AUDITUL INTERN SI CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

- ORDONANTA nr. 119 din 31 August, privind auditul intern si controlul financiar preventiv.

- EMITENT : GUVERNUL

- PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 31 august 1999.

CAPITOLUL I

ARTICOLUL 1.

SCOPUL ORDONANTEI

Prezenta ordonanta reglementeaza controlul intern, auditul intern si controlul financiar preventiv la institutiile publice si cu privire la utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public.

ARTICOLUL 2.

DEFINITII

În intelesul prezentei ordonante se definescurmatoarele definitii : angajament bugetar, angajament legal, AUDIT INTERN, compartiment contabil, conformitate, contabil, contabil-sef, control financiar, control intern, controlor delegat, economicitate, eficacitate, eficienta, fonduri publice, inspectie, institutie publica, legalitate, operatiune, oportunitate, ordonator de credite, patrimoniu public, proiect de operatiune, regularitate.

ARTICOLUL 3.

OBIECTIVELE GENERALE ALE CONTROLULUI INTERN

Controlul intern are urmatoarele obiective generale :

realizarea, la un nivel corespunzator de calitate, a atributiilor institutiilor publice, stabilite in concordanta cu propria lor misiune, in conditii de regularitate, eficacitate, econimicitate si eficienta;

protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor declarate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;

respectarea legii, a reglementarilor si deciziilor conducerii;

dezvoltarea si intretinerea unor sosteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare si difuzare a datelor si informatiilor financiare, informare publica adecvata prin rapoarte periodice.

ARTICOLUL 4.

OBLIGATIILE CONDUCATORULUI INSTITUTIEI PUBLICE ÎN DOMENIUL CONTROLULUI INTERN: CERINTELE CONTROLULUI INTERN

Conducatorul institutiei publice trebuie sa asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea si perfectionarea structurilor organizatorice, reglementarilor metodologice, procedurilor si criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerintele generale si specifice de control intern.

Cerintele generale si specifice sunt :

a) cerinte generale : asigurarea indeplinirii obiectivelor generale, asigurarea unei aptitudini cooperante a personalului de conducere si de executie, asigurarea integritatii si competentei personalului de conducere si de executie, stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern, supravegherea continua de catre personalul de conducere a tuturor activitatilor si actionarea prompta si responsabila la constatarea incalcarii legalitatii si regularitatii.

b) cerinte specifice : reflectarea in documente scrise a organizarii controlului intern, inregistrareatuturor operatiunilor si evenimentelor semnificative, asigurarea aprobarii si efectuarii operatiunilor exclusiv de catre persoane special imputernicite in acest sens, asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile, accesarea resurselor si documentelor numai de catre persoane indreptatite si responsabile in legatura cu pastrarea si utilizarea lor.

ARTICOLUL 5.

BUNA GESTIUNE FINANCIARA

Persoanele care gestioneaza fonduri publice sau patrimoniul public au obligatia sa realizeze o buna gestiune financiara prin asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii si eficientei in utilizarea fondurilor publice si in administrarea patrimoniului public.

CAPITOLUL II.

DISPOZITII PRIVIND AUDITUL INTERN

Acest capitol prezinta :

- organizarea auditului intern

- obiectul auditului intern

- desfasurarea auditului intern

ARTICOLUL 6.

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN

Auditul intern se organizeaza in mod independent, in structura fiecarei institutii publice, sub forma de compartiment specializat, constituit din una sau mai multe persoane, astfel incat personalul de specialitate angajat in aceasta, denumit in continuare auditor intern, sa nu fie implicat in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe care le auditeaza.

Auditorul intern trebuie sa isi indeplineasca atributiile in mod obiectiv, cu profesionalism si integritate, conform prevederilor prezentei ordonante si potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit. Auditorul intern trebuie sa respecte prevederile codului de etica, normele si instructiunile ce se aproba prin ordin al ministrului finantelor.

În realizarea atributiilor este seful compartimentului de audit intern sau, dupa caz, persoana care exercita atributiile de audit intern, se subordoneaza si raporteaza direct conducatorului institutiei publice.

ARTICOLUL 7.

OBIECTUL AUDITULUI INTERN

Auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate de institutia publica sau care sunt in responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra activitatii institutiilor subordonate si asupra utilizarii de catre terti indiferent de natura juridica a acestora, a fondurilor publice gestionate de acestia din urma in baza unei finantari realizate de catre institutia publica in cauza sau de catre o institutie subordonata acesteia.

*În temeiul art.114 alin.(4) din Constitutia Romaniei, Guvernul Romaniei adopta o ordonanta de urgenta cu nr.46 din 5 mai 2000, pentru modificarea lit.a din alineatul (3) al articolului 7 din Ordonanta Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv si va avea urmatorul cupris :

Compartimentul de audit intern trebuie sa exercite, fara a se limita la acestea, urmatoarele atributii :

-a) "certificarea trimestriala si anuala, insotita de raport de audit, a bilantului contabil si a contului de executie bugetara ale institutiei publice, prin verificarea legalitatii, realitatii si exactitatii evidentelor contabile si ale actelor financiare si gestiune; certificarea se face inaintea aprobarii de catre conducatorul institutiei publice in cauza a bilantului contabil si a contului de executie bugetara. Pentru anul 2000 prima certificare a bilantului contabil si a contului de executie bugetara ale institutiei publice se efectueaza la nivelul semestrului I."

-b) examinarea legalitatii, regularitatii si conformitatii operatiunilor, identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectoase si fraudelor si, pe aceste baze, propunerea de masuri si solutii pentru recuperarea pagubelor si sanctionarea celor vinovati, dupa caz;

-c) supravegherea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmarire si control al indeplinirii deciziilor;

-d) evaluarea economicitatii, eficacitatii si eficientei cu care sistemele de conducere si de executie existente in cadrul institutiei publice ori la nivelul unui program finantat din fonduri publice utilizeaza resurse financiare, umane si materiale pentru indeplinirea obiectivelor;

-e) identificarea slabiciunilor sistemelor de conducere si control, precum si a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, corectarea acestora si diminuarea riscurilor.

ARTICOLUL 8.

DESFASURAREA AUDITULUI INTERN

Conducatorul institutiei publice aproba planul anual de audit intern.

Planul de audit se stabileste pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe sau operatiuni, precum si prin consultare cu institutiile publice ierarhic superioare.

Auditorii interni isi desfasoara activitatea pe baza de ordin de serviciu scris, aprobat de catre conducatorul institutiei publice si care prevede in mod explicit scopul, obiectivele si durata auditului.

Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele precizate in ordinul de serviciu, iar personalul de conducere implicat in activitatea auditata are obligatia sa ofere documentele solicitate si tot sprijinul necesar desfasurarii in bune conditii a auditului intern.

Constatarile auditului intern sunt cuprinse in raportul de audit intern, care trebuie sa reflecte ordinul de serviciu primit, modul de desfasurare a auditului, constatarile facute, concluziile si recomandarile auditorilor interni, impreuna cu intreaga documentatie care sustine constatarile, concluziile si recomandarile. De asemenea, odata cu raportul de audit intern trebuie prezentate obligatoriu si punctele de vedere ale persoanelor implicate in activitatile auditate.

Ori de cate ori efectuarea auditului potrivit ordinului de serviciu presupune utilizarea unor cunostiinte de specialitate din alte domenii decat cele cerute prin fisa postului auditorilor interni, seful compartimentului de audit intern poate recurge, cu aprobarea conducatorului institutiei publice caruia ii raporteaza, la contractarea externa de servicii de expertiza sau consultanta.

Raportul de audit intern se semneaza de catre auditori pe fiecare pagina, se inregistreaza si se pastreaza in original, in dosare speciale, timp de 10 ani. Reprezentantii Curtii de Conturi au dreptul sa examineze rapoartele de audit.

ARTICOLUL 9.

ÎNDRUMAREA METODOLOGICA SI COORDONAREA AUDITULUI INTERN

Ministerul Finantelor indruma metodologic activitatea de audit intern din toate institutiile publice si organizeaza activitati de instruire si perfectionare a auditorilor interni.

Ministrul Finantelor aproba codul de etica a auditorului intern, precum si norme de instructiuni.

Ministerul Finantelor poate verifica respectarea normelor si instructiunilor prevazute de compartimentele de audit intern, precum si respectarea de catre auditorii interni a codului de etica si poate initia masurile corective necesare in cooperare cu conducatorii institutiilor publice in cauza.

CAPITOLUL III

DISPOZITII PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

ARTICOLUL 10.

OBIECTUL CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele care vizeaza in principal :

-angajamente legale si bugetare;

-deschiderea si repartizarea de credite bugetare;

-modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare a creditelor aprobate;

-efectuari de plati din fonduri publice;

-efectuari de incasari in numerar;

-vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

- concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

-alte tipuri de operatiuni, stabilite prin ordin al ministrului finantelor.

În functie de specificul institutiei publice, conducatorul acesteia poate decide exercitarea controlului financiar preventiv si asupra altor tipuri de proiecte de operatiuni.

ARTICOLUL 11

CONTINUTUL CONTROLULUI FINANCIAR

Controlul financiar preventiv constain verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni care fac obiectul acestuia din punct de vedere al :

-legalitatii si regularitatii;

-incadrarii in limitele bugetare stabilite potrivit legii.

ARTICOLUL 12

ORGANIZAREA CONTROLULI FINANCIAR PREVENTIV

Controlul financiar preventiv se organizeaza si se exercita in mod unitar, potrivit prevederilor prezentei ordonante si ale actelor normative emise in aplicarea acesteia de catre autoritatile competente.

Se organizezaza si se exercita in doua forme :

-controlul financiar preventiv propriu;

-controlul financiar preventiv delegat, prin controlori delegati ai Ministerului Finantelor.

ARTICOLUL 13

ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV PROPRIU

Institutiile publice au obligatia de a organiza control financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil.

Conducatori institutiilor publice au obligatia sa stabileasca proiectele de operatiuni supuse controlului financiar, documentele justificative si circuitul acestora, respectand dispozitiile legale.

Evidenta angajamentelor se tine, se organizeaza, se actualizaeza si se raporteaza conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului fanantelor.

Controlul financiar preventiv propriu se exercita de catre contabilul-sef prin viza de control financiar preventiv propriu.

Încadrarea contabilului-sef se face cu respectarea criteriilor si conditiilor unitare aprobate prin ordin al mistrului finantelor. Destituirea, suspendarea sau schimbarea din functie a contabilului-sef se face numai cu aprobarea ordonatorului de credite, dupa caz.

ARTICOLUL 14

VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV

Se supun aprobarii ordonatorului de credite numai proiectele de operatiuni care respecta intru totul cerintele de legalitate, regularitate si incadrare in limitele angajamentelor bugetare speciale aprobate, care poarta viza controlului financiar preventiv.

Viza de control financiar preventiv propriu se exercita prin semnatura persoanelor in drept, competente in acest sens potrivit prezentei ordonante si prin aplicarea de catre acestea a sigiliului personal.

În vederea acordarii vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele se prezinta insotite de documentele justificative corespunzatoare, certificate in privinta realitatii si legalitatii prin semnatura conducatorilor compartimentelor de specialitate care initiaza operatiunea respectiva.

Conducatorii compartimentelor de specialitate raspund pentru realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunilor ale caror documente justificative le-au certificat.

Persoanele in drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu raspund solidar pentru legalitatea, pentru regularitatea si pentru incadrarea in limitele angajamentelor bugetare aprobate, in privinta operatiunilor pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.

Persoanele in drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu pot cere avizul compartimentului de specialitate juridica ori de cate ori considera ca necesitatile o impun.

ARTICOLUL 15

SEPARAREA ATRIBUTIILOR

Persoana care exercita controlul financiar preventiv propriu nu trebuie sa fie implicata, prin sarcinile de serviciu, in operatiunile supuse controlului financiar preventiv propriu.

Exercitarea functiei de ordonator de credite este incomparabila cu exercitarea functiei de contabil-sef sau contabil.

ARTICOLUL 16

ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV DELEGAT

Se organizeaza si se exercita de catre Ministerul de Finante prin controlori delegati.

Ministrul Finantelor denumeste pentru fiecare institutie publica in care se exercita functia de ordonator de credite al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat sau al oricarui fond special, unul sau mai multi controlori delegati. De asemenea ministrul finantelor numeste unul sau mai multi controlori delegati pentru operatiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru operatiuni privind datoria publica si pentru alte operatiuni specifice Ministerului Finantelor. Numirea controlorilor delegati se face prin ordin al ministrului finantelor.

ARTICOLUL 17

VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV DELEGAT

Operatiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobarii ordonatorului de credite numai insotite de viza de control financiar preventiv delegat.

Se acorda sau se refuza in scris, pe formular tipizat si trebuie sa poarte semnatura si sigiliul personal al controlorului delegat competent.

ARTICOLUL

DURATA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

DELEGAT

Controlul financiar preventiv delegat se efectueaza ]n termenul cel mai scurt, astfel incat sa nu afecteze desfasurarea in bune conditii si in tremen a operatiunii al carei proiect se supune controlului financiar preventiv delegat.

Perioada maxima pentru acordarea sau dupa caz pentru refuzul vizei de control financiar preventiv delegat este de trei zile lucratoare de la prezentarea proiectului unei operatiuni, insotite de documentele justificative.

În cazuri exceptionale, controlorul delegat are dreptul sa prelungeasca perioada prevazuta cu maximum cinci zile lucratoare, pe baza unui referat de justificare.

ARTICOLUL

FUNCTIA DE CONTROLOR DELEGAT

Controlorul delegat este functionar public, angajat al Ministerului Finantelor.

Pot fi incadrate in functia de controlor delegat numai persoane care au studii superioare economice sau juridice si o vechime efectiva in domeniul finantelor publice de minimum sapte ani.

Candidatii trebuie sa prezinte cazier judiciar, informatii si recomandari din care sa rezulte ca au un profil moral si profesional corespunzator cerintelor.

ARTICOLUL 20

INCOMPATIBILITATI

Controlorii delegati nu pot fi soti, rude pana la gradul al patrulea inclusiv cu ordonatorul de credite pe langa care sunt numiti.

Le sunt interzise exercitarea direct sau prin persoane interpuse a activitatilor de comert, precum si participarea la administrarea sau conducerea unor societati comerciale sau civile.

Functia de controlor delegat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Se interzice sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.

ARTICOLUL21

ATRIBUTIILE CONTROLORULUI DELEGAT

Atributiile controlorului delegat, in principal, sunt urmatoarele :

a) exercitarea controlului financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operatiuni ale ordonatorului de credite, in conformitate cu ordinul de numire si conform normelor prezentei ordonante;

b) supravegherea organizarii, tinerii, actualizarii si raportarii evidentei angajamentelor;

c) informarea directa a ministerului finantelor, prin rapoarte lunare cu privire la situatia curenta a angajamentelor efectuate;

d) formularea de avize cu caracter consultativ, la solicitarea ordonatorului principal de credite in privinta conformitatii, eficacitatii, economicitatii sau eficientei unor operatiuni;

e) elaborarea de propuneri si proiecte privind perfectionarea controlului financiar preventiv;

d) indeplinirea altor atributii, stabilite prin ordin al ministrului finantelor.

ARTICOLUL 22

GRADELE PROFESIONALE SI SALARIZAREA CONTROLORILOR DELEGATI

În functie de performantele profesionale atestate de calificativele inregistrate pe baza evaluarii anuale si de vechimea in functie, controlorii delegati se incadreaza in gradele profesionale I, II si III. Salariile de baza, sporurile si celelalte drepturi salariale se stabilesc prin asimilare cu functia de controlor financiar din structura Curtii de Conturi, respectiv pentru gradul I, II sau III.

ARTICOLUL 23

CORPUL CONTROLORILOR DELEGATI

Corpul controlorilor delegati se organizeaza ca un compartiment distinct in structura Ministerului Finantelor si cuprinde ansamblul controlorilor delegati.

Corpul controlorilor delegati asigura in principal :

a) aplicarea si dezvoltarea principiilor si practicilor angajate de buna credinta financiara;

b) colaborarea si schimburile profesionale intre controlorii delegati;

c) colaborarea si schimburile profesionale cu alte structuri de profil interne, externe si internationale.

Corpul controlorilor delegati este condus de controlorul financiar sef si doi adjuncti.

ARTICOLUL 24

REGIMUL REFUZULUI DE VIZA

Persoana in drept sa exercite viza controlului financiar preventiv are dreptul si obligatia de a refuza viza de control financiar preventiv in toate cazurile in care, in urma verificarilor, apreciaza ca proiectul de operatiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu indeplineste conditiile de legalitate, regularitate si incadrare in limita angajamentelor bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.

Refuzul de viza trebuie in toate cazurile motivat in scris.

Persoanele in drept sa exercite viza de control financiar preventiv au obligatia de a tine evidenta proiectelor de operatiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.

ARTICOLUL 25

AUTORIZAREA EFECTUARII UNOR OPERATIUNI PENTRU CARE SE REFUZA VIZA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV

O operatiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv delegat se poate efectua numai daca este autorizata prin hotarare a Guvernului, la propunerea institutiei publice, in care se exercita functia de ordonator principal de credite, a carei operatiune a fost refuzata, cu ascultarea, in sedinta a Guvernului, a prezentarii de catre controlorul financiar sef al pundtului de vedere al controlorului delegat implicat. Guvernul se pronunta in maximum 15 zile lucratoare de la data inregistrarii proiectului hotararii. Initiatorul proiectului hotararii are obligatia sa ii informeze pe ministrul finantelor si pe controlorul financiar sef si sa transmita acestora o copie de pe proiectul lucrarii si de pe nota de fundamentare a acestuia cu cel putin cinci zile lucratoare inainte de discutarea lui in sedinta Guvernului.

Pentru operatiunile care nu se supun controlului financiar preventiv delegat in conditiile prezentei ordonante, ordonatorii principali de credite pot dispune pe propria raspundere, efectuarea operatiunii pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv propriu, numai daca prin aceasta se depaseste angajamentul bugetar aprobat.

În toate cazurile in care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar preventiv propriu, ordonatorul de credite dispune efectuarea operatiunii pe propria raspundere, contabilul-sef are obligatia sa informeze in scris serviciile publice descentralizate ale Ministerului Finantelor, la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, numai astfel fiind exonerate de raspundere atat el cat si celelaltepersoane imputernicite de acesta sa exercite controlul financiar preventiv propriu.

Documenetele referitoare la operatiuni supuse controlului financiar preventiv si care nu au fost vizate, nu pot fi inregistrate in contabilitate.

CAPITOLUL IV

DISPOZITII COMUNE

ARTICOLUL 26

MASURI OPERATIVE

Ministerul Finantelor efectueaza inspectii ori de cate ori exista indicii ale unor abateri de la legalitate sau regularitate in efectuarea de operatiuni si in toate cazurile in care este sesizat de catre un contabil-sef in legatura cu efectuarea de operatii a ordonatorului de credite fara viza de control financiar preventiv.

Inspectiile se efectuaeza de catre persoane din structura Ministerului Finantelor, in baza unui ordin de serviciu emis de ministrul finantelor, in care se precizeaza scopul si obiectivele inspectiei, durata acesteia, persoana sau persoanele desemnate sa efectueze inspectia. Institutiile publice sunt obligate sa asigure accesul reprezentantilor Ministerului Finantelor la toate documentele, datele si informatiile relevante pentru scopul si obiectivele inspectiei.

Actul de constatare intocmit cu ocazia inspectiei poate fi contestat de cel controlat. Termenul si locul de depunere a contestatiei, precum si procedura solutionarii acesteia se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor.

ARTICOLUL 27

MASURI SPECIALE

În cazul in care printr-un acord, sau alte asemenea documente de finantare externa se prevad masuri specifice de control financiar, Guvernul este autorizat sa emita, la propunerea Ministerului de Finante, hotarari cu caracter derogatoriu la prezenta ordonanta.

ARTICOLUL 28

DISPOZITII PRIVIND AUDITUL INTERN AL INSTITUTIILOR PUBLICE CU NUMAR MIC DE POSTURI

La institutia publica cu un numar de posturi mai mic de 25, organul ierarhic superior al acesteia poate decide sa nu se organizeze distinct activitatea de audit intern. În aceasta situatie, auditul intern al institutiei publice in cauza se asigura de catre compartimentul de audit intern al organului ierarhic superior al acesteia.

Institutia publica cu un numar de posturi mai mic de 25, care nu este in subordinea altei institutii publice, poate decide sa nu organizeze distinct activitatea de audit intern. În aceasta situatie, conducatorul care a decis neorganizarea activitatii de audit intern are obligatia sa solicite efectuarea certificarii trimestriale si anuale a bilantului contabil si a contului de executie bugetara de catre persoane desemnate din cadrul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finantelor, ori pe baza de contract incheiat cu persoane fizice sau juridice agreate, potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor.

ARTICOLUL 29

DISPOZITII CU PRIVIRE LA REGIILE AUTONOME, SOCIETATILE COMERCIALE CU CAPITAL MAJORITAR DE STAT CARE BENEFICIAZA DE DREPTURI EXCLUSIVE SAU SPECIALE

Numirea, destituirea, suspendarea sau schimbarea din functie a contabililor-sefi de la regiile autonome si societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine mai mult de 70% din numarul voturilor din adunarea generala, se face cu respectarea conditiilor si criteriilor unitare, aprobate prin ordin al ministrului finantelor.

Auditorii interni ai institutiilor publice au dreptul sa efectueze activitati de audit intern asupra :

-regiilor autonome din coordonarea institutiei publice respective;

-societatilor comerciale la care institutia publica respectiva exercita dreptul actionarului majoritar, daca statul sau o autoritate a administratiei publice locale detine la societatea comerciala in cauza mai mult de 70% din numarul voturilor din adunarea generala;

-societatilor comerciale carora institutia publica respectiva le-a atribuit drepturi exclusive sau speciale.

ARTICOLUL 30-31

ALTE DISPOZITII

Prevederile prezentei ordonante se aplica si altor persoane juridice decat institutiile publice, daca acestea gestioneaza fonduri publice cu orice titlu si/sau administreaza patrimoniu public in privinta gestionarii fondurilor publice si administrarii patrimoniului public in cauza.

CAPITOLUL 5

CONTRAVENTII SI SANCTIUNI

ARTICOLUL 32

CONTRAVENTII

Constituie contraventii si se sanctioneaza urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite astfel incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni :

-incalcarea obligatiei de a avea la nivelul institutiei publice structuri organizatorice, reglementari metodologice, proceduri si criterii de evaluare instituite prin aprobarea data de conducatorul institutiei, aduse la zi si aplicate efectiv;

-neorganizarea, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, a auditului intern;

-aprobarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara fara certificate si raport de audit;

-invocarea de catre auditori a unui ordin de serviciu inexistent in vederea efectuarii auditului asupra utilizarii de catre terti a fondurilor publice gestionate de catre acestia din urma in baza unei finansari realizate de institutia publica in cauza sau de catre o institutie subordonata acesteia;

-prezentarea spre aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de operatiuni fara viza de control financiar preventiv;

-nemotivarea refuzului de viza;

-nedispunerea efectuarii inspectiei etc.

ARTICOLUL 33

SANCTIONAREA CONTRAVENTIILOR

Contraventiile prevazute la articolul 32 se sanctioneaza de la 10.000.000 de lei la 50.000.000 lei.

ARTICOLUL 34

CONSTATAREA CONTRAVENTIILOR, STABILIREA SI APLICAREA AMENZILOR, ACTUALIZAREA NIVELULUI AMENZILOR

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Finantelor. Nivelul prevazut amenzilor in articolul 33 se actualizeaza prin hotarare a Guvernului in raport cu rata inflatiei.

Amenzile prevazute cu sanctiuni pentru savarsirea contraventiilor mentionate, pot fi aplicate atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice.

Contraventiilor prevazute in articolul 32 le sunt aplicabile prevederile Legii nr.32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia prevederilor art.25-27.

Pana acum am prezentat ordonanta nr.119 din 31 august 1999, privind auditul intern si controlul financiar preventiv, iar in urmatorele relatez Ordinul nr.332 din 25 februarie 2000,privind aprobarea Normelor metodologice pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.119 din 1999, privind auditul intern si controlul financiar preventiv.

-ORDIN NR.332 din 25 februarie 2000

-EMITENT : MINISTERUL FINANTELOR

-PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR.96 DIN 3 MARTIE 2000

NORME METODOLOGICE GENERALE

Pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.119 din 31 august 1999, privind auditul intern si controlul financiar preventiv.

PARTEA I

DELIMITARI CONCEPTUALE

1.DEFINITIE

Auditul intern reprezinta un ansamblu de activitati si actiuni corelate, desfasurate de structuri specializate, constituite la nivelul institutiei publice, care pe baza unui plan si a unei metodologii prestabilite, este destinat sa realizeze un diagnostic general al sistemului, sub aspect tehnic, managerial si financiar-contabil.

2.RAPORTUL DINTRE AUDITUL INTERN SI AUDITUL EXTERN LA INSTITUTIILE PUBLICE

Auditul intern este exercitat de o structura specializata, organizata in conditiile legii, la nivelul institutiei publice, sau dupa caz la institutia publica ierarhic superioara, structura subordonata conducatorului institutiei publice in care este organizat.

Auditul extern este exercitat de o structura sau de o persoana care este organizata in afara structurii institutiei publice auditate.

Certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara, exercitata de o terta persoana din afara institutiei publice ale carei bilant si cont de executie bugetara sunt auditate, pe baza de contract, este de natura auditului intern, daca persoana respectiva figureaza pe lista cuprinzand persoanele agreate de Ministerul Finantelor.

3.RAPORTUL DINTRE AUDITUL INSTITUTIILOR PUBLICE SI AUDITUL AGENTILOR ECONOMICI

Auditul intern al institutiilor publice se exercita in baza Ordonantei Guvernului nr.119/1999, in timp ce auditul agentilor economici se realizeaza in baza Legii nr.31/1990, privind societatile comerciale, republicata.

În cazul agentilor economici care utilizeaza fonduri publice, auditul poate fi efectuat de institutia publica care le-a alocat fondurile.

Deosebirea esentiala dintre cele doua categorii de audit este insa aceea ca, in timp ce auditul agentilor economici se focalizeaza asupra conformitatii de tip financiar-contabil, auditul institutiilor publice se focalizeaza asupra calitatii si performantei de management.

Aceasta diferenta din deosebirea criteriilor comportament ale celor doua entitati : profilul - in cazul agentilor economici si buna gestiune a banului si a patrimoniului public - in cazul institutiilor publice.

4.RAPORTUL DINTRE AUDITUL INTERN SI CONTROLUL INTERN AL INSTITUTIILOR PUBLICE

Nu trebuie facuta nici o confuzie intre controlul intern, ca ansamblu de masuri la dispozitia conducatorului institutiei publice, menit sa asigure buna functionare a institutiei si auditul intern, care fiind un control de tip endogen, este un control de evaluare si mai ales este un control final, ultimul din seria controalelor efectuate de structurile proprii ale institutiilor publice in cauza.

PARTEA A II-A

ORGANIZAREA STRUCTURILOR DE AUDIT INTERN

5.ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN LA NIVELUL ORDONATORILOR DE CREDITE

Auditul intern se organizeaza in mod obligatoriu la ordonatorii principali de credite.

Ordonatorii principali de credite vor analiza oportunitatea infiintarii structurilor proprii de audit intern la nivelul institutiilor(sau unitati subordonate). Aceasta analiza de oportunitate se va efectua avand in vedere urmatoarele criterii :

-volumul annual al fondurilor publice utilizate;

-numarul institutiilor si gradul de dispersie teritoriala a acestora;

-numarul de personal al institutiei publice din ansamblu;

-in cazul an care ordonatorul de credite decide sa nu organizeze compartiment propriu de audit intern, auditul acestor structuri va fi asigurat de compartimentul de audit intern de la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior;

-acolo unde nu fiinteaza structuri de control financiar de gestiune se vor infiinta structuri de audit intern, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr.119/1999.

La fundamentarea schemei de personal pentru structurile de audit intern se vor avea in vedere urmatoarele:

-numarul de posturi : se recomanda drept coeficient normativ minimal un auditor la 40 de posturi, iar drept coeficient normativ maximal, un auditor la 30 de posturi;

-in cazul in care nu se infiinteaza compartiment de audit intern la nivelul unei structuri institutionale subordonate, auditul intern va fi asigurat de compartimentul de audit organizat de rang imediat urmator.

La nivelul central, Ministerul Finatelor organizeaza activitatea de audit intern prin Directia generala audit intern(D.G.A.I.) care se subordoneaza ministrului finantelor. D.G.A.I. asigura auditul intern al activitatii proprii si indrumare metodologica a compartimentelor de audit intern.

La nivelul aparatului teritorial al Ministerului Finantelor(instante publice judetene si a municipiului Bucuresti), auditul intern este organizat prin Serviciul de audit intern(S.A.I.), la nivelul judetelor, si prin Directia de audit intern(D.A.I.) la nivelul Directiei generale a finantelor publice si controlul financiar de stat a municipiului Bucuresti, care se subordoneaza directorului general.

La nivelul agentilor economici care beneficiaza de drepturi exclusive sau speciale, care sunt in coordonarea unei institutii publice sau la care statul detine mai mult de 70% din numarul de voturi in adunarea generala a actionarilor, nu se organizeaza compartiment de audit intern in sensul Ordonantei Guvernului nr.119/1999.

Pentru utilizarea fondurilor publice sau administrarea patrimoniului public, auditul intern poate fi exercitat de institutia publica care gestioneaza fondurile publice sau administreaza patrimoniul public.

6.ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN LA NIVELUL INSTITUTIILOR PUBLICE CU MAI PUTIN DE 25 DE POSTURI

1.În cazul unei subordonari ierarhice fata de o institutie publica organizarea auditului intern se face conform prevederilor art.28 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.119/1999( Institutia publica cu un numar mai mic de 25 de posturi, organul ierarhic superior al institutiei poate decide sa nu se organizeze distinct activitatea de audit intern. În aceasta cauza, auditul intern se asigura de catre compartimentul de audit intern din cadrul organului ierarhic superior acesteia).

2.În cazul uei autonomii ierahice, daca conducatorul institutiei publice decide sa infiinteze compartiment propriu de audit intern, se procedeaza astfel :

-va comunica aceasta decizie directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, informand si despre modalitatea in care intelege sa realizeze certificarea trimestriala si anuala a bilantului contabil si a contului de executie bugetara(persoane desemnate de directia generala a finantelor publice);

-in cazul in care certificarea trimestriala a bilantului contabil si a contului de executie bugetara urmeaza sa fie facuta prin persoane desemnate, aceste persoane vor fi desemnate de directorul general din cadrul personalului angajat la S.A.I., respectiv la D.A.I.;

-in cazul prevazut la alineatul precedent, solicitantul va incheia cu directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judetean, un contract annual de audit intern si certificare;

-in cazul in care certificarea trimestriala a bilantului contabil si a contului de executie bugetara se face de catre o persoana fizica sau juridica agreata, conducatorul institutiei publice va solicita de la directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, lista cuprinzand persoanele agreate de Ministerul Finantelor pentru aceste contributii. Persoanele care figureaza in aceste liste vor fi reatestate pentru fiecare exercitiu financiar, pe baza urmatoarelor criterii :

a)pentru persoane fizice :

-sa indeplineasca conditiile cerute auditorilor interni, prevazute de prezentele norme metodologice;

-sa sustina o testare profesionala la S.A.I., respectiv la D.A.I., pe probleme de audit intern;

-sa cunoasca si sa respecte prevederile Codului de etica al auditorului intern;

-sa prezinte cazier judiciar.

b)pentru persoane juridice :

-sa aiba prevazut in obiectul de activitate activitati de audit intern si de certificare a bilantului contabil si a contului de executie bugetara pentru institutii publice;

-sa depuna la S.A.I., respectiv la D.A.I., o documentatie concludenta din care sa rezulte capacitatea profesionala si probitatea morala pentru astfel de activitati;

-persoanele fizice care, in numele persoanei juridice urmeaza sa efectueze activitati de audit, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la lit.a).

Nerespectarea de catre persoanele agreate a legislatiei privind certificarea bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara, precum si incetarea indeplinirii criteriilor care au stat la baza agrearii, atrag excluderea persoanei rrespective din lista.

PARTEA A III-A

SFERA ACTIVITATII DE AUDIT INTERN

7.ACTIVITATILE VERIFICATE DE AUDITUL INTERN

Activitatile verificate de auditul intern sunt cele mentionate la art.7 din Ordonanta Guvernului nr.119/1999(toate activitatile desfasurate de institutia publica sau care sunt in responsabilitatea acesteia, inclusiv activitatile institutiilor subordonate si asupra utilizarii de catre terti, indiferent de natura juridica a acestora, fondurile publice gestionate de acestia din urma in baza unei finantari realizate de catre institutia publica in cauza sau de catre o institutie subordonata acesteia).

8.CARACTERISTICILE OPERATIUNILOR VERIFICATE DE AUDITUL INTERN

Prin audit intern se verifica operatiunile, activitatile sau actiunile care se efectueaza, se executa sau se desfasoara in cadrul institutiei publice, avand in vedere urmatoarele caracteristici :

-conformitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor(legalitatea, regularitatea, incadrarea in plafoanele valorice);

-economicitatea operatiilor, activitatilor sau a actiunilor(costul minim in conditiile date);

-eficienta operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor(corelare intre economicitate si eficacitate;

-oportunitatea temporala a realizarii obiectului auditat;

-oportunitatea structurala a realizarii obiectului auditat(daca obiectul auditat s-a realizat in aceea conjunctura actionala, care sa confere cel mai inalt grad de coeficienta);

-acoperirea riscului intern asociat realizarii operatiunii sau actiunii auditate(riscuri interne : economice, tehnice, financiare, functionale etc.);

-acoperirea riscului de sistem asociat realizarii operatiunii, activitatii sau actiunii auditate(se evalueaza modul si gradul in care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de sistem - economice, tehnice, financiare, functionale etc -, precum si modul in care aceste riscuri au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat);

-conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor(prin realizarea obiectului auditat, sistemul in care s-a realizat acel obiect este asigurat impotriva epuizarii financiare, sau primeste impulsuri noi de dezvoltare);

9.ÎNDRUMAREA METODOLOGICA ÎN MATERIA AUDITULUI INTERN

Îndrumarea metodologica este organizata de Ministerul Finantelor printr-o structura specializata din cadrul D.G.A.I. si se refera atat la elaborarea normelor metodologice, cat si la modificarea, actualizarea si perfectionarea acestora.

10.AUDITUL PROIECTELOR DE BUGET

Scopul auditului proiectelor de buget intocmite de institutiile publice este de a oferi ordonatorilor de credite o evaluare privind proiectele de buget, astfel incat sa se minimeze riscurile privind colectarea veniturilor bugetare si depasirea cheltuielilor publice, precum si fundamentarea echilibrelor bugetare.

Proiectele de buget intocmite de ordonatorii de credite vor fi insotite de referate de opinie intocmite de compartimentele de audit intern proprii.

Referatul de opinie contine evaluari si aprecieri cu privire la :

-dimensionarea veniturilor bugetare;

-gradul de certitudine a veniturilor(riscul nerealizarii veniturilor);

-dimensionarea si fundamentarea cheltuielilor bugetare;

-fundamentarea investitiilor si a achizitiilor publice;

riscul depasirii cheltuielilor proiectate;

-finantarea deficitelor bugetare;

-datoria publica implicita in propunerile de finatare bugetara;

-cofinantari de proiecte si programe;

-transferurile intre categoriile de bugete;

-marimea, structura si destinatia fondurilor publice provenite de la Uniunea Europeana sau din alte surse;

-structura si deficitul bugetului public consolidat;

-corelarea diversilor bugetari;

-implicatiile propunerilor bugetare asupra echilibrului macroeconomic, dinamicii economiei reale si monetare, corelarii fluxurilor economice interne cu cele externe, inflatiei, somajului si calitatii vietii.

În cazul in care referatul de opinie pune in evidenta anumite necorelari, contradictii sau riscuri exagerate, orodonatorul pricipal de credite dispune reanalizarea si reproiectarea bugetelor respective. Forma reproiectata a bugetelor nu mai este supusa auditarii interne.

Proiectele de buget insotite de documentatii si fundamentari detaliate,precum si de referatul de opinie al compartimentului de audit intern al ordonatorului principal de credite vor fi inaintate ministrului finantelor. Referatele de opinie ale ordonatorilor principali de credite vor sta, alaturi de proiectul intocmit de Ministerul Finantelor, la dispozitia D.G.A.I.

În ceea ce priveste bugetele locale, ele vor urma regulile procedurale privind viza compartimentului de audit intern.

11.DELIMITARI DE OBIECT ÎNTRE AUDITUL INTERN SI CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

Controlul financiar preventiv(propriu sau delegat) este un control de tip ante, in timp ce auditul intern este un control ex post. Totusi, ca urmare a faptului ca auditul intern trebuie sa urmareasca o operatie, activitate sau actiune pe tot cursul derularii acesteia, auditul intern are un caracter sui-generis de control concomitent ulterior : concomitent din perspectiva anului financiar, ulterior din perspectiva operatiunii, activitatii sau actiunii.

12.DELIMITARI DE OBIECT ÎNTRE AUDITUL INTERN SI CONTROLUL DE MANAGEMENT

Controlul intern, ca obiect al auditului de intern, cuprinde si controlul de management.

Ca urmare, controlul de management al institutiei publice, ca si controlul financiar preventiv propriu sau alte categorii de control intern specifice, face obiectul auditului intern.

PARTEA A IV-A

PLANUL DE AUDIT INTERN

13.RECOMANDARILE UNITARE ALE MINISTERULUI FINANTELOR PRIVIND ÎNTOCMIREA PLANULUI DE AUDIT INTERN

Trasaturi generale ale planului de audit intern

a)planul de audit intern se intocmeste anual de compartimentul de audit intern;

b)proiectul planului anual de audit intern este elaborat in cazul ordonatorilor principali de credite, pana la 30 noiembrie a anului pentru care se elaboreaza;

c)proiectul planului anual de audit intern este elaborat in cazul ordonatorilor secundari de credite, pana la 10 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza;

d)proiectul planului anual de audit intern este elaborat, in cazul ordonatorilor tertiari de credite, in stransa colaborare cu compartimentul de audit intern al ordonatorului secundar de credite pana la 20 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza;

e)planul anual de audit intern este aprobat de conducatorul institutiei publice;

f)planul anual de audit intern aprobat poate fi modificat sau completat, la propunerea sefului compartimentului de audit intern, sau la initiativa conducatorului institutiei publice;

g)pentru activitatile si operatiunile care au legatura cu certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara, obiectivele cuprinse in planul de audit intern vor fi defalcate pe trimestre si pe luni, dupa caz;

h)se va avea in vedere ca activitatile de audit intern aferente certificarii bilantului contabil si a contului de executie bugetara sa nu depaseasca 40-50% din capacitatea de audit a compartimentului respectiv.

2.Principiile generale de inlocuire a planului de audit intern

a)principiul completitudinii(nici o activitate desfasurata de institutia publica nu poate fi executata de la exercitarea auditului intern);

b)principiul predential(orice activitate trebuie sa fie cuprinsa in planul de audit intern cel putin o data la 3 ani);

c)principiul permanentei observari(o activitate sau o operatiune prevazuta in planul de audit intern va face obiectul auditarii pe tot parcursul realizarii ei);

d)principiul oportunitatii(obiectivele prevazute in planul de audit intern vor fi stabilite prin analiza gradului riscului asociat);

e)principiul ierarhizarii competentei teritoriale(institutia publica corespunzatoare ordonatorilor de credite secundari sau tertiari este auditata ca intreg de institutia publica de rang imediat superior)

3.Criterii - semnal de intocmire a planului de audit intern :

-deficiente constatate in raportul de audit anterior;

-deficiente constatate in procesele-verbale incheiate in urma inspectiilor de audit intern;

-deficiente consemnate in rapoartele Curtii de Conturi;

-informatii si indicii detinute sau obtinute cu privire la disfunctionalitati sau abateri(altele decat cele de natura legalitatii si regularitatii);

-analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale functionarii sistemului;

-evaluarea impactului unor modificari petrecute in mediul in care evolueaza sistemul auditat.

14.MODIFICAREA DINAMICA A PLANULUI DE AUDIT INTERN

Planul de audit intern poate suferi modificari pe parcursul derularii lui, in urmatoarele conditii :

a)identificarea unor obiective, activitati, operatiuni a caror auditare apare ca avand o valoare semnificativa pentru perioada la care se refera activitatea de audit intern;

b)obiective de control introduse pe parcursul derularii planului de audit intern;

c)modificari legislative sau organizatorice importante, de natura sa modifice gradul de semnificatie a auditarii anumitor operatiuni, activitati sau actiuni;

d)necesitati de diagnoza ad-hoc ale conducerii institutiei publice respective.

15.PROBLEMA VERIFICARILOR TEMATICE ORDONATE DE MINISTERUL FINANTELOR

Ministerul Finantelor poate stabili anumite tematici generale de control, derivate din necesitatile proprii de analiza, evaluare si diagnosticare activitatii institutiilor publice. În aceste cazuri, ordonatorii principali de credite vor primi de la Ministerul Finantelor obiectivele, metodologia si tehnologia concreta a efectuarii auditului intern, perioada de efectuare a auditului intern si perioada supusa auditarii.

16.STRUCTURA PLANULUI DE AUDIT INTERN

Planul de audit intern reprezinta un document oficial. El este pastrat in arhiva institutiei publice impreuna cu referatul de justificare pe aceeasi perioada in care este pastrat si raportul de audit. Planul de audit intern cuprinde urmatoarele elemente :

-scopul actiunii de auditare;

-obiectivele actiunii de auditare;

-identificarea, descrierea activitatii sau operatiunii supuse auditului intern;

-identificarea, descrierea unitatii sau a structurii organizatorice la care se va desfasura actiunea de auditare;

-durata actiunii de auditare;

-perioada supusp auditarii;

-numarul de auditori antrenati in actiunea de auditare;

-precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunostinte de specialitate, precum si a numarului de specialisti cu care urmeaza sa se incheie contracte externe de expertiza;

-numarul de auditori care urmeaza sa fie atrasi in actiunile de audit intern din cadrul structurilor descentralizate.

PARTEA A V-A

RAPORTUL DE AUDIT INTERN

17.ELABORAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN

Raportul de audit intern este un act unilateral care exprima opinia auditorului in baza constatarilor facute.

Raportul de audit intern cuprinde urmatoarele elemente :

a)-scopul si obiectivele raportului de audit intern;

b)-structura minimala a raportului de audit intern :

1.-date de identificare a actiunii de audit intern :

-baza legala a actiunii de audit intern

-ordinul de serviciu

-echipa de auditare

-unitatea organizatorica auditata

-durata actiunii de auditare

-perioada auditata.

2.-modul de desfasurare a actiunii de audit intern :

-caracterul actiunii de audit intern(sondaj, documentar, inspectie)

-proceduri, metode, tehnici utilizate

-documente, materiale etc. Examinate in cursul actiunii de audit intern.

3.-constatariv efectuate :

-trebuie sa fie prezentate sintetic cu trimitere explicita la anexele raportului de audit intern

-trebuie sa fie prezentate constatarile cu caracter pozitiv distinct de cele cu caracter negativ

-acele consemnari care implica o raspundere juridica de orice fel, sunt consemnate in acte constatatoare, care sunt anexe la raportul de audit intern.

4.-concluziile si recomandarile echipei de auditare :

-se elaboreaza pe baza constatarilor facute, avand un caracter fundamentat

-trebuie sa fie de natura sa conduca la eliminarea deficientei constatate

-trebuie sa fie fezabile si economice

-trebuie sa aiba caracter de anticipare, pe aceasta baza, de prevenire a eventualelor disfunctionalitati sau tendinte negative

-trebuie sa contribuie la creearea stimulentelor sistemice de dezvoltare a activitatii si de crestere a performantei de management

5.-documentatia anexa la raportul de audit intern :

-procesele-verbale si notele de constatare bilaterale

-notele explicative

-note de relatii

-situatii, acte, documente si orice alt material probant sau justificativ.

c)prezentarea sistematica a concluziilor derivate din avtiunea de audit intern, precum si a recomandarilor ori masurilor, dupa caz, ce se impun pentru remedierea sau prevenirea deficientelor constatate.

Toate documentele anexa la raportul de audit intern se semneaza pentru conformitate de cel auditat.

18.PREZENTAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN

Raportul de audit intern se caracterizeaza prin urmatoarele elemente :

a)este semnat pe fiecare pagina de catre auditor;

b)se intocmeste intr-un singur exemplar si se inregistreaza la auditor;

c)se prezinta conducatorului institutiei publice(ordonatorului de credite) care a aprobat auditarea si se arhiveaza la compartimentul de audit intern.

19.ARHIVAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN

Arhivarea raportului de audit intern se face la compartimentul de audit intern pe perioada necesara fundamentarii planului de audit intern, dupa care se preda la arhiva institutiei, in dosare speciale, in conditiile Legii Arhivelor Nationase nr.16/1996.

PARTEA A VI-A

CERTIFICAREA BILANTULUI CONTABIL SI A CONTULUI DE EXECUTIE BUGETARA

20.SCOPUL CERTIFICARII

Scopul certificarii il constituie asigurarea garantiei pentru conducatorul institutiei publice a bilantului contabil si a contului de executie bugetara ofera o imagine fidela, clara si completa, privind buna gestiune financiara.

21.PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA REALIZARII CERTIFICARII

-integralitatea(toate operatiunile care privesc institutia publica sunt inregistrate in contabilitate pe baza pe baza documentelor justificative)

-realitatea(toate elementele patrimoniale din evidentele contabile corespund cu cele identificabile fizic si toate elementele de activ, pasiv, de venituri si cheltuieli reflecta valori reale)

-corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale a operatiunilor, care trebuie :

-sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare

-sa fie corect evaluate

-sa fie inregistrate in conturile corespunzatoare

-sa fie corect totalizate, centralizate.

22.DOCUMENTATIA NECESARA PENTRU CERTIFICARE :

-bilantul contabil

-contul de executie bugetara

-acte financiare si de gestiune

-evidente contabile

-orice alte documnte justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate

23.UNELE PRECIZARI PRIVIND CERTIFICAREA :

-certificarea se face la nivelul fiecarei institutii publice, care are obligatia sa intocmeasca bilant contabil si cont de executie bugetara si are organizat compartiment de audit intern;

-pentru institutiile publice care nu au organizat compartiment propriu de audit intern, certificarea se va efectua de institutia publica ierarhic superioara sau prin auditori externi.

24.RAPORTUL PRIVIND CERTIFICAREA BILANTULUI CONTABIL SI A CONTULUI DE EXECUTIE BUGETARA SE CARACTERIZEAZA PRIN URMATOARELE :

-se refera exclusiv la verificarile efectuate, constatarile facute si la concluziile desprinse in procesul de certificare a bilantului contabil si a contului de executie bugetara

-cuprinde o prezentare sintetica a modului in care s-a efectuat verificarea

-se intocmeste in trei exemplare, dintre care unul insoteste bilantul contabil si contul de executie bugetara, al doilea ramane la auditor, iar al treilea la cel auditat.

25.EVIDENTA CERTIFICARII

Evidenta certificarii va fi tinuta de compartimentele de audit intern de la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, in baza unui registru intocmit special pentru acest scop si va fi trimisa trimestrial la D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finantelor.

PARTEA A VII-A

EVALUAREA PERFORMANTEI DE MANAGEMENT

26.AUDITUL MANAGEMENTULUI LA NIVELUL INSTITUTIEI PUBLICE

Auditul managementului se refera la evaluarea clitatii si a eficientei cu care conducatorul institutiei publice organizeaza, conduce si finalizeaza operatiunile, activitatile si actiunile specifice institutiei publice auditate dupa urmatoarele criterii : criterii de conformitate si criterii de performanta.

27.ASUMAREA SI ACOPERIREA RISCULUI ECONOMICO-FINANCIAR

Se va analiza modul in care s-au luat in considerare riscurile interne, de natura economica si financiara. Se va analiza, deasemenea, modul in care s-au luat masuri pentru prevenirea, acoperirea sau reducerii efectului riscurilor mentionate.

28.ASUMAREA SI ACOPERIREA RISCULUI STRUCTURAL SI FUNCTIONAL

Se va analiza modul in care s-au luat in considerare riscurile interne de natura structurala si functionala.

29.ASUMAREA SI ACOPERIREA RISCULUI DE SISTEM

Se va analiza modul in care s-au luat in considerare riscurile externe sau de sistem, adica acele riscuri care deriva, pentru sistemul auditat, din modificari structurale, legislative sau de orice alta natura.

PARTEA A VIII-A

PERFORMANTA OPERATIUNII

Performanta unei operatiuni, activitati sau actiuni se refera la gradul de adecvare a acelei operatiuni, activitati sau actiuni la obiectivele strategice ori tactice ale sistemului auditat.

Auditul intern va analiza si va evalua performanta operatiunii sau actiunii auditate.

30.PERFORMANTA DECIZIEI ECONOMICE

Se refera la analizarea masurii in care decizia cu privire la o operatiune, activitate sau actiune indeplineste criteriile de economicitate, eficacitate si eficienta.

1.Economicitatea : analizarea contului de oportunitate al deciziei manageriale auditate.

2.Eficacitatea : analizarea efectivitatii deciziei manageriale auditate.

3.Eficienta : eficienta deciziei manageriale reprezinta un optim analitic intre economicitate si eficacitate.

31.ALTE ASPECTE ALE PERFORMANTEI OPERATIUNII

Auditorul va analiza si va evalua si alte aspecte ale performantei deciziei manageriale, cum ar fi :

-aspectul social(impactul asupra pietei muncii, asupra puterii de cumparare, nivelul de trai)

-aspectul ecologic(impactul asupra mediului inconjurator, natural sau artificial)

PARTEA A IX-A

EFECTUAREA INSPECTIILOR DE AUDIT INTERN

32.CONCEPTUL DE INSPECTIE DE AUDIT INTERN

Inspectia de audit intern reprezinta verificarea efectuata la fata locului in cursul derularii unei operatiuni, in scopul constatarii unor eventuale abateri de la legalitate sau regularitate si al luarii de masuri pentru protejarea fondurilor publice si a patrimoniului public si pentru repararea prejudiciului produs.

Inspectia de audit intern este efectuata de o structura specializata din cadrul compartimentului de audit intern si se caracterizeaza prin urmatoarele :

a)se refera la fapte sau la aspecte legate de orice operatiune, activitate sau actiune desfasurata la nivelul institutiei publice;

b)se realizeaza la fata locului;

c)are un caracter punctual;

d)se finalizeaza cu un act constatator bilateral, semnat si inregistrat atat de auditor cat si de inspectat;

e)constituie o atributie specifica de audit intern, cu caracter operativ;

f)asigura estimarea cantitativa a eventualelor prejudicii;

g)propune masuri si solutii pentru recuperarea pagubelor si sanctionarea celor vinovati;

h)ia masuri minimale pentru stoparea sau limitarea fenomenelor negative generatoare de prejudicii.

33.FAPTUL GENERATOR AL INSPECTIEI DE AUDIT INTERN

-sesizarea contabilului-sef din structurile de control financiar preventiv propriu ale institutiilor publice cu privire la efectuarea de operasiuni pe propria raspundere a conducatorului institutiei publice, fara viza de control financiar preventiv;

-indicii de orice natura privind unele abateri de la legalitate sau regularitate in efectuarea de operatiuni, activitati sau actiuni .

-sesizari din interiorul sau din exteriorul sistemului inspectat

-autosesizari ale organului de inspectie

-concluzii cuprinse in acte de audit anterioare

-informatii din mass-media

-orice alte indicii relevante

34.COMPETENTA MATERIALA ÎN EFECTUAREA INSPECTIILOR DE AUDIT INTERN

Inspectii de audit intern efectueaza numai structurile specializate ale Ministerului Finantelor.

În acest sens, s-a stabilit un compartiment in cadrul D.G.A.I., respectiv al S.A.I., care urmeaza sa efectueze inspectiile de audit intern.

35.COMPETENTA TERITORIALA ÎN EFECTUAREA INSPECTIILOR DE AUDIT INTERN

Inspectiile de audit intern la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si ai bugetelor fondurilo speciale sunt efectuate de serviciul specializat organizat la nivelul D.G.A.I.

Inspectiile de audit intern la ordonatorii principali de credite ori bugetului local la ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt efectuate de sturcturile specializate ale S.A.I., respectiv ale D.A.I.

36.PROCEDURA DE REALIZARE A INSPECTIEI DE AUDIT INTERN

a)pe baza sesizarii sau a indicilor legate de la legalitatea si regularitatea operasiunilor, activitatilor sau a actiunilor. Compartimentul de inspectie stabileste scopul si obiectivele concrete ale inspectiei de audit intern;

b)pe baza scopurilor si obiectivelor stabilite se intocmeste tematica inspectiei de audit intern, precum si metodele, tehnicile si procedeele de lucru;

c)in cazul in care faptul generator al inspectiei de audit se refera la alte situatii decat cea a sesizarii pentru efectuarea inspectiei de audit intern se semneaza pe baza unui referat de justificare, intocmit de seful compartimentului de inspectie de audit intern pentru aparatul central al Ministerului Finantelor;

d)inspectia de audit intern se efectueaza in cel mai scurt timp posibil, asigurand totodata fundamentarea constatarilor si a concluziilor.

37.ACTUL CONSTATATOR AL INSPACTIEI DE AUDIT INTERN

a)se numeste proces-verbal de inspectie de audit intern;

b)este un act bilateral;

c)se intocmeste in trei exemplare, dintre care unul ramane la cel inspectat, iar doua la organul care a efectuat inspectia;

d)este insotit de orice acte, documente sau materiale probatoare care contin constatari si concluzii, inclusiv note explicative sau note de relatii;

e)constatarile sunt fundamentate prin trimiteri la taxtul legal incalcat si la documentatia anexa la procesul-verbal;

f)pe baza procesului-verbal de inspectie de audit intern de la nivelul D.G.A.I. va transmite ministrului finantelor o informare cuprinzand constatarile facute si masurile luate;

g)la nivelul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, informarea intocmita de compartimentul de inspectie de audit intern va fi transmisa directorului general;

h)trimestrial, pana la data de 20 a lunii urmatoare trimestrului incheiat S.A.I., respectiv D.A.I., din fiecare judet, respectiv municipiul Bucuresti, va transmite o informare sintetica la D.G.A.I. cu activitatea proprie de inspectie de audit intern.

PARTEA A X-A

VALORIFICAREA ACTELOR INSPECTIEI DE AUDIT INTERN. CONTESTAREA ACTELOR INSPECTIEI DE AUDIT INTERN

38.CONTINUTUL VALORIFICARII ACTULUI DE INSPECTIE DE AUDIT INTERN

Valorificarea actului de inspectie de audit intern se refera la urmatoarele :

a)intocmirea notei de prezentare cu privire la constatarile inspectiei de audit intern;

b)luarea de masuri operative in scopul stoparii sau limitarii procedurii unor fenomene negative care genereaza sau ar putea genera prejudicii pe seama fondurilor si patrimoniului public;

c)stabilirea si propunerea de masuri ce urmeaza sa fie luate de conducatorul institutiei publice in scopul remedierii deficientelor constatate;

d)in situatia producerii efective a unor pagube, conducatorul institutiei publice va lua masurile dispuse de Curtea de Conturi, conform prevederilor pct.41(Procedura de contestare) din prezentele norme metodologice;

e)daca deficientele constatate intrunesc elementele constituite ale infractiunii, compartimentul de inspectie de audit intern va respecta prevederile legale in materie;

f)in cazul constatarii producerii sau posibilitatii producerii unei pagube pe seama fondului sau patrimoniului public, conducatorul institutiei publice care a dispus efectuarea inspectiei de audit intern va sesiza Curtea de Conturi, care va decide cu privire la masurile care se impun.

39.INSTANTELE DE INFORMARE CU PRIVIRE LA ACTUL DE INSPECTIE DE AUDIT INTERN SI DOCUMENTELE AFERENTE INFORMARII

În cazul in care inspectia de audit intern este ordonata de directorul general al finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, se informeaza :

a)conducatorul institutiei publice la care s-a efectuat inspectia de audit intern(procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta);

b)directorul general al directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene(nota de prezentare, procesul verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta)

c)Curtea de Conturi in cazul constatarii producerii sau posibilitatii de a produce pagube pe seama fondurilor si patrimoniului public(raportul de sesizare, insotit de procesul-verbal al inspectiei de audit intern, impreuna cu documentatia aferenta si eventualele contestatii depuse si deciziile de solutionare).

În cazul in care inspectia de audit intern este ordonata de D.G.A.I. si este efectuata de S.A.I. sau D.A.I., se informeaza :

a)conducatorul institutiei publice la care s-a efectuat inspectia de audit intern

b)directorul general al directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene

c)D.G.A.I.-nota de prezentare, procesul-verbal al inspectiei de audit intern impreuna cu documentatia aferenta

În cazul in care inspectia de audit intern este efectuata de D.G.A.I. se informeaza :

a)conducatorul institutiei publice

b)ministrul finantelor

c)Curtea de Conturi(in caz de producere sau posibilitate de a produce pagube fondului sau patrimoniului public).

40.CONTINUTUL CONTESTATIEI ACTULUI INSPECTIEI DE AUDIT INTERN

Contestatiile formulate impotriva proceselor verbale ale inspectiei de audit intern sunt cai administrative de atac, prin care se solicita anularea partiala sau totala a constatarilor si masurilor mensionate in actul constatator.

Ele sunt formulate de conducatorul institutiei publice la care s-a efectuat inspectia de audit intern.

Contestatia va face referire stricta la constatarile si masurile cuprinse in procesul-verbal de inspectie de audit intern, fiind insotita de elemente probatorii care sa sustina solicitarea petentului.

Contestatia nu se poate baza pe documentesau informatii, care la data efectuarii inspectiei de audit intern nu erau accesibile inspectorului de audit intern sau nu au putut fi puse la dispozitia acestuia pe perioada efectuarii inspectiei de audit intern.

41.PROCEDURA DE CONTESTARE

a)contestatiile se depun in termen de 15 zile calendaristice de la data comunicarii la organul care a efectuat inspectia de audit intern;

b)contestatiile se depun insotite de copie certificata, pe propria raspundere, de pe actul contestat, precum si de pe orice alte documente pe care petentul le considera utile in sustinerea cauzei sale;

c)raspunsul la contestatie se transmite in termen de 30 de zile calendaristice de la data inregistrarii contestatiei, prin decizie motivata, semnata de conducatorul institutiei care a efectuat inspectia de audit intern;

d)prin solutionarea contestatiei nu se poate crea petitionarului o situatie mai grea decat cea contestata si aplicata prin actul care face obiectul contestarii;

e)decizia este definitiva;

f)in cazul in care nu a fost depusa in termen sau, desi a fost depusa in termen, a fost respinsa in totalitate sau in parte, iar capetele de cereri au fost respinse deoarece se refereau la producerea de prejudicii pe seama fondurilo sau patrimoniului public - contestatia se va transmite la Curtea de Conturi;

g)in cazul in care contestarea procesului-verbal de inspectie de audit intern s-a facut pe capete de cereri care nu se refera la existenta producerii de prejudicii pe seama fondului sau patrimoniului public, contestatia si raspunsul la contestatie nu vor fi transmise Curtii de Conturi.

PARTEA A XI-A

ALTE PRECIZARI

Prezentele norme metodologice creeza cadrul general de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr.119/1999.

În termen de 30 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fiecare ordonator principal de credite va elabora norme metodologice proprii de aplicare a Ordonantei Guvernului nr.119/1999, respectand cadrul general creat.

Normele metodologice proprii ale ordonatorilor principali de credite vor fi avizate pentru conformitate de D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finantelor.