Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Influenta factorului timp asupra eficientei economice a investitiilor

Influenta factorului timp asupra eficientei economice a investitiilor


INFLUENTA FACTORULUI TIMP ASUPRA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR

1. Factorul timp in domeniul investitiilor

In domeniul investitiilor , timpul reprezinta un factor extrem de important. Explicatia este cat se poate de simpla: procesul de realizare a obiectivului de investitii, precum si procesul de productie, ulterior punerii acestuia in functiune, se desfasoara pe o perioada extinsa de timp.

Actiunea timpului asupra procesului de investitii se manifesta in legatura cu durata proiectarii si a constructiei obiectivului, cu modul de esalonare in timp a cheltuielilor, cu intrarea mai devreme in functiune, cu atingerea parametrilor tehnico-economici proiectati si cu durata de functionare eficienta.

Importanta influentei timpului in domeniul investitiilor porneste de la faptul ca investitiile sunt un proces dinamic care implica atit perioada de realizare, cat si cea de functionare. Astfel, influienta factorului timp este luata in considerare mai ales sprin folosirea tehnicilor de actualizare a cheltuielilor si veniturilor aferente proiectului de investitii.



In vederea determinarii influentei factorului timp asupra eficientei economice a investitiilor se porneste de la delimitarea duratei de realizare a investitiilor.

Componentele factorului timp in procesul investitional sunt:

  • timpul privind proiectarea investitiilor;
  • timpul privind executia investitiilor;
  • timpul privind probele tehnologice;
  • timpul privind atingerea parametrilor proiectati.

Reducerea duratei de realizare a investitiilor duce nemijlocit la cresterea efectelor, dar nu si o

reducere fortata a timpului poate aduce beneficii favorabile.

Principalele efecte economice, financiare si monetare ale influentei factorului timp asupra procesului investitional sunt:

  • nerealizarea productiei la data stabilita;
  • riscul expirarii termenului de garantie a utilajelor;
  • uzura morala a solutiilor tehnologice adoptate;
  • nerealizarea echilibrului monetar.

Timpul este un factor de legatura dintre investitii si progresul general al societatii, timpul

actioneaza ca un multiplicator al efectelor investitionale. Timpii operatori in procesul investitional sunt:[3]

durata necesara pentru proiecte si elaborarea documentatiei tehnico - economice;

durata de executie a lucrarilor de investitii;

durata atingerii parametrilor proiectati ai obiectivului;

durata de recuperare a capitalului investit;

durata de rambursare a evenimentelor credite contractate;

durata de functionare a obiectivului de investitii.

Ca si in cadrul celorlalte domenii economice, in alegerea corecta a functionarii proceselor

economice generate de efectuarea investitiilor, precum si determinarea modalitatilor in care acestea pot fi mai eficiente, timpul este un criteriu esentia. Trecerea fondurilor din forma bani, in forma capitalurilor, si apoi iar in forma bani, este rezultatul unui proces complex, care se desfasoara pe durate de timp ce trebuie luate in consideratie.

Intr-o prima etapa, sursa investitiilor este reprezentata de catre venituri, indiferent de natura lor, iar in majoritatea cazurilor este nevoie de o perioda mai lunga sau mai scurta de timp pentru formarea unor resurse ce vor putea fi utilizati pentru finantarea investitiilor. Acest proces poarta denumirea de economisire, si prin natura sa are o desfasurare in timp. Aceste economii pentru a fi concretizate in investitii, nu se poate efectua intotdeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara esalonat, dupa grafice bine stabilite, in etapa pregatirii proiectelor de investitii.

In practica se analizeaza eficienta economica a investitiilor atat cu ajutorul tehnicii actualizate, cat si fara aceasta. Calculele efectuate fara influenta factorului timp se numesc calcule statice, iar cele care iau in considerare influenta factorului timp se numesc calcule dinamice.

2. Tehnica actualizarii (discontarii ).

Tehnica actualizarii apare ca necesara intrucat nu este rational sa se compare eforturile realizate in prezent cu efectele care se vor obtine in viitor. Efortul si efectele investitionale trebuie aduse si calculat la acelasi moment.

In practica evaluarii eficientei investitiilor, tehnica actualizarii este un procedeu de lucru prin care se asigura comparabilitatea in timp a unor valori cheltuite/obtinute la momente diferite prin echivalarea lor la momente caracteristice ale proiectului.

Actualizarea reprezinta metoda prin care, pentru a le face comparabile, efectele si efortul sunt aduse la acelasi moment. Tehnica actualizarii dispune de un sistem propriu de elemente de calcul, cum ar fi:

  • sirul de valori reprezinta : valoarea investitiilor esalonate pe ani, cheltuieli de exploatare anuala, veniturile anuale.
  • rata (coeficientul) de actualizare, notat cu "a" in calculele de actualizare, se foloseste

pentru aducerea efectelor din viitor si a efectului din trecut, in prezent. Coeficientul de actualizare este un intrument de arbitraj intre prezent si viitor, iar alegerea acestui coeficient, depinde de situatia fianaciara a investitorului, si trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

sa fie mai mare decat dobanda ceruta in mod curent pentru credite bancare;

sa fie mai mare decat rentabilitatea medie pe ramura;

sa ia in consideratie rata medie anuala a inflatiei etc.

  • corective utilizate in actualizare (pentru aducerea efortului si efectelor investitionale la

acelasi moment, tehnica actualizarii a elaborat un sistem de corective, concretizat prin factorul de compunere, factorul de actualizare, factorul de compunere, factorul de reduce).

Tehnica actualizarii permite calculul valorilor indicatorilor de eficienta economica la fiecare dintre momentele de referinta. In calcule sunt folositi sase factori generalizati, dupa cum urmeaza:

factorul de compunere (fructificare) pentru o singura suma

relatia de calcul:f1 = (1 + a)h

factorul de actualizare (discontare), permite determinarea valorii de astazi a unei

sume cheltuite sau obtinute in viitor.

relatia de calcul : f2 =

factorul de compunere (fructificare) pentru o serie uniforma

relatia de calcul : f3 =

factorul fondului de reducere, se foloseste pentru a determina cat trebuie

economisit anual, in conditiile folosirii cu o anumita eficienta pentru a recupera suma investita la sfarsitul duratei de folosire;

relatia de calcul : f4 =

factorul de anuitate (recuperare). Valoarea prezenta a unui factor de anuitate,

pentru un numar de ani, este data de suma tuturor factorilor de discontare pentru toti anii luati in calcul. Folosirea acestei relatii simplifica foarte mult calculele pentru evaluarea proiectelor de investitii in cazul in care sumele ce urmeaza a fi actualizate, practic, sunt legate in timp, ca de exemplu veniturile anuale sau cheltuielile anuale de productie

relatia de calcul : f5 =

factorul de recuperare a capitalului. Cu acest factor se poate calcula ce plati

constante anuale vor fi necesare pentru a achita un imprumut intr-o perioada de timp, in conditiile unei anumite rate a dobanzii. Suma calculata va include atat dobanda cat si achitarea imprumutului.

relatia de calcul : f6 =

unde : a - coeficient sau rata de actualizare al investitiei;

h - numarul de perioade (ani) luate in consideratie in calcule(orizontul de timp).

Acesti factori pot fi folositi pentru actualizarea tuturor fondurilor banesti implicate de realizarea si functionarea proiectului de investitii la orice moment, la orice data, la orice zi calendaristica (nu doar la momente de referinta).

  • Momente de referinta in actualizare
  • Indicatori  de eficienta a investitiilor bazati pe calculele de actualizare.

2.1. Momente de referinta ale actualizarii

Corectarea valorilor decalate, prin actualizare, se realizeaza pornind de la localizarea valorilor in cadrul perioadelor. Se opteaza pentru o localizare a valorilor la inceput, mijloc sau sfarsit de an. De preferinta sunt valorile de la mijlocul anului, pentru ca sunt mai aproape de realitate.

Pentru investitii, momentul natural este cel al deciziei care coincide cu prezentul real. Principalele momente din viata unui obiectiv de investitii sunt:

momentul adoptarii deciziei de investire;

momentul inceperii lucrarilor de investire;

momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii;

momentul inceperii restituirii creditelor contractate;

momentul scoaterii din functiune a obiectivului de investitii.

Sursa:Prelipcean G., Fundamente economice ale investitiilor, Suceava,2008,suport curs

Figura nr.4 . Momente de referinta ale actualizarii

Cele patru perioade pe grafic semnifica:[7]

g - perioada de elaborare a documentatiilor tehnico - economice ale obiectivului de investitii, de obtinere a avizelor si aprobarilor necesare realizarii obiectivului. Caracteristic acestei perioade ii sunt cheltuielile investitionale relativ mici, in timp ce efectele sunt nule. Se urmareste, ca in procesul investitional , aceasta perioada sa fie minima.

d- durata de executie a lucrarilor de investitii pe santier. Este etapa in care este pus in practica viitorul obiectiv. Caracteristic acestei perioade ii sunt cheltuielile mari, in timp ce efectele pot fi nule.

f - perioada de gratie scursa intre momentul punerii in functiune si inceperea restituirii creditelor primite;

D - durata eficienta de functionare a obiectivului de investitii. Este cea mai importanta perioada a obiectivului de investiti, deoarece acum se obtin veniturile necesare recuperarii cheltuielilor investitionale. Caracteristic acestei perioade sunt cheltuieli nule si venituri maxime. In calcule se urmareste ca aceasta perioada sa fie cat mai lunga.

Pentru determinarea indicatorilor de eficineta economica in forma dinamica, la orice moment de referinta, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:


  1. se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a o putea, in final, compara cu forma sa dinamica;
  2. se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea, se reprezinta pe o axa orizontala (axa timpului) numai trei din cele cinci momente importante din viata obiectivului.
  3. se inscrie indicatorul (profit sau investitie) pe axa reprezentata;
  4. se traverseaza triunghiul actualizarii (pentru investitii si profit). Se stabileste formula de calcul ce se aplica.
  5. se aplica formulele de calcul.
  6. se compara datele actualizate cu cele stabilite initial, in forma statica, si se trag concluzii ce se impun.

2.2. Indicatori actualizati ai eficientei economice a investitiilor

Pe baza tehnicii actualizarii s-a elaborat un sistem de indicatori dinamici. Acesti indicatori au fost similati in metodologia analizei studiilor de fezabilitate a proiectelor de investitii. Acum se hotaraste daca investitia are viitor sau nu, daca raspunde scopurilor propuse, daca este eficienta. Actualizarea indicatorilor dinamici se poate face la orice moment pe axa timpului, insa cel mai important este momentul "n" , momentul inceperii realizarii investitiilor.

In continuare sunt prezentati indicatorii actualizati la momentul inceperii lucrarilor de investire, dupa cum urmeaza:

  1. Valoarea investitiei totale actualizate (Inta), la momentul de referinta n , care prezinta

urmatoarea formula:

I= ,

unde: d - durata de executie a obiectivului

n - momentul inceperii lucrarilor de investitii

Ih - investitiile anuale

- factorul de actualizare

Investitile astfel calculate exprima valoarea efortului investitional total, facut pe durata de realizare, raportata la momentul inceperii lucrarilor de investitii.

  1. Profitul actualizat P perioada de realizare este o perioada viitoare fata de momentul

luarii deciziei. Acest indicator arata care este valoarea prezenta a profiturilor ce se vor obtine de pe urma realizarii investitiilor, si se calculeaza dupa formula:

P = ,

unde:  Ph - profit anual

  1. randamentul economic al investitiilor (R), la momentul luarii deciziei, se calculeaza ca un raport intre profitul actualizat si valoarea investitiei totale actualizare, dupa formula:

R = - 1 ,

unde: P- profitul actualizat

Inta - valoarea investitiei totale actualizate

Observatii:

indiferent de momentul pentru care se calculeaza, randamentul actualizat al investitiilor

este intotdeauna mai mic decat cel calculat in forma statica.

Rstatic R dimanic

indicatorii dinamici care raporteaza efectele la eforturi (randamentul economic al

investitiilor) au aceeasi valoare, indiferent de momentul actualizarii lor.

R= R= R= R

  1. termenul actualizat de recuperare a investitiei (T)

T =

Observatie:

intotdeauna termenul actualizat de recuperare a investitiilor este mai mare decat cel static,

ceea ce arata ca influenta factorului timp se face in sensul diminuarii eficientei economice si indiferent de momentul de referinta, termenul de recuperare actualizat este aproximativ acelasi.

  1. cheltuieli totale actualizate sau efortul total actualizat (C)

C =

In incheierea prezentarii indicatorilor dinamici de eficienta economica trebuie subliniat faptul ca indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili decat cei statici, iar egalitatea intre indicatorii statici si cei dinamici se inregistreaza doar in situatia cand influenta factorului timp este nula, adica rata de actualizare este 0.

Timpul in metodologia BIRD

In scopul sprijinirii si stimularii economice a diferitelor tari, mai cu seama a celor in curs de dezvoltare , institutii financiare adecvate, intre care Fondul Monetar International (FMI), BIRD ocupa locuri importante, fiinteaza pe diferite segmente de activitate. In materie de investitii rolul principal il are BIRD, denumita in practica economica internationala Banca Mondiala, acorda credite numai pentru obiective concrete de investitii si numai pentru acelea care se justifica a avea suport extern, deci pentru acele obiective care prezinta o inalta eficienta economica.

Atragerea de catre aceasta banca a resurselor necesare finantarii ajutorului economic destinat tarilor in curs de dezvolatare se face din diferite surse, cum ar fi : capitalul social subscris de statele membre, capitalurile mobilizate prin emisiunile de obligatiuni si beneficiul obtinut din operatiunile efectuate, concretizat prin dobanzile si comisioanele de angajare aferente imprumuturilor acordate. Orientarea fondurilor disponibile catre cele mai eficiente proiecte de dezvoltare economica se face pe baza unor calcule riguros elaborate, cunoscute sub numele de metodologia BIRD. Metodologia prezinta cateva caracteristici, si anume:

diferentierea analizei economice propriu - zise de cea financiara;

determinarea cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare an in parte;

fiecare proiect economic trebuie sa fie insotit de o analiza de senzitivitate;

avand in vedere ca procesul investitional se desfasoara in timp, toate calculele care se fac

pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii se bazeaza pe tehnica actualizarii, asigurarea comparabilitatii eforturilor si a efectelor facandu-se la momentul inceperii lucrarilor de investitii.

1. Indicatorii de apreciere a eficientei economice a proiectelor de investitii specifici metodologiei bird

Independent de metodologia folosita, evaluarea proiectelor de investitii se realizeaza cu

ajutorul unui sistem de indicatori.[10] In sistem se includ indicatori de eficienta , conceputi adecvat specificului tehnico - economic si sunt relevanti pentru caracterizarea si exprimarea scopului si intereselor investitorului, fiecare dintre acestia reliefand un anumit aspect al eficientei viitorului obiectiv.

a) Angajamentul de capital

Acest indicator exprima costurile totale initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a costurilor ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea acestora, exclusiv amortismentului , exprimate in valoarea actuala, la un moment de referinta care este de regula, cel al inceperii lucrarilor de investitii.

Relatia de calcul este:

K = I + C= , in care

K= angajamentul de capital actualizat la momentul n

I = investitiile totale actualizate la momentul n

C= costurile totale actualizate la momentul n

Ih = investitiile anuale

Ch = costurile anuale

a = coeficientul de actualizare

d = durata de executare a lucrarilor

D = durata eficienta de functionare a obiectivului.

Acest indicator se recomanda a se folosi drept criteriu de alegere a variantelor la proiectele de investitii realizate in domenii de interes public, finantate de la bugetul de stat.

Cunoasterea angajamentului de capital prezinta interes pentru investitori si manageri, pentru a vedea daca:

-valoarea actuala totala a cash-flow-ului este mai mare sau mai mica decat angajamentul de capital; un proiect are un cost eficient si este acceptabil daca CFta > Kta,(unde CFta reprezinta cash- flow total actualizat);

daca s-a investit mai mult in tehnica si tehnologii de performanta, comparativ cu alte

variante, s-au realizat corespunzator economii la costurile anuale de exploatare si pe ansamblu, daca s-a ajuns sau nu la un angajament de capital acceptabil. De altfel se urmareste minimizarea angajamentului de capital la un nivel dat al capacitatii de productie, de venituri totale si avantaje economice totale.

- dimensiunea fondurilor de investitii este necesara.

Angajamentul de capital mai este cunoscut sub denumirea de costuri totale actualizate.

b) Raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate

Vta = Kta =

ra = , sau  ra =

unde: ra - raportul dintre venituri actualizate si costuri totale actualizate

Vh - veniturile anuale;

Ch - cheltuieli anuale;

a - coeficientul de actualizare;

d - durata de realizare a obiectivului de investitii;

D - durata de functionare a obiectivului;

h - 1,2,t, (t = d+D);

Vta - veniturile totale actualizate;

Kta - costurile totale actualizate.

Se disting urmatoarele situatii :

cand ra = 1 , proiectul de investitii nu produce nici avantaje nici pierderi, deci investitorul nu castiga nimic.

Cand ra < 1, in aceasta situatie proiectul produce pierderi, costurile nu se recupereaza ceea ce conduce la ideea renuntarii la acesta si plasarea fondurilor de investitii in alte proiecte rentabile.

Cand ra > 1, veniturile sunt mai mari decat cheltuielil; acest rezultat exprima faptul ca proiectul este eficient, acceptabil si se poate continua analiza dinamica, cu ajutorul altor indicatori ai eficientei investitiilor.

Raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate este sensibil la marimea ratei de actualizare, de acea aceasta trebuie aleasa corect pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile. Cu cat marimea ratei de actualizare este mai mica, cu atat creste valoarea raportului venituri - costuri si a avantajului net. Pe masura ce creste marimea ratei de actualizare folosite in calcule, raportul venituri - costuri si marimea absoluta a avantajului economic net scadent.

Raportul venituri / costuri este utilizat de multe ori in calitate de criteriu de decizie in investitii si corespunde dorintei firesti a oricarui decident de a maximiza incasarile de venituri la fiecare unitate a costurilor.

c) Venitul net actualizat (valoarea actualizata neta totala)

Acest indicator caracterizeaza, in valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui

proiect de investitii, castigul investitorului pentru capitalul investit in proiectul respectiv, exprimate fie sub forma de cash- flow in valoare actuala, fie ca valoare neta actualizata. Constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economica si financiara a oricarui proiect de investitii.

Definit in raport de cash-flow, indicatorul VNta realizeaza compararea intre cash - flow-ul total actualizat degajat pe durata de viata economica a unui proiect sau variante de proiecte de investitii (CFta) si efortul investitional total generat de acel proiect , exprimat tot in valoare actualizata (Ita). Momentul de referinta pentru calculul valorii actuale totale a investitiei si cash - flow-ului este momentul inceperii lucrarilor.

Se disting doua situatii de calcul al acestui indicator:

cand durata de realizare a proiectului de investitii, d, este sub un an :

VNta = - It + , unde CFh = Ph + Ah

cand durata de executie este mai mare de 1 an:

VNta = - +

unde:  VNta = venitul net actualizat

CFh = cash- flow-ul anual

d= durata de executie a lucrarilor

D = durata eficienta de functionare a obiectivului.

O alta modalitate de calcul a venitului net actualizat este cea in functie de veniturile nete anuale, dupa formula:

VNta = , VNh = Vh - Kh, Kh =It+Ch

unde:  VNh - venitul net cumulat;

Kh - costuri totale;

It - valoarea investitiei totale;

Ch - cheltuieli anuale;

Vh - venitul anual.

Daca VNta > 0 , proiectele sau variantele de proiecte sunt acceptate. Aceasta inseamna ca

acel proiect are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viata economica (D) capitalul investit. Cu cat VNta este mai mare, cu atat rentabilitatea este mai mare.

Daca VNta are valoare negativa sau este 0, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa

fiind inferioara ratei de actualizare.

Punctele slabe ale indicatorului VNta:

  • VNta ne permite sa constatam daca proiectul de investitii este sau nu rentabil, dar nu pune in evidenta importanta relativa comparativa a aportului acelui proiect;
  • Nu permite solutionarea problemelor de decizie de investitii cand difera de  la un proiect la altul durata de viata economica . Daca volumele de investitii sunt identice pe proiecte, au prioritate variantele cu durata de viata economica mai scurta, dar care degaja volume anuale mai mari de VNta .
  • VNta   nu tine seama de marimea duratei de recuperare.
  • Marimea VNta   depinde de marimea ratei de actualizare folosita in calcule, ceea ce ridica problema acordarii unei atentii deosebite alegerii fundamentale a ratei de actualizare si componentelor acesteia.

d) Indicele de profabilitate , caracterizeaza nivelul raportului dintre VNta si fondurile de investitii care stau la baza proiectului de invesitii. Indicele de profitabilitate se calculeaza cu relatia, avand in vedere urmatoarele situatii:

In functie de valoarea investitiei totale:

k =

In functie de investitia totala actualizata:

=

In forma actualizata;

= + 1

Acest indice ne permite selectarea variantelor eficiente de proiect la care k > 1 . in cazul in care

k = 1, VNta va fi nul, iar cu cat indicele de profitabilitate este mai mare, cu atat proiectele sunt mai eficiente.

e) Rata interna de rentabilitate, reprezinta acea rata a dobanzii compuse care, atunci cand se foloseste ca rata de actualizare pentru calculul valorii actuale a fluxurilor de cash flow si de investitii ale proiectelor, face ca suma valorii actuale a cash flow - ului sa fie egala cu suma valorii actuale a costurilor de investitii si deci, venitul net actualizat sa fie nul, adica

RIR = a , pentru care VNA = 0

In sens larg, RIR se defineste ca acea rata de actualizare (a) care face ca pe perioada D+d valoarea actuala a veniturilor din vanzarea produselor si serviciilor prestate sa fie egala cu suma costurilor toatle de investitii si de exploatare actualizate.

Din punct de vedere economic, daca RIR = a, acest lucru semnifica faptul ca proiectul degaja un cash flow egal cu capitalul investit si ca, pe durata de viata economica, el asigura o rentabilitate anuala de a% a capitalului inca neamortizat, existent la inceputul fiecarui an.

Pentru a > RIR proiectul de investitii inceteaza de a mai fi eficienta, deoarece Ita devine mai mare ca volumul CF ta si VNA va avea valoare negativa.

Daca a < RIR, VNA este pozitiva si deci, proiectul de investitii devine acceptabil dupa conditia VNA > 0.

Pentru determinarea cu exactitate a RIR se foloseste relatia :

RIR = a min + (a max - amin )

In care : amin si a max - rata mai mica respectiv, rat mai mare de actualizare folosite pentru calculul VNA, diferenta admisa intre ele trebuie sa fie de maxim 5 puncte procentuale.

RIR are semnificatia si functia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investitii si fundamentarea optiunilor si este cel mai important indicator care exprima capacitatea obiectivului de investitii de a genera profit pe intreaga durata eficienta de functionare.

La proiectele de investitii care se caracterizeaza prin VNA apropiate, aproxiimativ egale, se da prioritate proiectului cu RIR maxim. In folosirea RIR drept criteriu de alegere vom avea in vedere urmatoarea relatie : se accepta proiectelecu RIR calculata > RIR dat.

Conditia limita de acceptare a unui proiect de investitii dupa RIR este RIR > 0. Sub aceasta limita a RIR costurile de investitii nu se mai recupereaza.

f) Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno), caracterizeaza costul intern, exprimat in valuta nationala, al unei unitati de valuta externa obtinuta prin exportul de produse si servicii, fie economisite prin inlocuirea importului, ca urmare a realizarii diferitelor proiecte de investitii care au asemena scopuri si obiective. Acest test ne permite sa evitam deciziile de investitii care asigura obtinerea /economisirea de valuta externa cu un cost intern prea mare.

Informatiile necesare calculului CRNA sunt:

  • fluxul veniturilor anuale in valuta previzionate pe seama vanzarii la export de produse si servicii, respectiv, fluxul economiilor anuale de valuta previzionate prin reducerea importului;
  • costurile in valuta pentru pentru investitii si de exploatare a capacitatilor;
  • costurile de investitii si de exploatare exprimate in moneda nationala;
  • fluxul valorii nete anuale.

Relatia de calcul:

CRNA = sau CRNA =
unde:

CTa = costuri totale actualizate, respectiv angajamentu lde capital

VNA = venitul net actualizat, in valuta;

ENta = economia neta actualizata totala, in valuta.

Acest indicator se foloseste in special in cadrul analizei economice. Un proiect este acceptabil daca CRNA este mai mic sau egal decat cursul oficial de schimb al valutei.

Costurile totale actualizate se calculeaza cu ajutorul relatiei :

CTa = , unde Ch cheltuieli anuale de productie si import in lei

Economia neta de valuta se calculeaza ca diferenta intre incasarile valutare ca urmare a exportului productiei si importurile facute pentru fabricarea productiei in tara:

ENta = , unde I- incasari valutare anuala

C- costuri totale de import

Dintre indicatorii prezentati, practica a demonstrat ca, cel mai frecvent, pentru analiza eficientei economice se utilizeaza raportul venituri/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat si rata interna de rentabilitate.

4. Analiza economico - financiara a proiectelor de investitii

Transpunerea in practica a unui proiect de investitii produce efect atat la nivelul obiectivului de investitii cat si la nivelul economiei nationale. De aceea in analiza eficientei unui proiect de investitii utilizarea tehnicii actualizate trebuie facuta dictinctie intre cele doua puncte de vedere. Pe de o parte pentru orice proiect este necesara cunoasterea beneficiului total, a productivitatii si rentabilitatii la nivelul economiei, corespunzator tuturor resurselor angajate in proiect indiferent de natura acestora (resurse proprii, credite sau alocatii de la stat) si indiferent de cine beneficiaza de efectul obtinut, aceasta constituie o analiza economica a proiectului de investitii . Pe de alta parte este necesara realizarea unei analize la nivel de obiectiv de investitie in conditii specifice ale fiecaruia si in conjunctura pietei , aceasta formand ceea ce numim noi analiza financiara a proiectului de investitii.

Analiza economica este utilizata in principal in evaluarea eficientei economice a unor proiecte de investitii cu finantare internationala, proiecte ce vizeaza aspecte economico - sociale, nivelul de infrastructura, asigurarea unor conditii de crestere economica stabilite, programe de sanatate. Rezultatele analizei economice reprezinta punctul de plecare in derularea proiectelor si respectiv alocarea unor fonduri de investitii. Preturile utilizate la analiza economica trebuie sa reflecte intr-o masura cat mai mare anumite valori sociale si economice. Decizia pe baza analizei economice va tine cont de alternativele aparitiei unor costuri sau beneficii secundare care in cele mai multe cazuri sunt dificil de cuantificat. Acestea pot fi: dezvoltarea unor domenii adiacente de activitatea pricipala a proiectului de investitii, cresterea gradului de ocupare al fortei de munca in cazul tarilor in curs de dezvoltare, cresterea sau diminuarea gradului de poluare ecologica. Cuantificarea acestor aspecte poate fi evidentiata prin studiul evolutiei unor indicatori macroeconomici.

Analiza economica a proiectelor de investitii se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:[12]

  • utilizarea preturilor de referinta sau a preturilor umbra care reprezinta acele preturi

debarasate de orice element de politica fiscala, vamala, preturi care ar putea utilizate in economie in conditii de echilibru perfect si de concurenta perfecta. Se recomanda utilizarea preturilor de pe piata mondiala avandu-se in vedere un curs valutar cat mai real al leului;

  • la stabilirea marimii veniturilor si a cheltuielilor nu se iau in considerare subventiile,

taxele, impozitele si in general orice transfer de valoare;

  • luarea in considerare a unor costuri si beneficii secundare plecand de la faptul ca in

anumite cazuri realizarea proiectului poate duce la costuri si efecte in afara acestuia cu alte cuvinte in cadrul analizei economice se va lua in considerare beneficiul societatii, corespunzator tuturor resurselor angajate in realizarea proiectului indiferent de cine contribuie la constituirea acestuia firma, banca, statul si indiferent cine beneficiaza re rezultatele obtinute de pe urma investitiilor. Din aceste considerente creditele nu sunt considerate cheltuieli ci ele fac parte din beneficiul total al proiectului urmand ca ulterior sa ia formele unor plati de transfer intre intreprinzator si banca, institutiile financiar bancare sau bugetul statului. Fac exceptie imprumuturile externe, ratele de credit si dobanzile aferente acestora care constituie o cheltuiala si pentru economia nationala.

Sistemul de indicatori care stau la baza analizei eficientei economice a investitiilor in tara noastra a fost modificat prin precizari metodologice ale Comisiei Nationale de Prognoza, Plan si Conjunctura din Ministerul Economiei si Finantelor in 1990. Actualii indicatori nu au suferit o imbunatatire calitativa, doar au fost redusi ca numar.

Analiza actualului sistem de indicatori de fundamentare a eficientei economice a proiectelor de investitii, arata ca principalii indicatori nu ofera o baza obiectiva, comparabila pentru luarea celei mai eficiente decizii in angajarea cheltuielilor pe investitii si alegerea acelor cai de atingere a scopurilor propuse, respectiv obtinerea de rezultate eficiente maxime cu cheltuieli de investitii minime.

La luarea deciziei pentru realizarea proiectelor de investitii a aparut necesitatea de a compara mai multe variante, de a avea in vedere intreaga durata de viata a proiectului si de a tine seama de relatia timp - bani. Pentru aceasta se utilizeaza analiza economica si financiara a proiectelor de investitii

Pentru orice proiect de investitii intereseaza beneficiul total, productivitatea si rentabilitatea la nivelul intregii economii, a tuturor resurselor angajate pentru proiect, indiferent de natura resurselor si de cine beneficiaza de rezultatele obtinute, ceea ce constituie o analiza economica.

Analiza financiara este destinata evaluarii eficientei economice a proiectelor in conditiile solicitarii de credite, finantari de la banci si societati financiare pentru extinderea si dezvoltarea afacerilor. Preturile utilizate in cadrul analizei sunt preturi de piata. Diferenta dintre cele doua analize este structura veniturilor si a cheltuielilor. Scopul analizei financiare este de a evidentia rentabilitatea proiectului la nivelul economiei nationale, fara a tine cont de natura resurselor angajate si de beneficiarii efectelor obtinute. La stabilirea veniturilor si a cheltuielilor in analiza financiara se vor include taxele, impozitele, subventiile. In venituri vor fi si creditele care in momentul primirii reprezinta venituri pentru agentul economic si cheltuieli in momentul restituirii. Elementul principal de care trebuie tinut cont pentru proiectele de investitii elaborate in tarile in curs de dezvoltare este rata de inflatie, cu ajutorul careia se vor corecta valorile inregistrate in anul de baza.

Trebuie mentionat ca intre cele doua tipuri de analiza nu exista deosebiri in ceea ce priveste tehnicile, calculul, respectiv natura acestora si modul lor de considerare, diferenta constand in valorile si natura acestora, in abordarea calculatiilor.

Analiza financiara a proiectelor de investitii se face la nivel de obiectiv sau de investitor, indiferent care este natura acestuia. Se iau in considerare urmatoarele aspecte:

  • utilizarea preturilor practicate in economia tarii pe piata interna, atat pentru produsele din

tara cat si pentru cele din import;

  • in calculul indicatorilor de eficienta financiara se tine cont  de costul resurselor pe toata

durata de viata a proiectului , precum si de destinatia veniturilor care se realizeaza.

Aparatul bancar cu atributii in finantarea si decontarea investitiilor este preocupat in recuperarea fondurilor pe cale le imprumuta, la termenele si nivelele de dobanda stabilite si de aceea analiza proiectelor din punct de vedere ale eficientei se face utilizand cu prioritate analiza financiara.

In cadrul analizei economice se regasesc indicatori de analiza financiara numai ca au specific faptul ca marimile de calcul sunt de alta natura, specific analizei financiare, imprumuturile din perioada de executie sunt considerate cheltuieli. In afara de indicatorii analizei economice mai sunt si indicatori specifici analizei financiare. Acestia au la baza informatii oferite de o serie de documente ce insotesc proiectul de invesitii. Aceste documente de analiza financiara sunt: [17]

situatia veniturilor si a cheltuielilor;

situatia beneficii - peirderi:

situatia privind fluxul de numerar proiectat.

Alte aspecte legate de analiza financiara:

lichiditatea patrimoniala care arata capacitatea investitiilor de a-si acoperi obligatia de

plata pe termen scurt ;

solvabilitatea care exprima capacitatea investitorului de a-si achita datoriile totale prin

valorificarea tuturor activelor sale;

rentabilitatea exprima capacitatea investitorului de a-si acoperi cheltuielile din venituri si

de a obtine profit;

pragul rentabilitatii reprezinta volumul minim de productie ce trebuie obtinut incat sa fie

acoperite integral cheltuielile din venituri.

Parghia financiara este proportia optima dintre fondurile proprii si cele imprumutate in

realizarea unui proiect.

Intre analiza economica si cea financiara exista urmatoarele deosebiri:

  • In analiza economica, anumite preturi pot fi modificate pentru a reflecta mai bine adevaratele valori sociale si economice. In analiza financiara sunt folosite intotdeauna preturile pietei care includ impozite si taxe.

In analiza economica, taxele si impozitele sunt tratate ca plati transferate. Ele fac parte din beneficiul proiectului care este transferat societatii ca un intreg. In analiza financiara taxele sunt tratate similar unui cost, iar subsentiile asemanator unui castig.



Bilaus Mihaela, Gestiunea investitiilor, suport de curs, Iasi, 2008, pg.24

Idem, Op. Citata, pag. 25

Staicu, F., Eficienta economica a investitiilor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995, pag.119

Stoian Marian, Gestiunea investitiilor, Ed.ASE, Bucuresti, 2003( www.biblioteca ase.ro)

Bilaus Mihaela, Gestiunea investitiilor, suport de curs, Iasi, 2008, pag.25

Staicu, F., Eficienta economica a investitiilor, Ed.Didactica si Pedagogica,1995, pag.42

Prelipcean G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara, Suceava ,2000, pag.34

Idem, pag.35

Prelipcean, G., Op.cit., pag.55

Stoian Marian, Gestiunea investitiilor, ASE, Bucuresti, 2003, pag.59

Stoian Marian, Gestiunea investitiilor, ASE, Bucuresti, 2003, pag.61

Cistelecan, L., Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, pag.43

Bilaus Mihaela, Gestiunea investitiilor, curs, Iasi , 2008, pag. 22

Bilaus Mihaela, op. cit., pag,23

Barcararu, A., Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, Teza de doctorat, ASE Bucuresti, 2005

Cistelecan, L., Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, pag.45

Bilaus Mihaela, Gestiunea investitiilor, curs, Iasi , 2008, pag. 23

Stoian Marian, Gestiunea investitiilor, ASE, Bucuresti, 2003, pag. 63





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.