CONTABILITATEA TREZORERIEI

OBIECTUL DE STUDIU

Cap.I.

Stiinta economica reprezinta o componenta deosebit de importanta a sistemului de stiinte contemporarne. Orice activitate economica presupune calcule economice stiintifice, o anumita tehnica de gandire economica, un anumit comportament in gestionarea resurselor si in adoptarea deciziilor, promovarea criteriului de rationalitate etc.

Definirea stiintei economice si a rolului ei in pregatirea profesionala are drept punct de plecare studierea nevoilor (trebuintelor ) si resurselor, a activitatii economice, a fenomenelor si proceselor economice.Impulsul si motivatia oricarei activitati umane sunt reprezentate de nevoi sau trebuinte.

Obiectul economiei ca stiinta il constituie studierea vietii economice reale, a fenomenelor si proceselor consumului de bunuri care au loc in demoniul productiei, schimbului, repartitiei si consumului de bunuri materiale si servicii, a relatiilor cauzale, a legilor si categoriilor economice, pe diferite trepte ale evolutiei societatii, oferind un mod economic stiintific de gandire si actiune, putere de anticipare si rationalitate, tinand seama de confruntarea nevoilor nelimitate cu resursele limitate.

Stiinta economica ofera, totodata, un sistem de cunostinte stiintifice, de teorii, de categorii economice sau notiuni fundamentale, de concepte, legi economice, de analiza si intrepretare, care servesc ca instrumentar stiintific de lucru in practica economica. De exemplu, folosirea categoriilor, conptelor economice – marfa, bani, piata, concurenta, cost de productie, pret, salariu, profit, dobanda, renta, avutie nationala, munca, resurse nationala, munca, resurse naturale, capital, productivitatea factorilor de productie, finante, buget, credit, venit, consum, economii si optimul economic etc.

I.1.Politici contabile.

Politicile contabile reprezinta principiile , bazele, conventiile, regulilesi practicile specifice aplicate de o entitate la intacmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.

Exemple de politici contabile sunt urmatoarele : amortizarea imobilizarilor (alegerea         metodei si a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc.

1.             Conducerea fiecarei entitati trebuie sa stabileasca politici contabile pentru operatiunile derulate.

Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in deomeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate.

2.             La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevazute de prezentele reglementari.

3.             Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare anuale, a unor informatii care trebuie sa fie :

a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor ;

b)     credibile in sensul ca :

- reprezinta fidel activele, datoriile, pozitia financiara si profitul sau pierderea entitatii ;

- sunt neutre ;

- sunt prudente ;

- sunt complete sub toate aspectele semnficative.

1.         Modificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii.

2.         Entitatile trebuie sa mentioneze in notele explicative orice modificari ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.

3.         Nu se considera modificari ale politicilor contabile :

aadoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care difera ca fond de evenimentele sau tranzactiile produselor anterior ;

a)     adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzactii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesimnificative.

Cap.II. Prezentarea societati comerciale MIROMIS Prefabricate S.R.L

II.1. Infiintare, denumire, capital obiectul de activitate.

Societatea are ca si domeniu de activitate principala fabricarea elementelor din beton pentru constructii, detinand in prezent o grandioasa fabrica pe Autostrada Bucuresti Pitesti km 23. In prezent are un numar de cca 40 de angajati permanenti si numerosi colaboratori care prin profesionalism indeplinesc cu succes obiectivele propuse si stabilite de conducerea societatii,

Declarandu-se inca de la inceput societate platitoare de TVA i-a fost atribuit codul unic de inregistrare fiscala RO 16472573 in data de 01.06.2004, conform certificatului de inregistrare in scopuri de TVA seria B nr. 0494778 eliberat de MFP – Agentia Nationala de Administrare Fiscala (anexa 2).

In prezent societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prevederile actului constitutiv actualizat (anexa 3) in data de 22.02.2007. care prevede urmatoarele elemente principale :

II.2. Forma juridica, denumirea, sediul si durata societatii.

1.       Asa cum este precizat si mai sus forma juridica a societatii este de societate comerciala cu raspundere limitata, fiind persoana juridica romana.

2.       Denumirea societatii este S.C. MIROMIS S.R.L., denumire rezervata in prealabil la Registrul comertului.

3.       Sediul societatii Durata societatii este cu incepere de la data inmatricularii la Registrul Comertului pana la 31.12.2050, modificarea duratei de functionare fiind valabila numai prin respectarea prevederilor legale privind publicarea si inscrierea modificarilor la Oficiul Registrului Comertului.

II.3. Obiectul de activitate al societatii

1.       Domeniul principal de activitate al societatii este cel de fabricare a elementelor din beton, ciment si ipsos, cod CAEN 266.

2.       Activitatea principala este fabricarea elementelor din beton pentru constructii - cod CAEN 2661.

3.       Societatea are numersi clienti importantii cum ar fi :

S.C. Marcora Constructii SRL – societate de constructii – pentru care a realizat importante structuri de rezistenta din beton armat ca de exemplul un mare ;

Auchan Romania pentru care a realizat structura de rezistenta de la Hipermarketul Auchan Titan ;

Dorally – a realizat structura de rezistenta de la complexul Dorally din Orasul Popesti Leordeni.

In prezent, luna august 2008, societatea a incheiat un contract de realizarea structurii de rezistenta pentru Porsche Romania unde soicetatea va realiza structura de rezistenta al noului showroom Porsche.

4.       Deasemenea in Actul Constitutiv al societatii sunt prevazute si alte activitati secundare cum ar fi :

Fabricarea elementelor din ipsos, betonului(soicetatea detine si o statie de betoane), mortarului, azbocimentului, metale feroase sub forme primare sau feroaliaje, tuburi din fonta si otel, etc. ;

Constructii de cladiri si lucrari de geniu ;

Inchirierea utilajelor de constructii si demolare cu personal deservent ;

Dezvoltarea si promovarea imobiliara,

Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare propii

Activitati de consultanta pentru afaceri si management (cu exceptia reorganizarii si lichidarii judiciare) ; etc.

II.4. Capitalul social.

1.       Capitalul social al societatii este in valoare de 9.844.800 lei, impartit in 948.480 de parti sociale cu o valore nominala de 10 lei fiecare parte subscrise astfel :

S.C. SIPE S.R.L.– Societa Italiana con Partecipazione Estere detine un numar de 638.280 de parti sociale.

Societatea Italiana pentru Intrepinderi in Exterior - SIMEST SPA detine un numar de 301.200 parti sociale.

2.       Asociatul unic sau asociatii pot aduce aport aport la soicetate orice element patrimonial, cu respectarea normelor legale in vigoare.

II.5. Conducerea, administrarea si controlul societatii

1.       Conducerea societatii este exercitata de Adunarea Generala a Asociatiilor (AGA) , in conditiile prevazute de lege, care va hotari asupra politicii economice si comerciale a societatii. Adunarea Generala a Asociatiilor se convoaca de catre catre Administratorul Unic sau Presedintele Consiliului de Administratie de cate ori se considera necesar, dar cel putin o data pe an, in cel mult 5 ani de la inchiderea exercitiului financiar pentru aprobarea bilantului, la sediul societatii sau in orice loc din Romania sau strainatate. Convocarea va fi facuta cu cel putin 15 zile inainte, prin scrisoare recomandata, fax sau e-mail cu confirmare de primire.

2.       Administrarea societatii poate fi facuta de unul sau mai multi Administratori temporari sau revocabili, numiti de Adunarea Generala a Asociatiilor , putand fi persoane fizice sau juridice , romane sau straine conditiile prevazute de lege.

3.       In prezent, luna august 2008, Consiliul de Administratie este format din:

Presedintele Consiliului de Administratie

Membru

Membru

4.       Activitatea financiara si gestiunea societatii sunt controlate atat de asociatii cat si de unul sau trei cenzori, daca se va considera necesar, cenzorii fiind numiti de AGA pe o perioada de trei ani, atributiile, obligatiile si drepturile lor fiind cele stabilite de lege. Deasemenea indemnizatia cenzorilor va fi stabilita de AGA.

II.6. Dizolvarea si lichidarea societatii.

1.       Societatea se va dizolva prin :

Expirarea timpului prevazut de Actul Constitutiv ;

Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acestuia ;

Declararea nulitatii societatii ;

Hotararea Adunarii Generale sau a Tribunalului ;

Falimentul societatii sau alte clauze prevazute de lege.

II.7. Structura organizatorica a societatii.

Structura organizatorica a societatii este configurata in organigrama prezentata ca Anexa 4, al prezentului proiect si evidentiaza relatiile de subordonare si de colaborare a departamentelor societatii.

Organigrama, document de maxima importanta intr-o entitate, este completata de regulamentul de organizare si functionare al societatii si Manualul de Calitate care cuprinde si proceduri de functionare si organizare a Departamentelor, deasemenea documente de o importanta maxima in obtinerea unor certificate cum ar fi ISO 9001, certificate ce permit credibilitatea functionarii unui sistem de management definit si eficacee si permit totodata participarea societatii la diverse licitatii organizate, in vederea desfasurarii activitatii si atingerii obiectivelor conducerii.

Unitatea promoveaza spiritul de initiative, asumarea de responsabilitati in cadrul colectivuli sau, format din persoane care denota profesionalism.

La nivelul departamentelor exista o autonomie privind organizarea, aprovizionarea cu materii prime si materialele necesare lucrarilor si executia acestora pentru a putea duce la bun sfarsit scopurile propuse si a realiza obiectivele conducerii societatii.

CAP. III. Organizarea compartamentului financiar contabilitate.

Contabilitatea in cadrul societatii comerciale MIROMIS se tine intr-un departament distinct cu personal angajat cu pregatire de specialitate si este format din :

1 Contabil sef – in sudordonarea directa a Administratorilor societatii.

2 Contabil – in subordonarea directa a contabilului sef.

Organizarea si functionarea acestui departament se realizeaza in conformitatea cu Legea Contabilitatii 82 din 1991 cu modificarile si completarile ulterioare.

In cadrul Departamentului financiar contabilitate al S.C. MIROMIS S.R.L. sunt folosite urmatoarele programe informatice :

ISCALA – pentru programul de contabilitate generala ;

PLATFORMA – pentru contabilitatea si calculul salariilor ;

IBM – ACG – pentru gestiune materiilor prime si materialelor necesare executarii lucrarilor ce fac obiectul activitatii principale a scoietatii.

Prin intermediul Departamentului si a mijloacelor puse la dispozitie, se asigura intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale, tinerea la zi si corecta a contabilitatii conform prevederilor OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele europene (cu modificarile si completarile ulterioare); intocmirea bilanturilor contabile, a contului de rezultate si a anexelor acestuia; pastrarea si arhivarea documentelor justificative si registrelor contabile prevazute de lege; intocmirea si pastrarea altor documente ce sunt obligatorii din punct de vedere legal.

Deasemenea se intocmesc periodic situatii financiare ce sunt prezentate conducerii si administratorilor societatii pentru a verifica situatia financiara si patrimoniala a societatii si a putea decide in privinta viitorului entitatii.

Cap.III.1. Intocmirea documentelor contabile a registrelor contabile si deconturilor.

Datele consemnate in documentele justificative primare ca de exmplu:

Facturii pentru materiale si prestari servicii;

Bonuri de casa, Chitante, dispozitii de plata;

Ordine de plata, extrase de cont; alte documete fiscale prevazute de lege

se inregistreaza in ordine cronologica in progamele de informatica detinute de departament si sunt grupate si inregistrate si in registre contabile.

Registrele contabile se prezinta in forma unor carnete legate sau fise si situatii ale caror continut si forma corespund scopurilor pe care le sustin. Principalele registre contabile care se intocmesc sunt :

a)       Registru jurnal – este documentul contabil obligatoriu in care se inregistreaza, prin

note contabile, in mod cronologic operatiile patrimoniale, prin respectarea succesiunilor documentelor, dupa data de intocmire sau intrare a acestora. In cadrul societatii MIROMIS SRL acest jurnal este emis de programul de contabilitate, pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se listeaza la sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se inscriu manual in registrul jurnal (formularul tipizat) snuruit si inregistrat la Administratia finantelor publice – Jud. Giurgiu.

b)      Registrul Cartea Mare, deasemenea un document contabil obligatoriu, unde se inscriu

direct sau prin grupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in Registru jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldurile initiale, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.

Formularele pot fi in diverse forme, ca de exemplu :

Fise de cont pentru operatiuni diverse ;

Fise cont sah sau pe conturi corespondente, forma Cartea Mare Centralizatoare.

Forma folosita drept registru Cartea-mare de societate, este cea de fise de cont pentru operatiuni diverse. Aceasta fisa (cartea mare) este emisa din programul de contabilitate si se listeaza si arhiveza odata pe an – la sfarsitul anului.

c)       Registrul Inventar este documentul contabil in care se inregistreaza elementele de pasiv

si de activ, grupate in functie de natura lor si conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil. Registrul-inventar cuprinde doua parti: listele de inventariere si recapitulatia inventarului. In cadrul recapitulatiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ si pasiv.

Acest registru in cadrul societatii MIROMIS SRL se completeaza odata pe an, de regula la sfarsitul anului, avand la baza inventarele intocmite in fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare departament (mijloacele fixe si obiectele de inventar, solduri in ron sau valuta, terti).

d)      Registrul general de evidenta a salariatilor Se completateaza electronic si se

reporteaza obligatoriu inspectoratului teritorial de munca. Angajatorul are obligatia completarii registrului in ordinea incheierii contractelor individuale de munca.

Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor , data incheierii contractului individual de munca , data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii eta in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii contractului, data incetarii contractului si temeiul legal al incetarii acestuia, numele, prenumele si semnatura persoanei care face inscrierea.

Societatea MIROMIS adopta aceasta metoda legala in cazul acestui registru.

e)       Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la

contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile : financiar-fiscal, inspectia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia impotriva incediilor, precum si in alte domenii prevazute de lege .

Societatea MIROMIS SRL un asemensi ea tip de Registru se afla la sediul social, in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate.

f)        Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la

determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se pastreaza la sediul fiscal al societatii, in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate , unde se fac si inregistrarile in acesta.

Deasemenea exista documente privind :

III.2.Organizarea contabilitatii materialelor

Nota de Intrare Receptie (N.I.R) - document justificativ pentru receptia bunurilor aprovizionate, incarcare in gestiune, diferentele constatate la receptie, act de proba in eventualele litigii cu transportatorii si furnizorii. Circula in gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor si materiale receptionate, la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate, precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfi).

Bonul de consum - document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur

material, respectiv mai multor materiale, dupa caz;

- document justificativ de scadere din gestiune;

- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in evidenta contabila in partida simpla.

- document justificativ in calculul costurilor de productie ;

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum.

Aviz de insotire a marfii este un formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie , executat pe hartie autocopiativa securizata.

Se foloseste ca - document de insotire a marfii pe timpul transportului, ce sta la baza intocmirii facturii fiscale. Circula la furnizor ; la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire; la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura; la cumparator ;la magazie , pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor; la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate sintetica si analitica.

Fisele de magazie sunt documente de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale si o sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale. Se intocmesc intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se completeaza de gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, la iesiri si stoc.

Fise de magazie a formularelor cu regim special sunt formulare tipizate cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie, executat pe carton securizat si servesc drept documente de evidenta a intrarilor , iesirilor si stocurilor de formulare, care au un regim special de inseriere, numerotare , evidenta si urmarire .

III.3.Organizarea contabilitatii mijloacelor banesti

Foaia de varsamant este un formular tipizat, specific fiecarei banci ,cu ajutorul caruia se depun la banca banii. Se intocmeste de casier in dexemplare , unul insoteste banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa.

CEC-ul de numerar este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru efectuarea diferitelor plati prin casa. Se completeaza de casiera si cu aprobarea (semnatura administratorului si stampila unitatii) administratorului si se prezinta la banca pentru ridicarea de numerar.

Dispozitia de plata / incasare este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se depun banii in casierie . Se intocmeste de contabilul care tine evidenta Avansurilor de trezorerie pe baza unui REFERAT semnat in prealabil de administrator sau in urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare) Se inregistreaza intr-un registru de numere (cu evidenta avansurilor de trezorerie) si se semneaza de contabilul care l-a intocmit si de administrator . In baza documentului astfel intocmit casierul elibereaza – plateste sumele de bani ( Dispozitia de plata) sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate (dispozitia de incasare).Acestea raman la Registrul de casa ca documente justificative.

Chitanta se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani, se semneaza de casiera si se stampileaza cu stampila casieriei .

Registrul de casa lei si valuta se intocmeste zilnic de casier. In cazul societatii MIROMIS SRL exista varianta informatica care se listeaza de doua ori, un exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a unitatii.

Monetar – se intocmeste zilnic de casier iar cu ajutorul acestuai se inventariaza monetarul disponibil in casa la sfarsitul zilei si se face si un control faptic al disponibilitatii banesti.

III.4. Organizarea contabilitatii drepturilor salariale

Statul de plata salarii in cazul societatii MIROMIS este intocmit in baza pontajului realizat de Responsabilul fiecarui departament cu ajutorul unui program informatic de pontare. Se listeaza sub doua forme

Sub forma de fluturas se listeaza in dublu exemplar, un exemplar se distribuie salariatilor iar celalalt se arhiveaza in deparamentul financiar contabilitate.

Sub forma de stat de plata salarii in care sunt specificate toate datele conform legii un exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si Contabilul sef si se arhiveaza in cadrul departamentului, iar alt exemplar semnat si stampilat cu stampila unitatii se depune la ITM .

Declaratiile privind evident nominal a asiguratiilor (salalriatiilor). Statul de salarii sta la baza intocmirii tuturor ;

- declaratiilor priviind evident nominal a asiguratiilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurariilor sociale de stat;

- declaratiilor priviind evident nominal a asiguratiilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor de somaj;

lista nominal cuprinzand persoanele asigurate pentru care se plateste contributia de asigurari sociale de sanatate;

lista nominal cuprinzand persoanelor asigurate (coasigurate).

Centralizator referitor la obligatiile de plata ale angajatorului la FNUASS;

Declaratie privind evident obligatiilor de plata catre bugetul FNUASS pentru concedii si indemnizatii.

Declaratia fiscala privind stabilirea comisionului datorat Inspectoratului teritorial de munca.

Declaratia cu obligatiile de plata la bugetul consolidat(declaratia100 si 102 )– declaratie privind obligatiile de plata la bugetele asigurarior sociale si fondurilor special.

III.5 Organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor :

Jurnalul de vanzari este un formulat tipizat fara regim special si este utilizat pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii, Serveste ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata si document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate.

Jurnal de cumparari este deasemenea un formulat tipizat fara regim special si serveste ca jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii, document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila si document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate.

Factura (furnizor / client) este un formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare , comun pe economie, executat pe hartie autocopiativa securizata si serveste ca document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ; document de insotire a marfii pe timpul transportului ; document de incarcare in gestiunea primitorului ; document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

Se intocmeste si circula conform prevederilor art. 155 din Codul Fiscal.

III.6. Organizarea contabilitatii generale

Balanta de verificare analitica in 4 egalitati ce cuprinde solduri initiale (debit – credit), rulaje lunare (debit – credit), total rulaje (debit – Credit), total sume (debit – credit) si solduri finale (debit – credit). Se intocmeste pe baza notelor contabile care se inregistreaza in fisa contului si din fisa contului totalul rulajelor din luna curenta se preiau in balanta.

III.7. Organizarea inventarierii patrimoniului

Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ si de pasiv sunt :

Decizia de inventariere - emisa de seful contabil cu acordul scris al conducerii societatii.

Declaratia de inventar - serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor materiale si banesti, pe care o prezinta comisiei de inventariere.

Lista de inventariere - se listeaza din programul de contabilitate , listele de inventariere fara cantitati (doar cu simbolul si denumirea ). Aceste liste se completeaza cu numar de bucati gasite in timpul inventarului  faptic  in gestiune si la sfarsit se constata plusurile si minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare fila de catre gestionar si comisia de inventariere si impreuna cu Delaratia de inventar si Procesul verbal (intocmit de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-contabil pentru inregistrarea in contabilitate si arhivare.

Registrul-inventar acest registru in cadrul firmei SC MIROMIS SRL se completeaza odata pe an avand la baza liste de inventariere intocmite in fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare departament (mijloacele fixe si obiectele de inventar).

III.8. Organizarea contabilitatii imobilizarilor

Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea patrimoniala ,in functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu ajutorul registrului numerelor de inventar.

Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar , in ordine cronologica, pe baza documentelor primite.Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate, pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.

• Nota de intrare –receptie a mijlocului fix – se realizeaza cu ajutorul programului de contabilitate si prin   inregistrarea ei se efectueaza si inregistrarea in contabilitate a mijlocului fix.

•Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloscelor fixe. Se intocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate , intr-un exemplar, pentru ficare mijloc fix.

•Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si instaltiile care necesita montaj si probe tehnologice , precum cladirile si constructile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la terminarea probelor tehnologice.Se intocmeste de catre secretarul comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii , in prezenta membrilor comisiei care este formata din : presedinte, specialisti-consultanti,asistenti la receptie.

•Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix serveste ca :

Document de constatre a indeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz .

Document de consemnare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe.

Document justificativ de inregistrare in gestiune si in contabilitate.

III.9. Lucrari de sinteza si raportare financiar-contabila. Situatii financiare

Situatiile financiare in cadrul SC MIROMIS SRL se intocmesc de contabilul sef si au la baza balanta de verificare si listele de inventariere. Sunt semnate pentru aprobare de unul din Administratori Societatii.

Situatiile financiare (Anexa 5 – Bilant contabil decembrie 2007) anuale se compun din :

Bilantu format din

Bilant prescurtat– formular 10

cont de profit si pierdere – formularul 20

date informative – formularul 30

situatia activelor imobilizate , amortizarii activelor

note explicative.

Se depun Administratia financiara Jud. Giurgiu.

2.      Contabilitatea trezoreriei

Cap.IV.

Contabilitatea ca stiinta si practica economica, a aparut si s-a dezvoltat odata cu productia de marfuri, cu necesitatea evidentierii afacerilor, in ordinea lor cronologica, pe subiectii economici.

Obiectivul contabilitatii presupune lamurirea cat mai precisa a domeniului ei de cercetare.

Primul care a dat o definitie obiectului contabilitatii a fost invatatul italian Luca Pacciolo, de altfel intemeietorul stiintei contabile, care in lucrarea sa « Summa de l’aritmetica, geometria, proprtioni e proportilonalita », publica la Venetia, in anul 1494, spunea ca « obiectivul contabilitatii este tot ce are pe lume comerciantul, ca averi miscatoare si nemiscatoare si ca datorie, precum si toate afacerile mari si mici, in ordinea in care au avut loc ».

intreprinderilor de a genera numerar si echivalente de numerar cat si despre utilizarea corespunzatoare a fluxurilor

De asemenea, contabilitatea sistematica si cronologica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia pratrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitatile proprii ale agentilor economici cat si in relatiile acestora cu ceilalti agenti economici respectiv : clienti, furnizori, bancile, organele financiar-fiscarle, actionarii, ascociatii, persoane fizice sau juridice. Asigura controlul operatiunilor patrimoniale efectuate de agentii economici si al procedeelor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor contabile furnizate. Asigura furnizarea informatiilor necesare stabilirii patiomiului national, executiei bugetului public national precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului, pe ansamblul economiei nationale.

Din punct de vedere al contabilitatii prin trezorerie intelegem ansamblul obligatiilor monetare si financiare pe care le deruleaza un agent economic, pt procurarea mijloacelor circulante banesti de care are nevoie.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.

Contabilitatea trezoreriei este parte componenta a contabilitatii financiare care asigura evidenta existentei si miscarii urmatoarelor stocuri patrimoniale :

1.            Titluri de plasament ( investitii financiare )

2.            Conturi la banci

3.            Casa si alte valori

4.            Acreditive si valori de trezorerie

5.            Viramente interne

6.            Privizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

Informatiile contabilitatii cu provire la aceste elemente patrimoniale permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune si determinarea capacitatii de plata a unitatii patrimoniale.

Prin calculele contabilitatii se urmareste :

gestionarea corecta a numeralului si a valorilor aflate in caseria unitatii patrimoniale ;

respectarea plafoanelor de casa ;

controlul asuprea operatiilor ce privesc avansurile spre documentare.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.

Importanta trezoreriei a crescut in ultima perioada, datorita modificarilor intervenite in viata economica privind evolutia rapida si contradictorie a ratei dobanzii si a curlui de schimb valutar, precum si inzestrarea unitatilor economice cu tehnica moderna de calcul.

Contabilitatea trezoreriei trebuie organizata si condusa in asa fel incat sa asigure urmatoarele obiective :

reflectarea, urmarirea si controlul existentei corecte a elementelor de trezorerie ;

reprezentarea disciplinei financiare privind operatiile de incasari si plati prin conturile de la banca ;

urmarirea modificarlor elementelor de trezorerie ;

asigurarea prompta si corecta a tuturor informatiilor privind elementele de trezorerie ;

Pentru indeplinirea in bune conditii a obiectivelor ce-i revin, trebuie sa se tina seama de influenta urmatorilor factori :

structura elementelor de trezorerie : titluri de plasamente, dispibilitati in conturi deschise la banci in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie ;

locul unde se afla valorile de trezorerie : casieria, bancile, tertii. In functie de aceste nevoi se organizeaza evidenta operativa si analitica a valorilor de trezorerie ;

apartenenta valorilor de trezorerie impune folosirea conturilor de bilant pentru valorile proprii si a conturilor in afara bilantului pentru valorile ce nu apartin unitatii si care se afla temporar in pastrarea acesteia ;

formele decontarilor fara numerar prin intermediul conturilor deschise la banci cu instrumentele de decontare adecvate, necesita nu numai folosirea de conturi sintetice ci si intregistrari contabile diferite.

Relatiile de trezorerie se desfasoara intre cel putin doi agenti economici asezati fata in fata, din care unul ‘da’ si altul ‘ia’. Fiecare interesele lui specifice, astfel ca un agent economic, in diversitatea relatiilor financiare se poate afla atat intr-o ipostaza cat si in cealalta.

In plan contabil, trezoreria intreprinderii este definita prin prisma stocurilorsi fluxurilor de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in conturile la banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.

Investitiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt sau protejarii lichiditatilor, dupa caz. Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila, perioada de rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste, de regula, un an. Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie si alte titluri de valoare dobandite pe termen scurt. Depozitele la termen in banca reprezinta o forma de imobilizare a lichidatilor pana la un an, fara a fi transferabile sau utilizate inainte de termenul final. Procedand astfel, dobanda este mai mare decat in cazul disponibilitatilor banesti la vedere, care lipseste sau este foarte mica.

Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte acreditivele si avansurile de trezorerie. Prin pozitia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane imputernicite de intreprindere in vederea efecturarii unor plati in favoarea intreprinderii

Structura patrimoniala denumita alte valori de trezorerie se individualizeaza sub forma timbtrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie, biletelor de tratament si odihna si alte valori.

Descoperirile de cont sau concursurile bancare sub forma creditelor bancare pe termen scurt rambursabile la vedere sau considerate ca o componenta a trezoreriei. Ele se delimiteaza sub forma creditelor de acoperire ( soldul conturilor la banca este descoperit ) si creditelor bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de acoperire.

CLASA 6

CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501 Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului

502 Actiuni proprii

503 Actiuni

5031 Actiuni cotate

5032 Actiuni necotate

505 Obligatiuni emise si rascumparate

506 Obligatiuni

5061 Obligatiuni cotate

5062 Obligatiuni necotate

508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

5081 Alte Investitii financiare pe termen scurt

5088 Dobanzi la obligatiuni si Investitii financiare pe termen scurt

509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt

5091 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului

5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt

51 CONTURI CURENTE LA BANCI

511 Valori de incasat

5112 Cecuri de incasat

5113 Efecte de incasat

5114 Efecte remise spre scontare

512 Conturi curente la banci

5121 Conturi la banci in lei

5124 Conturi la banci in devize

5125 Sume in curs de decontare

518 Dobanzi

5186 Dobanzi de platit

5187 Dobanzi de incasat

519 Credite bancare pe termen scurt

5191 Credite bancare pe termen scurt

5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5193 Credite externe neguvernamentale

5194 Credite externe garantate de stat

5195 Credite externe gatantate de banci

5196 Credite de la trezoreria statului

5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

53 CASA

531 Casa

5311 Casa in lei

5314 Casa in devize

532 Alte valori

5321 Timbtre fiscale si postale

5322 Bilete de tratament si odihna

5323 Tichete si bilete de calatorie

5328 Alte valori

54 ACREDITIVE

541 Acreditive

5411 Acreditive in lei

5412 Acreditive in devize

542 Avansuri de trezorerie

58 VIRAMENTE INTERNE

581 Viramente interne

59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului

592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii

593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor

595 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate

596 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor

598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilare

Formele si instrumentele de decontare sunt :

a)     Acceptarea este forma de decontare prin care platile intreunitatile patrimoniale se efectueaza pe baza consimtantului debitorului ( clientului ) ;

Se poate realiza in doua variante :

din initiativa debitorului ;

din initiativa creditorului.

b) Compensarea datoriilor intre doi sau mai multe parteneri care, pe langa operativitate, determina si reducerea volumului banilor din cont necesari derularii operatiilor si numarul acestor operatii.

c) Acreditivul reprezinta suma de bani rezervata special de cumarator din contul sau la unitatea bancara a furnizorului pentru ca acestuia sa i se faca platile atunci cand face dovada licrarii bunurilor/serviciilor in cantitatile, sortimentele si calitatea prevazuta in contracte.

Cap.IV. 1.Definirea si structura trexoreriei unitati patrimoniale

Trezoreria unei intreprinderi constituie punctul sau forte deoarece de maniera in care vor fi dirijate fluxurile banesti si financiare de care dispune aceasta va depinde, in final, situatia patrimoniala si rezultatul exercitiului.

Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul mijloacelor de finantare sub forma lichiditatilor si creditelor bancare pe termen scurt de care dispune o unitate patrimoniala, la un moment dat, pentru a putea face fata platilor sale ajunse la scadenta.

Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii nr.82 din 1991, contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, a disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, a creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.

Titlurile de plasament sunt achizitionate de catre unitatea patrimoniala in vederea obtinerii unui castig pe termen scurt, de regula sub un an. Ele sunt denumite si investitii temporare fiind constituite din : actiuni proprii rascumparate, actiuni emise de terti si achizitionate de intreprindere, obligatiuni proprii rascumparate, obligatiuni apartinand tertilor si cumparate si alte titluri de plasament. Plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii , cu caracter temporar, a disponibilitatilor banesti in operatiuni speculative la bursa de valori prin cumpararea si revanzarea de actiuni si obligatiuni,ceea ce are drept scop obtinerea unor venituri suplimentare din diferentele de curs ale acestora.

O alta categorie a structurilor de trezorerie o constituie efectele comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontare la banci, denumite si valori de incasat. Acestea fac referinta la diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.) emise de catre clienti , care, in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor in vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitatilor bancare.

Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului asigura completarea surselor proprii necesare desfasurarii activitatii de productie, comert, servicii s.a.. Pentru creditele primite este necesar sa existe o garantie din partea solicitantului de credite, sub forma valorilor materiale sau a resurselor banesti viitoare, sau din partea unui tert prin care sa se asigure rambursarea datoriilor asumate, precum si a dobanzilor aferente.

Disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize , permit efectuarea decontarii obligatiilor si creantelor cu personalul unitatii si alte persoane fizice, in cadrul unor limite legale, respectandu-se regulamentul operatiilor de casa. In grupa acestor disponibilitati in numerar sunt incluse si elementele patrimoniale denumite „ alte valori „, unde se incadreaza timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie s.a

Acreditivele in lei si in devize reprezinta disponibilitati banesti rezervate in conturi distincte, la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor.

Lipsa de numerar, chiar in conditiile in care intreprinderea dispune de alte valori materiale poate determina esecuri si chiar falimente, asfel ca acesta nu trebuie echivalat cu alte bunuri sau risipit. Numerarul nu trebuie confundat nici cu beneficiile intreprinderii; daca activitatea este rentabila nu inseamna ca firma poate sa-si achite toate obligatiile la un moment dat daca nu dispune de numerar.

Cresterea rentabilitatii este generatoare de numerar, dar o firma rentabila care face investitii exagerate in active fixe, care nu colecteaza la timp sumele de la diferiti debitori, nu realizeaza incasari ritmice, care face imprumuturi nejustificate si mentine stocuri mari, excedentare si mai ales uzate fizic si moral, se poate transforma repede intr-o victima a creditorilor si bancilor. Se impune deci, aplicarea de masuri de gestionare a numerarului cat mai eficiente, sincronizarea intrarilor si iesirilor de bani, asigurarea lichiditatilor necesare continuitatii activitatilor economice si financiare.

Cresterea lichiditatii si chiar a rentabilitatii impune stabilirea surselor si destinatiei numerarului, cunoasterea evolutiei numerarului si a surplusului si deficitului de numerar, analiza si controlul numerarului, spre a lua masuri operative si eficiente in functie de situatia trezoreriei.

Securitatea si gospodarirea rationala a numerarului implica efectuarea unui control sistematic asupra acestuia, control ce trebuie sa vizeze modul de colectare, gestionare si decontare a banilor lichizi spre a se preveni pierderile din eroare, fraudele sau risipa.

Trezoreria poate fi definita ca o imagine a disponibilitatilor monetare aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, disponibilitati care trebuie sa faca fata scadentelor in mod continuu.

Principalele sarcini ale trezoreriei constau in : prevederea si asigurarea diferitelor fluxuri de intrare si iesire de bani; asigurarea lichiditatii intreprinderii ; aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finantare pe termen scurt; evaluarea diferitelor tipuri de plasamente si plasarea excedentului de trezorerie.

IV.2.Documente specifice operatiilor cu numerar

Operatiile cu numerar au la baza documentul denumit Registrul de casa folosit ca document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin caseria unitatii pe baza actelor justificative. El are rolul de a stabili la sfarsitul fiecarei zile soldul de casa, precum si de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.

Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati. In cazul in care o suma platita se refera la doua sau trei conturi corespondente, in registrul de casa se trece distinct fiecare operatie in parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate. Se completeaza zilnic, in ordinea efectuarii operatiilor fara a lasa spatii libere. La sfarsitul zilei, randurile neutilizate se bareaza. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor Regulamentului operatiilor de casa.

Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.

Se inregistreaza toate incasarile, dupa care acestea se totalizeaza ( inclusiv soldul de casa reportat al zilei precedente ), se inregistreaza apoi toate platile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate prin insumarea incasarilor, pentru a se stabili soldul de casa al zilei respective.

Registrul de casa circula la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privitoare la efectuarea operatiilor de casa. Se arhiveaza astfel : exemplarul 1 la casierie, exemplul 2, la compartimentul financiar-contabil.

Pentru operatiunile efectuate de intreprindere in nunerar cu valuta se utilizeaza Registrul de casa – in valuta .Acesta are rolul de a inregistra operativ incasarile si platile in valuta (numerar sau cecuri de calatorie), pe baza documentelor justificative anexate. De asemenea, stabileste la sfarsitul fiecarei zile soldul de casa pentru operatiunile in valuta. Pe baza documentului se efectueaza inregistrarile zilnice in contabilitate privind operatiile de casa in valuta. Formularul se completeaza astfel: in antetul coloanelor se inscrie fiecare fel de valuta care se incaseaza sau se plateste. In coloanele formularului se inregistreaza sumele in valuta, iar in ultima coloana echivalentul acestora in lei, la cursul de referinta din data efectuarii operatiilor din documentele in care s-au consemnat acestea. Valutele care apar in doua sau mai multe cursuri se trec in coloane diferite.

In cazul in care numarul valutelor efective si al cecurilor de calatorie incasate in cursul unei zile depasesc numarul coloanelor existente pe o fila, pentru ziua respectiva se completeaza atatea file cate sunt necesare.

Un alt document care evidentiaza la sfarsitul zilei numerarul existent in casierie, corespunzator marfurilor comercializate in numerar prin magazinele proprii este Monetarul. Este un document justificativ pe baza caruia se preda titularului de patrimoniu numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv de vinzator.

registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.Documentul se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de o alta persoana imputenicita , la sfarsitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si monede.

Exemplarul numarul 1 circula la contabilitate pentru inregistrarea in registrul de casa, iar exemplarul numarul 2 ramane la carnet in cadrul casieriei.

Des utilizat in operatiile cu numerar este si documentul intitulat Dispozitie de plata – incasare catre casierie cu caracter de document de dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit. Serveste, de asemenea, ca dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale si ca document justificativ de inregistrare in registrul de casa si contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

Se intocmeste intr-un singur exemplar de catre compartimentul financiar-contabil astfel : ca dispozitie de plata – cand nu exista alte documente prin care se dispune plata, pentru plata avansurilor in cazul cheltuielilor de deplasare, procurare de materiale sau ca dispozitie de incasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune incasarea. Documentul circula la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege, la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective, la casierie, pentru efectuarea operatiei de incasare sau plata, la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica.

Pentru reflectarea sumelor predate de casierul unitatii

mandatarilor platitori, in vederea efectuarii platilor se intocmeste Procesul-verbal de plati . Acesta serveste ca document justificativ al sumelor primite de mandatarul platitor cat si ca document de inregistrare in contabilitate a salariilor si altor drepturi neachitate.

Se intocmeste intru-un singur exemplar si se retine in casieria unitatii ori de cate ori se fac plati prin casieri platitori astfel:fata formularului se completeaza de catre casierul unitatii, care semneaza de predarea sumelor si a actelor de plata si de catre casierul platitor pentru primirea acestora. Documentul se retine in casieria unitatii pentru justificarea sumelor ridicate de la banca si predate casierilor platitori pana la termenul legal de efectuare a platii sumelor respective. Verso formularului se completeaza de casierul platitor la restituirea sumelor neachitate, impreuna cu actele de plati, se semneaza de acesta si se verifica de casier. Documentul circula la compartimentul financiar-contabil ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa.

IV.3.Contabilitatea operatiunilor banesti efectuate prin trezorerie

Prin casieria intreprinderii se desfasoara o multitudine de operatiuni care pot fi grupate astfel :

operatiuni ce vizeaza numerarul in lei si in devize si operatiuni legate de alte valori.

Corespunzator acestor doua tipuri de operatiuni in planul contabil general exista doua conturi si anume : 531 „Casa” si 532 „ Alte valori „.

Evidenta numerarului din casieria unitatii in lei si devize se tine cu ajutorul contului 531 „ Casa”. Dat fiind faptul ca fluxurile banesti se desfasoara atat in lei cat si in devize, evidenta acestora se va efectua separat in lei si separat in devize cu conturile sintetice de gradul II : 5311 „ Casa in lei „ si 5314 „Casa in devize „.

Contul 531 „ Casa” tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.

Este un cont cu functie contabila de activ al carui sold debitor reflecta numerarul existent in casierie la un moment dat.

• In debitul contului 531 – „Casa” se inregistreaza:

sumele ridicate de la banci (581);

sumele incasate de la clienti (411);

sumele incasate reprezentand decontari intre entitati afiliate si decontari privind intere de participare (451, 453);

sumele incasate de la actionari/asociati si din operatii de participatie (455, 458);

sumele incasate reprezentand aport la capitalul social (456);

debite incasate de la salariati si debitori diversi (462);

sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472);

sumele incasate si necuvenite unitatii (473);

sumele virate unitatii de catre subunitati (in contabilitatea uitatii) sau subunitatilor de catre unitate (in contabilitatea subunitatilor (481, 482);

sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542);

sumele incasate din servicii prestate, vanzarea marfurilor si alte activitati (704, 707, 708);

sumele incasate din studii, redevente, locatii de gestiune, si chirii (705,706);

sumele incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare (758);

diferentele favorabile de curs valutar aferente operatiunilor efectuate in valuta sau disponibilitatiilor in valuta la incheierea exercitiului financiar (765).

• In creditul contului 531 – „Casa” se inregistreaza:

depunerile de numerar la banci (581);

costul de achizitie al investiilor financiare cumparate in numerar (261, 263, 265, 267, 269, 501, 505, 506, 508, 509);

plati efectuate de catre furnizori (401,404);

sumele achitate personalului (423, 424, 425, 426, 428);

plati ocazionate de infintarea sau dezvoltarea entitatii ( 201);

sume achitate colaboratorilor (401);

plati efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati (481, 482);

sumele achitate reprezentand cheltuielile cu redeventele, chiriile, primele de asigurari, comisioanele, onorariile, protocol, deplasari, detasari, transferari, taxe postale si taxe de telecomunicatii, sume achitate pentru alte servicii executate de terti (612, 613, 622 la 626, 628);

platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare (658);

sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din renumeratii (427);

sumele achitate reprezentand decontari intre entitatiile afiliate si decontari privind interese de participare( 451, 453);

sumele platite din operatii in participatie (458);

sumele restituite asociatiilor / actionariilor (457);

sumele achitate creditorilor diversi (462);

sumele platite anticipat (471);

sumele incasate si necuvenite unitatii (473);

plati efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitatii, sau intre subunitatii (481, 482);

cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci cand nu sunt indeplinite conditiile pentru recunioasterea lor ca imobilizari necorporale ( 149);

alte cheltuieli legate de rascumpararea instrumentelor de capitaluri proprii (149);

plati in numerar reprezentand alte valori achizitionate (532);

avansuri de trezorerie acordate (542);

diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor in valuta efectuate in cursul exercitiului (665).

• Soldul contului este sold debitor si reprezinta asa cum am mai spus, numerarul existent in casierie.

Contul 532 „Alte valori „ tine evidenta bonurilor valorice, timbre fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, precum si a miscarii acestora. Are functie contabila de activ, iar soldul contului reprezinta alte valori existente.

Inregistreaza in debit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor de calatorie si a altor valori achizitionate, iar in credit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori consumate.

O categorie distincta de operatii de natura contabila o constituie cele privind viramentele interne sau transferurile de disponibilitati banesti efectuate intre conturile de la banci, precum si intre aceste ultime conturi si casieria unitatii patrimoniale. Fiecare dintre aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in cate doua registre auxiliare, unul aferent contului din care se face virarea sumei, iar celalalt pentru contul in care se depune suma virata , insa cele doua momente nu coincid in timp. Intre momentul virarii sumei , pe baza de documente justificative, si cel privind consemnarea ei in contul unde s-a dispus transferul intervine un anumit interval de timp , ceea ce nu permite inregistrarea operativa a operatiei efectuate.

Pentru eliminarea acestor neajunsuri se utilizeaza contul 581 „Viramente interne „, care are functie contabila de activ. Acest cont se debiteaza in momentul dispunerii efectuarii viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie in alt cont, de asemenea , de trezorerie, iar in creditul contului se reflecta efectuarea propriu-zisa a transferului (viramentului) si implicit consemnarea acestuia in documente adecvate ( extrase de cont, registre de casa ) prin debitul conturilor de trezorerie. De regula, contul analizat , nu prezinta sold, ceea ce inseamna ca toate sumele care se vireaza trebuie sa fie inregistrate in conturile pentru care s-a dispus transferul.

O forma aparte de miscare a numerarului se concretizeaza in avansurile de trezorerie, care reprezinta acele sume avansate persoanelor imputernicite sa se ocupe de bunul mers al activitatii desfasurate de agentul economic. Aceasta forma specifica de miscare a numerarului este evidentiata prin contul 542 „Avansuri de trezorerie „ Contul are functie contabila de activ si se debiteaza cu valoarea avansurilor de trezorerie acordate, diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie in valuta la inchiderea exercitiului financiar si se crediteaza cu valoarea avansurilor de trezorerie justificate prin achizitia de stocuri, plata de materiale nestocate, energie , apa , alte lucrari si servicii executate de terti, alte valori, avansurile de trezorerie neutilizate restituite etc. Soldul contului reprezinta sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

Operatiunile de incasari si plati efectuate in numerar sunt foarte diverse, dar cele mai frecvent utilizate in activitatea fiananciara au urmatoarea structura:

sume ridicate in numerar de la banca conform cecului de numerar, extrasului de cont si registrului de casa ;

5311    = 581

Casa in lei       Viramente interne

si

581     = 5121

Viramente interne Conturi la banci

plusuri de inventar in numerar conform listelor de inventariere ;

5311    = 768

Casa in lei        Alte venituri financiare

incasari de la clienti, in limita unui anumit plafon, pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari servicii ;

5311    = 411

Casa in lei          Clienti

avansuri primite de la clienti pentru diverse livrari ulterioare ;

5311    = 419

Casa in lei       Clienti-creditori

avansuri de trezorerie neconsumate si restituite ;

5311    = 542

Casa in lei       Avansuri de trezorerie

incasari din vanzarea marfurilor in numerar ;

5311 = 411

Casa in lei        Clienti

depuneri de numerar in banca conform foilor de varsamant :

581    = 5311

Viramente interne Casa in lei

si

5121 = 581

Conturi la banci Viramente interne

plata furnizorilor in numerar conform chitantelor emise de acestia :

401     = 5311

Furnizori           Casa in lei

plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plata:

421      = 5311

Personal-remuneratii Casa in lei

datorate

plata ajutoarelor materiale datorate personalului comform documentelor de plata:

423    = 5311

Personal-ajutoare materiale Casa in lei

datorate

-acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplasari in interes de serviciu:

542     = 5311

Avansuri de trezorerie Casa in lei

IV.4. Studiu de caz privind contabilitatea operatiilor cu furnizori si clienti la societatea comerciala MIROMIS S.R.L.

Studiul de caz privind contabilitatea operatiilor cu numerar

In luna iunie a anului curent societatea a inregistrat urmatoarele operatiuni:

a)       conform documentelor justificative de casa anexate( anexa 6) si a centralizatorului de operatiuni de incasare luna iunie 2008 (anexa 7), s-au inregistrat urmatoarele operatiuni de incasare:

s-a ridicat ridicat de la banca suma de 35.000,00 ron

5311    = 5811 35.000,00 ron

Casa                Viramente interne

5811    = 51213 35.000,00 ron

Viramente interne      Banca

Pentru operatiunile de ridicare numerar si depunere numerar, inregistrarile contabile in conturile 531 – “Casa” si 512 – “Banca” se fac prin intermediul contului 581 – “Viramente interne”.

S-au incasat sume reprezentand restituiri de avansuri de trezorerie neutilizate :

5311    = 542 2.804,86 ron

Casa Avansuri de trezorerie

b)       in conformitate cu documentele fiscale justificative anexate (anexa 6) si a centralizatorului cu operatiuni de plata (anexa 8) s-au efectuat urmatoarele operatiuni de plata astfel:

s-au platit salarii personal prin casa:

421                  = 5311 1.390,00 ron

Drepturi salariale                   Casa

s-au acordat avansuri din salarii personalului:

425                  = 5311 6.250,00 ron

Avansuri personal                  Casa

s-au platit avansuri spre decontare (avansuri de trezorerie):

542                  = 5311 22.127,37 ron

Avansuri de trezorerie                        Casa

s-a achizitionat combustibil:

6022                = 5311 2.243,72 ron

Chelt. Cu combustibil            Casa

s-au achizitionat materiale consumabile:

6028                = 5311 27,50 ron

Chelt. Cu mat cons Casa

s-au achitat contravaloarea cheltuielilor de intretinere (spalat auto):

6111                = 5311 92,00 ron

Chelt. Cu intretinerea             Casa

s-au efectuat plati catre diversi furnizori:

401                  = 5311 3.045,61 ron

Furnizori diversi                                 casa

s-au achitat sume reprezentant prestari de servicii:

6285 = 5311 2.000,00 ron

Alte chelt cu servicii Casa

c)       aprovizionarea materii prime conform jurnalului de cumparari (anexa 9) aferent lunii iunie 2008:

= 401 1.079.138,46 ron

3011                                                                                          906.839,04 ron

Materii prime

4426                                                                                         172.299,42 ron

TVA deductibila

d)       inchiderea avansurilor acordate personalului:

421                  = 425 5.847,00 ron

Personal renumeratii            Avansuri acordate

datorate                                  personalului

e)       inregistrarea salariilor brute conform statelor de plata:

641                  = 421 59.990,00 ron

Cheltuieli cu                          Personal renumeratii

salariile   datorate

f)        regularizare TVA conform decontului de TVA aferent lunii iunie (anexa 10):

4427    = 4426 546.203,00 ron

TVA colectata                        TVA deductibila

4427    = 4423 279.658,00 ron

TVA colectata TVA de plata

4423    = 4424 279.658,00 ron

TVA de plata TVA de recuperat

Asa cum rezulta din decontul de TVA atasat, societatea MIROMIS SRL are de recuperat in valoare de 5.242.503,00 ron, ceea ce rezulta ca nu va plati suma de 279.658,00 ron ci se va diminua valoarea de 5.242.503,00 iar soldul suma negativa la sfarsitul perioadei de raportare va fi de 4.962.845,00 ron.

g)       inchiderea conturilor de cheltuieli :

121                  = % 2.804.190,23 ron

Profit si pierdere

601 1.342.476,60 ron

Cheltuieli cu materii

Prime

602 47.580,14 ron

Cheltuieli cu materiale consumabile

603 38.150,33 ron

Cheltuieli priv.nat.ob.

de inventar

605 7.657,74 ron

Cheltuieli privin energia si apa

611 7.780, 45 ron

Cheltuieli cu intretinerea

si reparatii

612 11.789,71 ron

Cheltuieli cu redeventele,

locatiile de gestiune si chirii

613 8.952,79 ron

Cheltuieli cu asigurarile

621 36.284,00 ron

Cheltuieli cu colaboratori

622 9.469,72 ron

Cheltuieli cu comisioane

si onorarii

623 3.104,90 ron

Cheltuieli de protocol,

reclama si publicitate

624 3.034,32 ron

Cheltuieli cu transportul

de bunuri si personal

625 9.338,58 ron

Cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferuri

626             5.583,30 ron

Cheltuieli postale si taxe

de telecomunicatii

627             2.354,10 ron

Cheltuieli cu serviciile

bancare si asimilate

628                                               873.527,29 ron Alte cheltuieli cu servicii

executate de terti

635 568,16 ron Cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte

641             99.694,00 ron

Cheltuieli cu salariile personalului

642 4.326,12 ron

Cheltuieli cu tichetele de masa

645                                               27.587,00 ron

Cheltuieli priv.asigurarile si

protectia sociala

658                                          31.474,24 ron

Alte cheltuieli de exploatare

665 274,98 ron

Cheltuieli cu dif. Curs valutar

666 93.324,22 ron

Cheltuieli privind dobanzile

681   139.857,54 ron

Cheltuieli de exploatare privind

amortizarile si provizioanele

h)       inchiderea conturilor de venituri:

= 121 7.342.665,35 ron

704                                            4.616.646,84 ron

Venituri din vanzarea             Profit si pierdere

produserlor finite

711                                                            2.693.244.44.ron .

Variatia stocurilor

722                                            28.927,11 ron

Venituri din imob. Nercorp

765                                            3.818,64 ron

Venituri din dif. De curs valutar

766                                            28,32 ron

Venituri din dobanzi

Cap .V. Analiza rezultatelor intreprinderii S.C.MIROMIS S.R.L.

Analiza pe baza contului de rezultate are ca obiectiv evaluarea performantelor societatii comerciale prin intermdiul soldurilor intermediare de gestiune,a capacitatii de autofinantare si a ratelor de rentabilitate.

Spre deosebire de bilant, care exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea exercitiului , contul de rezultate arata cum s-a ajuns la aceasta stare. El evidentiaza fluxurile de venituri si cheltuieli pe durata exercitiului financiar. Corelatia dintre bilant si contul de rezultate se realizeaza prin intermediul profitului.

a)       Soldurile intermediare de gestiune.

Pornind de la structura contului de rezultate se pot calcula anumiti indicatori privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii.

Datorita faptului ca se calculeaza in trepte, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net), seria acestor indicatori poarta numele de cascada a soldurilor intermediare de gestiune(S.I.G.). Ele reprezinta de fapt niste rezultate intermediare, care furnizeaza informatii despre fiecare treapta de acumulare.

1)       MARJA COMERCIALA (MC)

Marja comerciala se calculeaza doar pentru firmele cu activitate comerciala. Aceasta activitate presupune cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare. In prezentul studiu de caz MC = 0 fiind o intreprindere de productie.

Marja comerciala (numita si adaos comercial) reprezinta un indicator fundamental pentru aprecierea performantelor intreprinderilor comerciale si pentru studiile previzionale,permitand determinarea pragului de rentabilitate.

2)       PRODUCTIA EXERCITIULUI (QE)

Productia exercitiului este un indicator specific firmelor cu activitate industriala . Acest sold nu poate reflecta fidel valoarea productiei deoarece componentele sale sunt evaluate la preturi si costuri diferite: productia vanduta la pret de vanzare,iar cea stocata si imobilizata la cost de productie.

Indicatorul cifra de afaceri(CA) reprezinta suma dintre veniturile din vanzarea marfurilor si productia vanduta. Cifra de afaceri nu trebuie confundata cu productia vanduta, cei doi indicatori fiind egali numai daca firma are doar activitate industriala, ca si in prezentul caz de studiu,nu si comerciala. In cazul S.C. MIROMIS , conform bilantului din luna iunie 2008 CA = 9.553.365,00 ron.

3)       VALOAREA ADAUGATA(VA)

Valoarea adaugata este primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare degajata de utilizarea factorilor de productie (capital si munca). Din valoarea adaugata vor fi remunerati participantii directi si indirecti la activitatea economica a firmei astfel:

- personalul (cheltuieli de personal si participatii);

- statul (impozit minus subventii pentru exploatare);

- creditorii (dobanzi si comisioane);

- actionarii (distribuirea de dividende);

- intreprinderea (autofinantare).

Evolutia valorii adaugate trebuie interpretata in functie de factorii care au generat-o.

Nu intotdeauna o crestere a valorii adaugate implica o crestere arezultatului net si rentabilitatii. Ea se poate datora, de exemplu, unei cresteri a stocurilor de produse finite fabricate la costuri foarte mari, a caror vanzare va fi foarte dificila pentru intreprindere.

4)       EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATARII (EBE)

Acest sold este calculat independent de politica financiar a intreprinderii,independent de politica de investitii, independent de politica fiscala si independent de elementele extraordinare. Este indicativul cel mai folosit pentru compararea performantelor intreprinderilor, nefiind perturbat de politica de finantare, de investitii, de impozitul pe profit sau de factori extraordinari.

5)       REZULTATUL EXPLOATARII (RE)

Rezultatul exploatarii se corespunde excedentului brut al exploatarii corectat cu alte

venituri si cheltuieli de exploatare si cu amortizarile si provizioanele privind exploatarea.

“Alte venituri din exploatare” sunt veniturile care nu privesc productia exerci-tiului (venituri din despagubiri, donatii, din vanzarea activelor, subventii pentru investitii).

“Alte cheltuieli de exploatare” se refera la amenzi, donatii, cedarea activelor.

Determinarea rezultatului exploatarii presupune luarea in considerare a deprecierii capitalului de productie si a riscurilor legate de activitatea de exploatare, prin intermediul cheltuielilor si a veniturilor calculate (amortizari si provizioane).

6)       REZULTATUL CURENT (RC)

RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Acest sold este calculat pornind de la elementele normale si obisnuite ale activitatii excluzand elementele extraordinare si incidenta fiscala a impozitului pe profit. El permite compararea performantelor intre interprinderi si compararea performantelor unui exercitiu cu ale altuia, deoarece este constituit dupa reguli de permanenta(nu retine decat elementele normale si obisnuite).

7)       REZULTATUL NET (RN)

Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare a firmei. El urmeaza sa fie repartizat in functie de politica intreprinderii intre:

- salariati si manageri (sub forma participarii acestora la profit),

- actionari (sub forma de dividende),

- firma (reinvestire).

b)      Capacitatea de autofinantare.

Capacitatea de autofinantare (CAF) se poate defini plecand de la rolul si componenta sa.

In ceea ce priveste rolul sau, CAF reprezinta capacitatea intreprinderii de a finanta:

remunerarea actionarilor (CAF este calculata inainte de luarea in considerare a dividen-

delor de plata, iar autofinantarea este calculate dupa scaderea dividendelor);

investitiile de expansiune (partea din profitul net care nu se distribuie actionarilor);

investitiile de reinnoire (amortizarile constituie adevarate reserve de reinnoire a bunurilor).

Capacitatea de autofinantare corespunde ansamblului de resurse proprii degajate de intreprindere reprezentand:

- un excedent de venituri (corespunzand unor incasari efective sau viitoare) in raport cu cheltuielile (corespunzand unor plati efective sau viitoare);

- un cumul al profitului si cheltuielilor care nu corespund unor plati efective sau viitoare, din care se scad veniturile care nu corespund unor incasari certe sau viitoare.

Exista doua metode de determinare a capacitatii de autofinantare:

Metoda deductiva

Sau

CAF =EBE + Alte venituri din exploatare

Alte cheltuieli de exploatare

+ Venituri financiare incasabile

Cheltuieli financiare platibile

+ Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

Impozitul pe profit

Metoda aditionala

Detaliat, CAF se determina astfel:

CAF = RN +A justarea activelor

Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului

+ Valoarea neta contabila a activelor imobilizate cedate

Venituri din cedarea activelor imobilizate.

APLICATIE PRACTICA

V.1.Analiza rezultatelor intreprinderii

Din contul de rezultate al societatii MIROMIS S.R.L,(bilantul lunii iunie 2008 si balanta de verificare iunie 2008 – anexa 11) intocmit la 30.06.2008 se cunosc urmatoarele:

Astfel aplicand in studiul nostru de caz ceea ce am expus mai sus, vom avea urmatoarele:

MC = Venituri din vanzarea marfurilor-Cheltuieli privind marfurile

MC in cazul acesta este, asa cum mai spus, egal cu 0.

QE = Productia vanduta + Variatia stocurilor + Productia imobilizata

QE = 9.553.365,00 + 2.505.514,00 + 200.512,00 = 12.259.391,00 ron

VA = MC + QE - Consumuri externe

= MC + QE - (Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile +Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe (cu energia si apa) + CheltuIeli cu prestatiile externe

VA = 0,00 + 12.259.391,00 – (5.239.937,00 + 70.483,00 + 78.567,00 + 5.640.577,00) = 12.259.391,00 – 11.029.564 = 1.229.827,00 ron

EBE = VA + Subventii de exploatare - Impozite si taxe – Cheltuieli de personal

EBE = 1.229.827,00 + 0,00 – 2.082,00 – 655.726,00 = 572.019,00 ron

RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Ajustarea activelor - Alte cheltuieli de exploatare

RE = 572.019,00 + 1.678,00 – 818.423,00 – 668.823,00 = - 913.549,00 ron

RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

RC = - 913.549,00 + 80.895,00 – 615.360,00 = - 1.448.014,00 ron

RN = RC + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare - Impozitul pe profit

RN = -1.448.014,00 + 0,00 – 0,00 -0,00 = -1.448.014,00 ron

Rezultatul exploatarii = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare

= 12.261.069,00 – 12.600.847,00 = - 339.778,00 (pierdere)

Rezultatul financiar = Venituri financiare - Cheltuieli financiare

= 80.895,00 – 615.360,00 = – 534.465,00 (pierdere)

Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare

= 0,00 – 0,00 = 0,00 ron

Rezultatul brut = Venituri totale - Cheltuieli totale

= 12.341.964,00 – 13.216.207,00 = - 874.243,00 ron (pierdere)

Impozitul pe profit = 16% X Rezultatul brut

N cazul S.C. MIROMIS rezultatul este o valoare negativa de unde rezulta ca societatea este in pierdere si nu inregistreaza profit ceea ce inseamna ca Impozitul pe profit este 0.

Rezultatul net = - 847.243,00 -0 = - 847.243,00 (pierdere)

CAF-metoda deductiva

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare

Alte cheltuieli de exploatare

+ Venituri financiare incasabile

Cheltuieli financiare platibile

+ Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

- Impozitul pe profit

CAF = 572.019,00 + 1.678,00 – 668.823,00 + 80.895,00 – 615.360,00 + 0,00 – 0,00 – 0,00

= - 629.591,00 ron

CAF-metoda aditionala

CAF = RN + Ajustarea activelor

Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului

+ Valoarea neta contabila a activelor imobilizate cedate

Venituri din cedarea activelor imobilizate.

CAF = 1.448.014,00 +818.423,00 – 0,00 + 0,00 – 0,00 = - 629.591,00

*Mentionez ca datele prezentate in aceasta situatie sunt ipotetice.

BIBLIOGRAFIE

1.*** Legea contabilitati 82/1991.

2.*** Regulamentul de aplicare a legi contabilitatii.

3. Aurelian-Virgil Baluta, - Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2007;

4.. Cicilia Ionescu - Contabilitate – Baze si Proceduri, Ed. Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2007;

5.Dr.C.M.Dragan Noua contabilitate manageriala ;

6.G.VINTILA Gestiunea financiara a firmei, Ed.Economica, Bucuresti, 2004 ;

7.I.Nicoara,C.Sabau Contabilitatea societatilor comerciale.Ed.CCI Timisoara 1991 ;

Luminita Ionescu, Lucian Ilincuta, Floarea Georgescu- Contabilitatea aprofundata a

societatilor comerciale, teste grila si aplicatii practice, Editura FRM, Bucuresti 2008;

8. Luminita Ionescu - Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale Ed. a III-a revizuita

si adaugita, Editura FRM, Bucuresti, 2007

9.Mihai Ristea Noul sistem contabil al agentilor economici din Romania.

CECCAR,Bucureti 1993.

10. Ministerul Finantelor Sistemul Contabil al agentilor economici.

11.Nicolaie Fefeaga,Ion Ionascu Contabilitatea financiara.Vol.1 Ed.Economica,Bucuresti1993 ;

12. OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea si

conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si

instructiunile de aplicare a acestuia, MO nr. 1.186 din 29 decembrie 2005;

13. OMEF nr. 116/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea si

depunerea situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie 2007, M.O nr. 46 din 21

ianuarie 2008;

14. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile

conforme cu directivele europene, MO nr. 1080 bis/30.11.2005;

15. Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 2374/2007 privind modificarea Ordinului

Ministrului Finantelor nr. 1752/2005, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 25/14.01.2008;

16. Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil, „Metode si procedee de calculatie a costurilor”

Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007;

17.I.Stancu Finante ,Ed.Economica,Bucuresti,2004

18.V.Daria, E.Drehuta, C-tin Gurbanesc , dr.doc.Aristita Manualul expertului contabil si contabil autorizat. Ed.Agora ,Bucuresti 1995.