum se exprima subiectii) care asigura paza unitatii de invatamant.

De asemenea, alte cateva aspecte semnalate de catre subiecti ca avand contributie in imbunatatirea climatului de siguranta publica au fost:

- profesorii sau conducerea unitatilor de invatamant ("implicarea profesorilor in educatia elevilor, modalitatea de efectuare a serviciului pe unitate, desfasurarea activitatii cu mult simt de raspundere, pun mult mai mult accentul pe disciplina, relatia stransa elev - profesor, luarea masurilor pentru cresterea sigurantei, un management organizat, bine pus la punct, luarea atitudinii ori de cate ori este cazul, implicarea conducerii scolii, exigenta profesorilor", etc.);

- prezenta sau actiunile jandarmeriei;

- aspecte ce tin de elevi (atat pozitive - "sentimentul de siguranta dat de faptul ca au inceput sa-si cunoasca profesorii si colegii, faptul ca sunt mai maturi in ultimul an, disciplina in randul elevilor, siguranta de sine si increderea in persoanele serioase, constientizarea ca disciplina este esentiala, constientizarea pericolelor posibile sub indrumarea profesorilor" - cat si negative - "isi fac singuri dreptate, obisnuinta, cei mari si periculosi au terminat sau, din contra, se considera mai mari si mai respectati", etc.);

- fermitatea masurilor adoptate la nivelul unitatii de invatamant ("interzicerea unor lucruri dupa constatarea acestora, adoptarea unor masuri mai drastice, mai stricte, exigenta cu care subiectii simt ca sunt tratati, amendarea elevilor pentru agresiuni verbale, distrugeri si alte infractiuni, anuntarea parintilor cu privire la problemele create de elevi, incuierea vestiarelor la ora de sport dupa ce se suna de intrare, adoptarea unor masuri mai drastice pentru elevii care nu respecta regulamentul scolar, interzicerea parasirii scolii pentru protectia elevilor, necesitatea respectarii regulamentului, amendarea abaterilor, supravegherea stricta si permanenta, mai multe restrictii", etc.);

sau activitatea politistilor comunitari (care de cele mai multe ori nu a fost detaliata, dar au fost mentionate si activitati precum "plimbarea acestora prin toata incinta scolii, inclusiv in recreatii, faptul ca pazesc fiecare intrare in scoala, ca patruleaza mai des, supravegherea mai buna a scolii de catre politia comunitara, o implicare mult mai activa a personalului care asigura siguranta scolii in asigurarea ordinii in pauze, supravegherea ordinii si disciplinei in unitatea de invatamant, interventia mai prompta, prezenta aproape permanenta a acestora, o prezenta mai activa, impunerea disciplinei in scoala datorita interventiei politiei comunitare ",etc.).

In schimb, cei 5,7% dintre subiecti care au resimtit o scadere a gradului de siguranta, considerand ca acest mediu a devenit mai nesigur, au atribuit inrautatirea climatului de siguranta publica in scoli si zona adiacenta acestora in special urmatoarelor aspecte (intrebare deschisa, cu raspunsuri post-codificate in categorii):

- prezenta in jurul scolii a unor persoane dubioase, anturajul unor elevi sau chiar comportamentul deviant al elevilor scolii ("anturajele mai periculoase ale unor colegi de liceu, datorita unor gasti formate care intimideaza, datorita unor persoane, baieti rai care fac din scoala un infern, din cauza unor indivizi foarte rai se ajunge la violenta si trebuie sa ne aparam, e ca in jungla, cel mai puternic trece, existenta in liceu a batausilor, in apropierea scolii stau tot felul de indivizi needucati pe care nu-i intreaba nimeni nimic, in fiecare zi vin diferiti elevi sau tineri care nu au legatura cu scoala si care se comporta necivilizat, in imediata apropiere a liceului se afla un bar la care au inceput sa se adune din ce in ce mai multe persoane dubioase, inrautatirea provine de la locuitorii din jurul scolii care se strang la un bar din apropiere, prea multe persoane dubioase in apropierea liceului, persoane care vin cu masini la scoala pentru a intra in legatura cu elevii"*,etc.);

- manifestarile violente ("agresiuni verbale si fizice, un copil a fost agresat de doua persoane minore, comportamentul violent al persoanelor, limbaj inadecvat, violenta intre elevi, comportamentul copiilor si al profesorilor a devenit mult prea violent, oamenii devin pe zi ce trece tot mai violenti, violenta din scoala", etc.);

- aspecte ce tin de elevi ("lipsa de cultura, respect si varsta critica la care se afla tinerii, deoarece elevii au devenit deja infractori la varste fragede, lipsa educatiei, elevi dezinteresati, elevi iresponsabili, care strica bunul mers al orelor de curs si activitatile scolare, comportamentul libertin al elevilor, abuzul elevilor de libertatea ce le-a fost acordata, scaderea nivelului social si cultural al noilor elevi", etc.);

- accesul unor persoane straine in incinta scolii (subiectii se simt amenintati de faptul ca persoane straine au acces in incinta scolii fara a mentiona de cele mai multe ori ce comportament adopta acele persoane, rareori dau exemple de comportamente ce induc sentimentul de nesiguranta gen "anumite persoane intra in scoala si in clase si se iau de fete sau se tin insistent dupa ele, faptul ca anumite persoane ajung chiar si in sala de clasa", etc.);

aspectele scrise cu font italic reprezinta opiniile subiectilor sau adaptarea raspunsurilor acestora

- comportamentul inadecvat al politistilor comunitari sau al personalului de paza ("incompetenta celor care se ocupa de asigurarea linistii si sigurantei in scoli, dezinteresul organelor care asigura securitatea in liceu si in afara lui, complicitatea gardienilor cu elevii, relatia prea amicala cu acestia, indiferenta paznicilor, activitatea superficiala a agentilor politiei comunitare, toleranta fata de elevii care parasesc scoala in timpul orelor de curs", etc.);

- numarul scazut de "gardieni" sau lipsa personalului de paza specializat - daca prezenta politistilor comunitari era una din cauzele principale ale sentimentului de siguranta a subiectilor, lipsa acestora, a personalului specializat de paza sau numarul redus determina perceptia unei inrautatiri a climatului de siguranta publica in scoli si zona adiacenta acestora, exprimate de subiecti astfel: "numarul mic de gardieni din scoala, lipsa unor persoane de paza stabile, mai ales in timpul programului de dimineata, lipsa persoanelor integre si instruite care sa asigure securitatea, nu mai exista gardian, paza nu este suficienta", etc.).

De asemenea, alte cateva aspecte semnalate de catre subiecti ca avand contributie la inrautatirea climatului de siguranta publica au fost:

- insuficienta politiei in jurul scolii sau nemultumirea fata de actiunile politiei si jandarmeriei;

- nefinalizarea lucrarilor de intretinere/renovare ale unitatii de invatamant;

- dezinteresul profesorilor sau al parintilor - neimplicarea factorilor educogeni;

- lipsa de fermitate a masurilor, gen "elevii nu sunt sanctionati corespunzator atunci cand incalca regulamentul, necesitatea mai multor masuri de precautie", etc.

Pentru identificarea incidentei anumitor genurilor de infractiuni sau comportamente specifice zonei unitatilor scolare, subiectii au fost rugati sa mentioneze problemele de infractionalitate ce se manifesta in incinta sau in imediata apropiere a scolii unde isi desfasoara activitatea sau invata (maxim trei alegeri). Alegerile subiectilor s-au distribuit astfel, in ordinea frecventei:

- agresiuni verbale - 91,6% dintre subiecti au semnalat aceasta problema in una din cele trei alegeri posibile;

- agresiuni fizice - 50,3%;

- prezenta unor persoane cu comportament dubios

- furturi/talharii

- distrugeri, acte de vandalism

De asemenea, la varianta altceva subiectii au nominalizat in mod frecvent fumatul ca o problema cu care se confrunta in scoli si imediata apropiere a acestora, neasociind probabil acest comportament cu varianta de raspuns consum si/sau trafic de droguri, care a obtinut frecvente foarte mici, de 0,8%.

Natura problemelor semnalate in zona scolilor

In vederea identificarii persoanelor implicate in comiterea infractiunilor cu incidenta crescuta in scoli si imediata apropiere a acestora sau care adopta comportamente considerate problematice, subiectii au indicat cel mai frecvent elevii scolii ca responsabili de comiterea acestor infractiuni sau de adoptarea acestor comportamente, urmati de persoane care obisnuiesc sa stea frecvent prin zona scolii si de elevii altor unitati de invatamant. Cu o frecventa mai mica au fost mentionate si persoane adulte din afara scolii, dar si persoane minore din afara scolii ca responsabile de comiterea infractiunilor sau de adoptarea comportamentelor considerate problematice.

II. Identificarea modalitatilor de interventie in vederea cresterii sentimentului de siguranta in scoli si zona adiacenta acestora

Responsabilitatea de educare a tinerei generatii a fost atribuita in mod diferit din punct de vedere valoric de catre subiecti, dar fara diferente semnificative.

Solicitati sa ierarhizeze, notand de la 1 (minim) la 5 (maxim), rolul atribuit in educatia minorilor si preventia situatiilor de risc familiei, grupului de prieteni, cadrelor didactice, politistilor sau altor persoane, mediile calculate ale punctajului acordat de catre subiectii cuprinsi in esantionul general (atat elevi cat si cadre didactice) au fost in ordine descrescatoare:

familia

cadrele didactice

grupul de prieteni

politistii

- alte persoane (aici fiind incadrate "familia extinsa, anturajul, persoanele din mass-media, persoane din anumite categorii profesionale, reprezentanti ai societatii civile, reprezentanti ai bisericii", etc.) - 1,76.

Comparativ, mediile rezultate din punctajele acordate de catre elevi si de catre cadrele didactice nu au modificat ierarhia factorilor responsabili in educatia minorilor si preventia situatiilor de risc, ci doar au inregistrat diferente valorice nesemnificative, astfel:

Reiese ca atat elevii, cat si cadrele didactice pozitioneaza familia pe primul loc in educatia minorilor si preventia situatiilor de risc, urmata de cadrele didactice, surprinzator fiind faptul ca elevii recunosc un rol mai scazut al grupului de prieteni decat rolul atribuit acestui factor educogen de catre cadrele didactice. E posibil sa fie vorba de o influenta neconstientizata a grupului de prieteni asupra adolescentilor sau de o negare a influentei sustinute de teoria psihologiei varstelor si teoria privind etiologia delincventei juvenile.

Actiunile politiei au fost apreciate in mod asemanator din punct de vedere valoric de catre subiecti, fara diferente semnificative.

Solicitati sa ierarhizeze, notand de la 1 (minim) la 5 (maxim), importanta actiunilor politiei de prevenire a infractiunilor, de prindere a infractorilor, prezenta activa in strada, actiunile de informare si indrumare a elevilor, cadrelor didactice si parintilor sau de interventie imediata la apelurile de urgenta, mediile calculate ale punctajului acordat de catre subiectii cuprinsi in esantionul general (atat elevi cat si cadre didactice) au evidentiat aprecierile si asteptarile subiectilor fata de actiunile politiei astfel, in ordine descrescatoare:

prevenirea infractiunilor

prezenta activa a politistilor in strada

prinderea infractorilor

interventia imediata la apeluri de urgenta

informarea si indrumarea elevilor, cadrelor didactice

alte actiuni

Comparativ, mediile rezultate din punctajele acordate de catre elevi si de catre cadrele didactice au modificat ierarhia actiunilor politiei pe care elevii si cadrele didactice le apreciaza ca fiind necesare pentru cresterea gradului de siguranta in scoli si in imediata apropiere a scolilor, fiind inversate locurile II si III pentru actiunile de prindere a infractorilor si prezenta activa a politistilor in strada:

Referitor la institutiile despre care subiectii considera ca ar trebui sa se alature demersurilor politiei in prevenirea delincventei juvenile si victimizarii elevilor, subiectii au mentionat din lista pusa la dispozitie, urmatoarele institutii in ordine descrescatoare dupa procentul raspunsurilor afirmative privind necesitatea implicarii lor:

Protectia Copilului (Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului) - 87,5% raspunsuri afirmative;

Centrul Antidrog (Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog) - 82,8%;

Directia pentru Tineret si Sport

Primaria

Directia de Sanatate Publica

Desi mentionata de 38,2% dintre subiecti ca institutie care ar trebui sa se alature demersurilor politiei in prevenirea delincventei juvenile si victimizarii elevilor, biserica intruneste un procent usor mai mare (41%) de raspunsuri negative privind necesitatea implicarii acestei institutii, alaturi de ONG- uri (36,1% raspunsuri negative fata de 32,3% raspunsuri pozitive) si alte institutii (7,9% raspunsuri negative fata de 6,7% raspunsuri pozitive).

De remarcat increderea scazuta a subiectilor fata de ONG-uri ca factori care ar trebui sa se alature demersurilor politiei in prevenirea delincventei juvenile si a victimizarii minorilor - datorate probabil lipsei de cultura civica, sau poate unei imagini negative a institutiilor nonguvernamentale determinate in special de neimplicarea acestora in rezolvarea problemelor comunitatii, cu exceptia unora.

Asteptarile subiectilor fata de masurile pe care celelalte institutii ar trebui sa le intreprinda in mediul scolar (intrebare deschisa, cu raspunsuri post-codificate in categorii) constau in:

actiuni de informare, sensibilizare, constientizare si mediatizare - subiectii mentionand atat institutiile care sa realizeze aceste activitati (scoala, Centrul Antidrog, ONG-urile, Protectia Copilului, Directia de Sanatate Publica, Directia pentru Tineret si Sport, Biserica, Primaria, etc.), cat si domeniile de informare a elevilor (cu privire la "siguranta in scoli, traficul de fiinte umane, droguri, violenta, campanii impotriva rasismului, discriminarii, despre boli cu transmitere sexuala, statistica infractionalitatii si clasificarea infractiunilor civile si penale, importanta mentinerii sanatatii, agresiuni verbale, distrugeri, acte de vandalism, consecintele unor acte", * etc.).

Cele mai frecvent mentionate institutii de catre subiecti atunci cand li s-a solicitat sa precizeze masurile pe care ei considera ca ar trebui sa le adopte celelalte institutii abilitate sa desfasoare activitati in mediul scolar, fara a mentiona masurile efective, au fost in ordinea frecventei: Protectia Copilului, Scoala, Jandarmeria, Biserica, Pompierii, medicul, Politia Comunitara, etc.

aspectele scrise cu font italic reprezinta opiniile subiectilor sau adaptarea raspunsurilor acestora

- adoptarea unor masuri mai ferme (constand in opinia subiectilor in "amenzi contraventionale, anuntarea organelor abilitate in caz de comitere a unor infractiuni, aplicarea unor pedepse dure in cazul comiterii unor agresiuni fizice sau verbale, instalarea camerelor de supraveghere sau patrularea agentilor de paza si a organelor de politie in jurul scolii pe timpul orelor, exmatricularea, sanctionarea de catre director a elevilor care nu respecta regulile, programe strategice pe termen de cel putin un an, interzicerea fumatului in scoala, interzicerea accesului persoanelor necunoscute, patrunderea in unitatea de invatamant pe baza unui cod unic, intocmirea unui referat scolar, scaderea notei la purtare, marirea efectivului de politie din unitatile scolare, introducerea uniformelor scolare ", etc.)

acordarea unei atentii sporite, o mai buna implicare a institutiilor (perceputa ca determinata de "acordarea intregului sprijin si a mijloacelor de care dispun organelor de politie si conducerilor unitatilor scolare, mai multa implicare in informarea elevilor, mai multa implicare din partea celorlalte institutii privind violenta, discutii mai dese cu elevii si deplasari mai frecvente in scoli, implicarea activa in viata sociala si in viata elevilor, initierea de activitati care sa previna astfel de fapte, o mai buna colaborare in dezbaterea unor probleme specifice societatii contemporane, alaturarea demersurilor politiei", etc.)

actiuni de atragere, implicare a elevilor (constand in "activitati de petrecere a timpului liber, activitati extrascolare menite sa le dezvolte elevilor spiritul civic, antrenarea elevilor la diferite concursuri interactive, cu premii avand ca tema siguranta acestora si legile aplicate in public, atragerea tinerilor in activitati sportive, concursuri, olimpiade, organizarea diverselor activitati pe tema infractionalitatii, a agresiunilor de orice tip la care sa participe efectiv elevii, organizarea unor excursii pentru recompensarea elevilor cu comportament exemplar, implicarea elevilor in activitati de voluntariat la aziluri de batrani si orfelinate, stimularea elevilor pentru implicarea in diferite campanii", etc.)

- mentionarea modalitatilor de realizare a activitatilor pe care subiectii le asteapta de la celelalte institutii - "prezentari, dezbateri, activitati demonstrative, piese de teatru, distribuire de fluturasi, conferinte, seminarii, ateliere de lucru cu parintii, expunerea unor exemple si a masurilor luate (studiu de caz), actiuni practice, concursuri, jocuri de rol, activitati interactive, participare la orele de dirigentie, participare la consiliile profesorale".

III. Perceptia activitatii politiei de proximitate

Primul aspect urmarit a fost stabilirea gradului de cunoastere a politistilor de proximitate repartizati unitatilor de invatamant din care fac parte subiectii din esantionul general (elevi si cadre didactice).

Acest indicator urmarit a relevat un grad mediu de cunoastere, 48,9% dintre cei chestionati afirmand ca il cunosc pe politistul de proximitate care raspunde de scoala in care isi desfasoara activitatea sau invata.

"Il cunoasteti pe politistul de proximitate

care raspunde de scoala dumneavoastra?"

Subiectilor care au declarat ca il cunosc pe politistul de proximitate li s-a solicitat sa mentioneze contextul in care l-au cunoscut (maxim trei alegeri). Alegerile subiectilor s-au distribuit astfel, in ordinea frecventei cumulate din cele trei alegeri:

- in 20,6% din cazuri i-au cunoscut la ora de dirigentie;

- in 17,1% din cazuri au fost cunoscuti in activitati de mediere a conflictelor;

- in 16,2% din cazuri au fost cunoscuti la sustinerea unor teme;

- in 7,6% din cazuri i-au intalnit la consiliile profesorale;

- in 7,3% din cazuri i-au cunoscut in timp ce constatau infractiuni si contraventii;

- in 5,8% din cazuri i-au cunoscut in alta imprejurare, mentionand aici in special "la intrarea sau iesirea in/din unitatea de invatamant"(existand aici insa suspiciunea de confuzie cu politistul comunitar) si "la conducerea unitatii".

In vederea conturarii imaginii lucratorului de politie de proximitate s-a urmarit evidentierea trasaturilor care au generat satisfactie fata de activitatea politistului de proximitate din scoala lor acelor subiecti care au relationat direct cu acesta. Subiectii au considerat aceste trasaturi ca fiind:

profesionalismul

atitudinea respectuoasa

promptitudinea

tinuta

altceva

De asemenea, s-a urmarit si evidentierea trasaturilor care au generat insatisfactie fata de activitatea politistului de proximitate din scoala lor, subiectii mentionand urmatoarele aspecte (intrebare deschisa, cu raspunsuri post-codificate in categorii):

- lipsa de implicare (perceputa datorita faptului ca "ar trebui sa fie mai des prezent in unitatile de invatamant, ar trebui sa participe la orele de dirigentie si sa discute cu elevii, cu teme specifice profesiei sale", sau datorita faptului ca "nu se implica indeajuns astfel incat problema sa fie rezolvata, nu se implica in actul educativ decat la cererea domnului director, nu se implica in cazul unor conflicte", etc.)

- aspecte atitudinale si comportamentale (gen "aroganta, comportamentul inadecvat, limbajul, superioritatea afisata", etc.)

- lipsa de profesionalism (perceputa de catre subiecti datorita "neseriozitatii, lipsei de punctualitate, lipsei de promptitudine, lipsei de interventie", etc.)

- indulgenta - lipsa de severitate resimtita de catre subiecti.

Au mai fost mentionate cu o frecventa redusa lipsa atitudinii preventive, uneori lipsa de aplicabilitate a temelor prezentate (sau calitatea slaba a expunerilor) si lipsa de impartialitate.

CONCLUZII:

- Un procent important din subiectii chestionati ( ) percep un nivel ridicat al sigurantei in scoala in care isi desfasoara activitatea sau invata, considerand acest mediu un mediu sigur, cei mai multi dintre subiectii chestionati (48,7%) considerandu-l oarecum sigur si doar 4,6% percepand acest mediu ca fiind nesigur;

- Dinamica sentimentului de siguranta in ultimul an nu a suportat evolutii spectaculoase, 64,7% dintre subiecti apreciind ca nivelul de siguranta din incinta/imediata apropiere a scolii a ramas la fel, 29,2% au apreciat o evolutie pozitiva a gradului de siguranta considerand ca acest mediu a devenit mai sigur, iar 5,7% au resimtit o scadere a gradului de siguranta, considerand ca acest mediu a devenit mai nesigur;

- Referitor la cauzele mentionate ca au contribuit la transformarea scolii intr-un mediu mai sigur, subiectii au atribuit imbunatatirea climatului de siguranta publica in scoli si zona adiacenta acestora in special urmatoarelor aspecte: imbunatatirea sistemului de paza si protectie, prezenta politistilor comunitari, a "gardienilor", cum sunt inca numiti de catre subiecti, intransigenta personalului de paza, dotarea unitatii de invatamant cu camere de supraveghere, prezenta si actiunile politiei, cresterea numarului de politisti comunitari;

- In schimb, cei 5,7% dintre subiecti care au resimtit o scadere a gradului de siguranta, considerand ca acest mediu a devenit mai nesigur, au atribuit inrautatirea climatului de siguranta publica in scoli si zona adiacenta acestora in special urmatoarelor aspecte: prezenta in jurul scolii a unor persoane dubioase, anturajul unor elevi sau chiar comportamentul deviant al elevilor scolii, manifestarile violente, aspecte ce tin de elevi, accesul unor persoane straine in incinta scolii, comportamentul inadecvat al politistilor comunitari sau al personalului de paza, numarul scazut de "gardieni" sau lipsa personalului de paza specializat;

- Problemele de infractionalitate ce se manifesta in incinta sau in imediata apropiere a scolii unde isi desfasoara activitatea sau invata au fost: agresiunile verbale - 91,6%, agresiuni fizice, prezenta unor persoane cu comportament dubios - 39,8%, furturi/talharii - 23,2%, distrugeri, acte de vandalism - 21,78%;

- Ca persoane implicate in comiterea infractiunilor cu incidenta crescuta in scoli si imediata apropiere a acestora sau care adopta comportamente considerate problematice, subiectii au indicat cel mai frecvent elevii scolii ca responsabili de comiterea acestor infractiuni sau de adoptarea acestor comportamente, urmati de persoane care obisnuiesc sa stea frecvent prin zona scolii si de elevii altor unitati de invatamant. Cu o frecventa mai mica au fost mentionate si persoane adulte din afara scolii, dar si persoane minore din afara scolii ca responsabile de comiterea infractiunilor sau de adoptarea comportamentelor considerate problematice;

- Solicitati sa ierarhizeze, notand de la 1 (minim) la 5 (maxim), rolul atribuit in educatia minorilor si preventia situatiilor de risc familiei, grupului de prieteni, cadrelor didactice, politistilor sau altor persoane, mediile calculate ale punctajului acordat de catre subiectii cuprinsi in esantionul general (atat elevi cat si cadre didactice) au fost in ordine descrescatoare: familia - 4,53, cadrele didactice - 3,44, grupul de prieteni - 2,71, politistii - 2,61 si alte persoane (aici fiind incadrate "familia extinsa, anturajul, persoanele din mass-media, persoane din anumite categorii profesionale, reprezentanti ai societatii civile, reprezentanti ai bisericii", etc.) - 1,76;

- Solicitati sa ierarhizeze, notand de la 1 (minim) la 5 (maxim), importanta actiunilor politiei de prevenire a infractiunilor, de prindere a infractorilor, prezenta activa in strada, actiunile de informare si indrumare a elevilor, cadrelor didactice si parintilor sau de interventie imediata la apelurile de urgenta, mediile calculate ale punctajului acordat de catre subiectii cuprinsi in esantionul general (atat elevi cat si cadre didactice) au evidentiat aprecierile si asteptarile subiectilor fata de actiunile politiei astfel, in ordine descrescatoare: prevenirea infractiunilor - 3,69, prezenta activa a politistilor in strada - 3,61, prinderea infractorilor - 3,49, interventia imediata la apeluri de urgenta - 3,29, informarea si indrumarea elevilor, cadrelor didactice - 3,05 si alte actiuni - 1,89;

- Referitor la institutiile despre care subiectii considera ca ar trebui sa se alature demersurilor politiei in prevenirea delincventei juvenile si victimizarii elevilor, subiectii au mentionat din lista pusa la dispozitie, urmatoarele institutii in ordine descrescatoare dupa procentul raspunsurilor afirmative privind necesitatea implicarii lor: Protectia Copilului (Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului) - 87,5%, Centrul Antidrog (Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog) - 82,8%, Directia pentru Tineret si Sport - 61,3%, Primaria - 55,4%, Directia de Sanatate Publica - 45%;

- Asteptarile subiectilor fata de masurile pe care celelalte institutii ar trebui sa le intreprinda in mediul scolar constau in: actiuni de informare, sensibilizare, constientizare si mediatizare, adoptarea unor masuri mai ferme, acordarea unei atentii sporite, o mai buna implicare a institutiilor, actiuni de atragere, implicare a elevilor, precum si mentionarea modalitatilor de realizare a activitatilor pe care subiectii le asteapta de la celelalte institutii;

- Sondajul a relevat un grad mediu de cunoastere, 48,9% dintre cei chestionati afirmand ca il cunosc pe politistul de proximitate care raspunde de scoala in care isi desfasoara activitatea sau invata;

- Referitor la contextul in care i-au cunoscut subiectii au mentionat: in 20,6% din cazuri i-au cunoscut la ora de dirigentie, in 17,1% din cazuri au fost cunoscuti in activitati de mediere a conflictelor, in 16,2% din cazuri au fost cunoscuti la sustinerea unor teme, in 7,6% din cazuri i-au intalnit la consiliile profesorale, in 7,3% din cazuri i-au cunoscut in timp ce constatau infractiuni si contraventii, in 5,8% din cazuri i-au cunoscut in alta imprejurare;

- Trasaturile care au generat satisfactie fata de activitatea politistului de proximitate din scoala lor acelor subiecti care au relationat direct cu acesta au fost considerate: profesionalismul - 37,7%, atitudinea respectuoasa - 29%, promptitudinea - 23,7%, tinuta - 11,5%, altceva - 0,9%;

- Trasaturile care au generat insatisfactie fata de activitatea politistului de proximitate din scoala lor acelor subiecti care au relationat direct cu acesta au fost: lipsa de implicare, aspecte atitudinale si comportamentale, lipsa de profesionalism, sau indulgenta.