Rolul bancilor in economia de tranzitie

ROLUL BANCILOR IN ECONOMIA DE TRANZITIE

b) obiectivele reformei bancare pt economia de tranzitie

1. demonopolizarea

2. descentralizarea

3. privatizarea

4. dezvoltarea rezelei teritoriale

5. cresterea nr de banci

6. informatizarea

7. diversificarea produselor si serviciilor bancare

8. introducerea unui management performant

9. introducerea unor programe strategice

10. utilizarea marketingului ca instrument bancar

11. dezvoltarea op valutare

12. initierea unor cooperari cu bancile corespondente din alte state

13. dezvoltarea controlului propriu asupra activelor si pasivelor bancare

14. perfectionarea active compartimentelor functionale

c) Principalele attribute ale BNR

BNR ca banca centrala si de emisiune a fost constituita in 1880 si a inceput sa functioneze in 1881. avea capital mixt (stat si particular) si a avut un rol mare in dezv sectorului bancar romanesc. Actualmente BNR a ramas princip institutie a statului de dezvoltare a segmentului bancar. BNR ca management general este persoana juridical, are un consiliu de adunare compus din guvernator, prim viceguvernator, viceguvernator, 6 membrii.

BNR este organizata pe tipuri de activitate:

-politica monetara

-supraveghere bancara

-gestionarea rezervelor valutare ale tarii

1. Infaptuieste politica statului de stabilitatea (aceasta atributie repr misiunea BNR)

2. infaptuieste politica monetara a statului

3. Infaptuieste politica valutara

4. Face emisiune monetara

5. Stabileste puterea de cumparare a monedei nationale

6. Stabileste cursul valutar

7. Organizeaza circulatia monetara

8. Elaboreaza agregatele monetare

9. Stabileste viteza de rotatie si circulatia banilor

10. Gestioneaza inflatie

11. Gestioneaza resursele bancare

12. Acorda credite de refinantare bancilor comerciale

13. Acorda credite numite "averdraft" (descoperire de cont)

14. Stabileste dobanda de referinta

15. Acorda autorizatie de functionare bancilor

16. Retrage autorizatia bancilor cu activitate insuficienta

17. Organizeaza cooperative de credit

18. Coordoneazabancilor oculare

19. Coopereaza cu Banca Centrala Europeaza pt integrarea sectorului bancar romanesc in sist bancar European

20. Supravegheaza bancile comerciale

21. Elaboreaza normele generale de plati

22. Participa la elaborarea balantei de plati externe

23. Retrage

24. Este repr statului romanesc in boardul bancii mondiale

25. Incheie contracte si acorduri in numele statului romanesc

26. Garanteaza credite externe cand alte banci nu pot acoperi garantia (pt credite f mari)

27.Acopera datoria publica externa cand celelalte resurse au fost epuizate

28. Elaboreaza raporturi, studii, alte materiale informative pe pb valutar-monetare

29. Prezinta raportul parlamentului si coopereaza cu guvernul

30. incheie balantul si obtine profit din care 85% il varsa in bugetul statului.

CURS II

PRINCIPALELE ATRIBUTII ALE BANCII MONDIALE

Actualmente, Bancile Comerciale constituie veriga principala a instit de credit. Aceste banci traverseaza perioada de tranzitie catre sistemul bancar al UE. In acest context a fost modificata legislatia bancara astfel ca a fost abrogate legea 98/1998 si a intrat in viguare ordonanta de urgenta a guvernului 99/2006 care in iunie 2007 a devenit legea 227/2007.

In activitatea lor bancile comerciale tin seama si de legea 312/2004 denumita si statutul dener si care contine mai ales referiri la supravegherea potentiala.

1. acorda credite pe termen mediu,scur, lung pers fizice si juridice in lei si in valuta

2.constituie depozite

3. deschide conturi

4. efectele platii

5. elibereaza si gestioneaza carduri ca instrumente moderne de plata

6. efectueaza operatiuni in valuta.

7. realizeaza produse alternative la predicare ( leasing, factoring)

8. acorda consultanta de specialitate

9. elaboreaza studii de fezabilitate pt clientii lor

10. evolueaza patrimonii

11. pastreaza in casete speciale seifuri si tezaururi, obiecte de valoare, de arta bijuterii si metale pretioase, pachete de actiuni si obligatiuni.

12. gestioneaza credite pt clientii lor care au bonitate ridicata

13. gestioneaza credite acordate de bancile straine

14. gestioneaza titluri de stat (bonuri de tezaur si obligatiuni in valuta) cand sunt mandatate de MEF sau de BNR

15. participa la determinarea puterii de cumparare a monedei nationale prin sedintele zilnice de licitatii organizate de BNR

16. Participa cu CS la constituirea unor firme comerciale.

17. efecte operationale de bursa

18. participa pe pietele financiare la operatiuni de speculatii monetary-valutare si operatiunile de arbitraj.

19. elaboreaza norme interne de plati, de casa, de creditare

IMPLEMENTAREA ACORDULUI BASEL II in sistemele bancare romanesti

In 2004 reprezentantii statelor member ale Bancii Mondiale s-au intalnit la Basel pt a perfectiona acordul Basel I care functiona din anul 1988. A fost necesar acest accord avand in vedere unele prevederi ale acordului Basel I nu mai erau actuale, a fost standardizata supravegherea.

Bancar, au fost implementate noi metode de reducere a riscului bancar si de reducere a costurilor depozitelor bancare, a fost propusa cresterea nivelului de siguranta a ,mai alea prin procese de supraveghere si disciplina de casa. Acordul Banel II este transpus in practica printr-o norma a Consiliului Europei denumita directive de adecvare a capitalului CAD3

Noul accord Basel are ca principal obiectiv conducerea mai eficienta a bancilor printr-o mai mare flexibilitate prin adaptarea managementului si prin convergenta obiectivelor interne cu cele urmarite de institutiade supraveghere.

Acirdul Bsel II se bazeaza pe 3 piloni:

1. Acordarea propriu-zisa a capitalului]

2. Analiza supravegherii potentiale

3. Disciplina de casa

1. Adecvarea propriu-zisa a capit calculeaza cerintele minime de capital. Acestea au ramas la nivelul 8% din creditele acordate dar au fost imbunatatite metodele de determinare a riscului si introducerea notiunii de risc operational.

Basel II include pt prima data costurile de capital aferente exclusive avaluarii riscului.

2. Analiza supravegherii potentiale are in vedere in primul rand abordarea calitativa a cerintelor de supraveghere potentiala. Supraputerea se bazeaza pe principiile:

a) Basel sa aiba un nivel de evaluare a adecvarii capitalului in relatie cu profilul lor de risc.

b) Autoritatea de supraveghere sa revizuiasca sis a evolueze strategiile de adecvare a capitalului si capacitatea bancilor de a monitoriza cerintele de capital stability.

c) Autoritatea de supraveghere sa astepte ca bancile sa opereze cu cerintele minime de capital

d) Autoritatea de supraveghere sa intervina in timp pentru a preveni situatiei in care capitalul bancii scade sub cerintele minime.

In tara noastra rolul major in implementarea acordului Basel II ii revine BNR-ului. Pt aceasta BNR a constituit 3 nivele de decizie:

1. Nivelul deciziei majore.

2. Nivelul de coordonare

3. Nivelul operativ

In aceste organisme sunt cuprinsi reprezentanti ai Bancilor Comerciale, ai MEF, ai Comisiei Nationale,a val imobiliare.

In implementarea acordului Basel II exista urm etape:

1) Initierea dialogului cu sistemul bancar

2) Dezvoltarea mijloacelor de supraveghere

3) Actiuni aferente primelor 2 etape (stab comisiilor, efectuarea de sondaje, pregatirea resurselor umane, crearea unui site, implementarea proiectului.

4) Abordarea standardizata (ponderi de risc, expuneri, ratinguri, metode flexibile de evadare a riscului)

5) Finalizarea pachetului de acte normative privind trecerea la Sistemul Monetar Bancar (SMB)

CONTINUTUL SI FUNCTIILE MONEDEI

1. Conceptul de moneda

2. Functiile monedei

3. Semnele monetare

4. Puterea de cumparare a monedei

1. CONCEPTUL DE MONEDA

Banii repr bunuri ca oricare altele. Totusi intre bani si celelalte serv exista urm diferente majore :

1. Banii nu sunt destinati consumului

2. Banii schimba celelalte bunuri

3. Banii circula permanent si continuu

4. Banii ajuta la cresterea si dezvoltarea economiei

5. Banii inseamna avere, avutie, bogatie.

Moneda repr banii care au capatat forma lor propie si precisa. Ea are urm valori:

1. Moneda - marfa (val intrinseca)

2. Valoare legala (imprimata de stat printr-o lege organica sau prin licitatie)

3. Valoare comerciala (cea efectiva in mom schimbului)

4. Valoarea reala (data de val metalului pretios continut in moneda)

5. Valoarea conventionala/fortata (data de stat fara sa aiba acoperire economica in perioadele dificile pt tara : crize, razboaie, tranzactii)

Banii au o sfera mai mate decat moneda intrucat cuprind si active monetare care pot fi transferate usor in moneda (depozite bancare, disponibilitati in conturi, cecuri, carduri)

2. ROLUL SI FUNCTIILE MONEDEI

Conceptual de moneda nu poate fi pe deplin explicat decat luand in consideratie si rolul si functiile lui.

Moneda repr in economia de piata prima sursa de finantare. Tplul monedei este dat si de faptul ca faciliteaza tranzactiile comerciale. Rolul mai consta si in eficientizarea economiei reale (tranzactiile din acest sector sunt mijlocite prin moneda)

Functiile monedei

1. Fct de instrument unic de schimb (moneda e singura marfa unanim acceptata si care faciliteaza schimbul celorlalte marfuri)

2. Fct de etalon al valorii ( moneda schimba celelalte valori iar inainte de efectuarea schimbului prin moneda se face un calcul de echivalenta)

3. Fct monedei de instrument de plata (toate platile au la baza moneda fie ca este efectiva = numerar , fie ca este scripturala = banii de cont)

4. Moneda ca rezerva a valorii ( aceasta fct are actualmente o importanta mai redusa intrucat pers fizice si firmele prefera nu sa pastreze banii ci sa-i plaseze in investitiii mai eficiente, aceasta fct s-a mai numit fct de economisire sau tezaurizare)

5. Fct monedei de transfer al valorilor ( in timp si in spatiu)

6. Moneda ca baza a creditului (Moneda prin credit este creatie monetara indifferent ca circula efectiv sau prin bani scripturali. In afara de credit functia de mai manifesta si in cazul platilor amanate dar si in cazul titlurilor de credit care actioneaza ca instrument de plata: cambia, billet la ordin)

3. SEMNELE MONETARE

-au evoluat de la monede primitive confectionate din metal nepretios pana la hartia moneda si moneda electronica. Au existat urm semen monetare:

1. Moneda-marfa sau primele monede pana la monede de aur si argint care aveau o val incorporate in ele insale.

2. Efecte de comert si scrisori de schimb (au aparut in sec XII si XIII si sunt precursoarele cambiei, biletului la ordin si scrisorilor de garantie)

3. Biletele la banca ( sec XVIII)

4. Moneda metalica ( cuprinde si moneda divizionara)

5. Moneda de conte

6. Cecurile, viramentele, moneda electronica

4. PUTEREA DE CUMPARARE A MONEDEI

- repr val ei in raport cu alte bunuri

-consta in catitatea de bunuri sau servicii care poate fi procurata cu o unitate monetara.

Puterea de cumparare a monedei difera in functie de perioada de timp, loc, factori conjuncturali.

Puteresa de cumparare a monedei este det de fiecare tara in fct de puterea economic. In parallel insa puterea de cumparare este det si de organisme financiar-bancare internat indeosebi Banca Mondiala, avand la baza 11 indicatori sintetici ai tarii respective ( productivitatea muncii, PIB/loc ,salariu mediu, datoria publica)

Puterea de cumparare a monedei trebuie sa aiba la baza asa-numitele standarde internationale de valoare: fiecare tara isi stab un cos monetary care este un artificiu de calcul. Acest cos are un pret.

P = Σai pi unde ai - repr ponderea prod "I" in total consum de baza , pi-pretul

=> in acest cos sunt cuprinse si luate in consideratie prinpipalul prod care se consuma in tara respective.

Compozitia cosului difera in functie de tara, grad de civilizatie, cultura, religie, zona geografica.

SISTEME MONETARE

1.Conceptul de sistem monetare

2. Etalonul monetare

3. Principalele sisteme monetare

4. Sistemul monetar al Romaniei

5. Sisteme monetare regionale (pe sistemul Euro)

1.CONCEPTUL DE SISTEM MONETAR

-acest concept este controversat mai ales sub raportul structurii si al principalelor forme

- in tara noastra acasemicianul C Kiritescu a dat cea mai completa definitie a sistemului monetar

Sist monetar repr ansamblul normelor legale si al institutiilor care reglementeaza ,organizeaza si supravegheaza relatiile banesti dintr-un stat.

Conditia esentiala pt a exista un sist monetar national este omogenitatea.

Pt aceasta in fiecare tara se creaza fluxuri banesti dar si un sist de rel intre institutiile care au ca obiect circulatia monetara.

-Banca centrala si de emisiune

-Trezoreria publicas

-Organisme financiare specializate

-Bancile comerciale

-Casieriile bancare si ale firmelor

Nu sunt cuprinse aici relatiile banesti dintre cetateni. Fiecare tara are propriul sau sistem monetar.

Sistemele monetare nationale sunt f diferite sin u se poate ajunge la un sistem monetary unitar care sa poata reprezenta un model pt toate tarile.

Sistemele monetare sunt de urm tipuri: 1. Sist monetar national; 2. Sist monetar international; 3. Sist monetare regionale.

Sist monetar international nu poate cuprinde toate laturile care guverneaza sist monetar national.

Sist monetar internat prezinta doar cateva componente cum ar fi : organismele financiar bancare internat care elaboreaza anumite norme, directive si care pot fi luate in consideratie doar in mod orientativ de catre tari.

Incercarile de constituire a unui sist monetary internat exista inca de acum 150 de ani astfel in 1856 a luat nastere Uniunea Latina care cuprinde 6 tari printre care si RO si care considerau ca poate fi organizat un sistem monetary mondial care sa aiba ca moneda francul francez. Acest sistem a fost nefunctinal ca urmare a divergentelor dintre state legate de simboluri, traditii, puterea ec, paritatea monetara, renuntarea la monedele nationale. Moneda este pt orice stat unul din simboluri.

2. ETALONUL MONETAR

-s-a dezvoltat si perfectionat in parallel cu moneda

-repr unitatea monetara stab si recunoscuta de stat si care este utilizata ca unitate de baza pt masurarea val bunurilor si serviciilor

-se mai tine seama de etalonul monetary la efectuarea platilor, la determinarea puterii de cumparare, la constituirea cosului monetar si valutar.

Pricipalele etaloane monetare au fost : 1. etalonul aur; 2.etalonul argin; 3.et hartie,moneda.

Etalonul monetary este strans legat de principalele sisteme monetare astfel in perioada sist monetar aur au existat urm etaloane monetare: 1.et aur-moneda; 2.et aur-lingouri ; 3.et aur-devize.

Actualmente avem sist monetar al hartiei moneda care este insotit de etalonul putere de cumparare dar sist monetary al hartiei moneda are si el 2 forme care intaresc sau deterioreaza etalonul monetar : 1)moneda cu val reala ; 2) moneda conventionala care nu are val reala deci nu are o corespondenta in prod si servicii realizate de economia reala.

3. Principalele sisteme monetare

- primele sisteme monetare au fost constituite pe baza metalelor pretioase, deci ele au insemnat confectionarea de monede metalice.

Cat etalonul monetar era metallic o tara putea confectiona monede din 1-2 metale pretioase.

De ex sist bimetallist putea fi:

1. integral cand ambele monede aveau aceeasi putere de plata iar confectionarea lor nu era limitata.

2. partial in care numai aurul putea fi utilizat nelimitat in confectionarea monedei iar argintul pt un nr limitat de monede.

3. bimetalismul paralel cand cele 2 monede aveau o putere circulatorie nelimitata si erau independente una de alta neexistand intre ele un raport de valoare.

Monometalismul ca system monetary a fost si el de 2 tipuri : de aur si argint.

Primul sistem mmonetar monometalist a fost cel de argint elaborate peste 2 sec si a fost present in Europa si America de N.

In timp au aparut tot mai multe monede de aur care au devenit singurele cu putere legala.

Tara clasica a monometalismului argint a fost Franta.

In perioada bimetalismului confectionarea monedei era libera iar circulatia simultana.

Se stabilea un raport de valoare intre aur si argint care a oscilat timp de 200 de ani intre .. . deci un gram de aur avea echivalenta 15,5 - 16,5 de valoare in 15,5 pana la 16,5 grame de argint.

Echilibrul intre cele 2 monede era de cele mai multe ori fragil. De cateva ori in aceasta per moneda mai slaba cea de argint a devenit dominanta in defavoarea celei de aur.

S-a realizat un principiu descoperit de economistul englez Greshom cf caruia moneda mai proasta alunga din circulatie moneda mai outernica.

In timpul bimetalismului si monometalismului argint au cedat in favoarea monometalismului aur. Acesta a fost desfintat treptat, ultima faza datand din 1971 - 1974 , in ultima tara care avea convertibilitatea in aur a monedei (SUA) a renuntat la aceasta convertibilitate.

Sistemul monetar al hartiei moneda a inceput sa se manifeste inca din sec 18. moneda de hartie avea avantaje enorma fata de moneda metalica. Printre avantaje: -valoare mare in volum mic, -usurinta confectionarii, -usurinta transportului, -introducerea viramentului.

Siistemul monetary de hartie moneda a avut si un mare dezavantaj si anume inflatia.

4. Sistemul monetar in Romania

Pana la jum sec 19 in Rom nu au existat preocupari privind organizarea unui system monetary. Abia in 1867 a fost adoptata prima lege monetara a tarii. Prin acestea a fost adoptata:

1. un regim monetar zecimal

2. un sistem monetar bimetallist

3. a fost create moneda de argint nationala leul de 5 grame cu o puritate de 835/000.

Primele monede nationale au fost de arama si au fost confectinate in anglia. Abia in 1873 au fost confectionate tot in Anglia primele monede romanesti de argint si aur.

In 1880 - 1881 a luat fiinta BNR care a repr un instrument de modernizare a circulatiei monetare in Ro.

In 1889 Ro a trecut la convertibilitatea in aur a monedei inaintea unor state puternice precum Austria si Rusia.

Aceasta convertibilitate a durat pana la al II lea Razboi Mondial. Intre cele 2 razboaie mondiale circulatia monetara in Ro era moderna la nivelul unor tari precum Franta, Germania, Anglia, Belgia.

Monetaristi romani precum V Slavescu si V Madgearu au participat la intrunirile internationale de constituire a sistemului monetary international.

Perioada comunista a insemnat o cadere totala si pt moneda nationala care nu mai avea acoperire in aur dar nici macar in produse si servicii in totalitate.

Reforma ec inceput in 1991 a insemnat si o revigorare a monedei nationale.

Actualmente Ro are un sistem monetar bazat pe hartia-moneda, pe etalonul putere de cumparare det cu ajutorul cosului monetary si valutar si al standardelor internationale de valoare.

In viitor Ro nu va mai avea un sistem monetar national ci va adopta sistemul monetary regional al Euro.

5. SIsteme monetare regionale (pe exemplul Euro)

Moneda Euro a fost introdusa de la 1 Ianuarie 1999. mai intai ca moneda de cont sau strict scripturala. Dupa 3 ani de tranzactie 1.01.2002 moneda Euro a devenit efectiva, adica s-au facut emisiuni monetare in Euro.

La inceput numai 11 tari au aderat la moneda Euro. Grecian u a indeplinit conditia de dobanda sin u a putut fi admisa doar in faza a doua adica in 2002. alte 3 tari : Anglia, Irlanda si Danemarca nu au dorit sa adere la Euro.

Moneda Euro prezinta urm avantaje:

1. dispare riscul valutar intre tarile care au aderat la Euro

2. au scazut ratele cross

3. a avut loc convergenta pietelor nationale de capital (au fost desfintate granitele pietelor financiare nationale iar circulatia capitalurilor a devenit libera)

4. influenta pozitiva asupra activitatilor firmelor

5. s-a intensificat concurenta

6. s-a simplificat gestiunea trezoreriei, bancilor si firmelor

7. au crescut investitiile directe

8. a scazut autonomia bancilor centrale nationale intrucat o parte a activitatilor de coordonare bancare revine acum Bancii centrale Europene, dar per total a crescut eficienta activitatii bancare.

Romania a inceput deja pregatirile pt aderarea la Euro probabil in jurul anului 2015. Aceste pregatiri cuprind:

1. deschiderea de conturi in Euro

2. constituirea de depozite in Euro

3. introducerea Euro ca moneda de referinta pt evaluarea si gestionarea rezultatelor valutare internationale ale Romaniei

4. incheierea de acorduri cu banci corespunzatoare din zona Euro

5. utilizarea Euro in anumite plati chiar din interiorul tarii.

Aderarea unor tari la moneda Euro presupune indeplinirea unor conditii aspre, printre care :

1. inflatia < 2% / an

2. dobanda la credite < 8% /an

3. datoria publica < 60% din PIB

4. deficitul bugetar < 2% din PIB

DATORIA PUBLICA

1.Datoria publica externa consolidate (pe termen mediu si lung)-este actualmente de 30,5

2. Deficitul de cont current (datoria pe termen scurt) - 15,5 mld Euro

3. Emisiunea de titluri de stat (bilete de trezorerie, bonuri de tezaur, obligatiuni de stat in valuta) aprox 40 mld Euro

4. Depozitele pop sunt utilizate in mare masura de stat pt achitarea unor datorii scadente : 20 mld Euro

5. Alte datorii ale statului neachitate la termen : 15 mls Euro

=> Datoria publica a Romaniei este 100% din PIB

POLITICI MONETARE

1. Obiective si constrangeri

2. Instrumente de politici monetare

3. Politica monetara in Romania

1. Obiective si constrangeri

- politica monetara este parte componenta a politicii economice si factor important de echilibru macroeconomic. Politica monetara este ansamblul actiunilor si masurilor luate de stat si institutii specializate pt a asigura o circulatie monetara eficienta.

PRICIPALELE OBIECTIVE:

1. Stabilirea preturilor si deci a monedei

2. Asigurarea in mai mare masura a protectiei angajatilor - un raport adecvat intre salarii, somaj si inflatie.

3. O rata adecvata a schimbului valutar

4. o rata adecvata a cresterii economice

5. Pregatirea conditiilor de integrare in UE si de aderare la moneda Euro

PRINCIPALELE CONSTRANGERI

-realizarea politicii monetare are loc cu ajutorul parghiilor ec. Uneori acestea trebuie impuse firmelor, pop sau activelor de pe pietele monetare si bancare:

1. Operatiuni pe piata libera (exista libertatea de circulatie in parallel cu moneda a unor polite , cambia, depozite, credite. In mare parte ele inseamna creatie monetara fara emisiune monetara.

2. Mecanismul scontarii : -are 2 acceptiuni

a)BNR acorda bancilor comerciale credite de . pt care percep o dobanda = Dobanda de referinta sau taxa de scont.

b) Scontare inseamna si vanzare cumparare in mod repetat inainte de scadenta a unor efecte de comert si in primul rand cambia si bilete la ordin; circulatia lor face san u mai fie necesara o eventuala emisiune monetara suplimentara.

3. Modificari ale rezultatelor bancilor pt credite neperformante - acestea afecteaza stocul total de bani in economie si pot produce dezechilibre macroec.

4. Controale selective effectuate de BNR

5. Convingerea morala (autoritatea Bancii nationale de instit foarte serioase si coordonatoare)

6. Publicitatea si consilierea

2. Instrumente de plata

In realizarea obiectvelor statul nu foloseste in primul rand constrangeri ci instrumente economice. Cele mai importante sunt:

1) Operatiuni pe piata libera ( utilizarea in mai mare masura a efectelor de comert, cambia, bilete la ordin, bonuri de tezaur ca instrumente de plata evidentiindu-se emisiunile suplimentare de moneda)

2) Gestiunea ratei dobanzii este un instrumesnt major pe care BNR il foloseste in primul rand prin eliminarea extremelor (nu trebuie sa existe nici dobanzi foarte mari pt ca ar fi descurajat creditul, dar nici dobanzi prea mici intrucat ar spori prea mult creatia monetara in raport cu cresterea economica)

3) Gestiunea rezervelor (existenta unor reserve minime cerute de BNR), bancilor comerciale afecteaza stocul de bani din circulatie care poate produce sincope la nivelul circulatiei monetare.

4) Controale selective pe care BNR le efectueaza indeosebi la : a) creditele pe stocuri; b)costul marginal al creditului ; c) vol si ponderea creditelor de consum.

5) Autoritatea si reputatia BNR : care pt bancile comerciale trebuie sa constituie un exemplu de activitate ireprosabila.

6) Publicitatea si consilierea

3. Politica monetara in Romania

-are un rol major in dezvoltarea si cresterea ec si mai ales in determinarea si mentinerea unor echilibre macroec majore (reserve-necesare, fonduri, cantitatea de bunuri si servicii - cantitatea de moneda, moneda nationala - valute).

Principalele obiective ale politicii in Romania:

1) stabilirea preturilor si a monedei

2) tintirea inflatiei

3) un raport echilibrat intre cursul de schimb al leului si cursul valutar de referinta

4) aderarea la Euro in jurul anului 2015

5) aderarea BNR la legislatia, practicile si monedele BCE

6) protejarea in mai mare masura a angajatilor dar numai prin mentinerea unui raport intre productivitatea muncii si salarii

7) utilizarea in mai mare masura a activelor monetare ca instrumente de plata

8) atragerea in mai mare masura a capitalului sub forma monedelor puternice.

Instrumentele de politica mai sunt in Romania aceleasi ca si cele generale. Deosebirea consta in faptul ca in Romania datorita gradului mai redus de dezvoltare ec, de educatie monetara se acorda o mai mare atentie unor controale, verificari, supravegheri dar nu in detrimental unor instrumente politice precum rata dobanzii si operatiunile pe piata libera.

MASA MONETARA

1. Continutul si structura masei monetare

2. Agregate monetare

1. Continutul si structura masei monetare

Moneda este o creatie, o forma de avere; nu toate creatiile repr moneda intucat nu circula liber. Averea monetara este folosita pt procurarea de active in vederea obtinerii de profit.

Activele monetare cuprind: a)numerar; b) depozite; c) reserve. Toate sunt creatii monetary. A) si b) se gasesc cu deosebire la nivelul populatiei si firmelor; c) la nivelul bancilor.

Cele 3 grupe repr creatii monetare pt ca sunt creante de bunuri si servicii cat si pt achitarea datoriilor.

Masa monetara cuprinde:

1) numerar sau moneda efectiva cu gradul de lichiditate cel mai mare.

2) moneda de cont sau disponibilitatile din cont au un grad mai mare de lichiditate. Cu ajutorul monedei de cont se elibereaza carduri si cecuri cu care se efectueaza plati.

3) depozite la termen

4) alte active monetare care la randul lor sunt: a)titluri financiare pe termen scurt (cambia, polite) ; b) titluri financiare pe termen lung (actiuni, obligatiuni)

3) si 4) repr un grad mai mare de lichiditate pt ca pot fi negociate, vandute si cumparate inainte de scadenta => activele monetare repr creante asupra sistemului bancar chiar daca vremelnic se regasesc la dispozitia populatiei sau a firmelor.

2. Agregate monetare

- sunt instrumente de analiza a masei monetare si circulatiei monetare. Au aparut ca o necessitate de a pozitiona si dezvolta indicatorii legali de masa monetara si circulatia monetara.

1) Masa monetara se mai creazi monetizarea activelor nemonetare (aur, devize, creante asupra trezoreriei si asupra ec). Pt analiza masei monetare se tine seama de cursurile flotante, de somaj, inflatie, crize economice.

Monetaristii impart indicatorii monetary in 2 grupe: a) indicatori ce determina evolutia masei monetare; b) Indicator ice det efectele politicii monetare asupra economiei.

Acesti indicatori se regrupeaza astfel: a) rata dobanzii era suficienta pt analiza masei monetare ; b) aggregate monetare.

Cresterea fara precedent a produselor, instrumentelor monetare, a necesitatii, trecerea la elaborarea unor metode cibernetice pt a combina efficient activele monetare intre ele.

Moneda primara sau baza monetara este create la Banca centrala. Moneda repr diferenta intre totalul activelor si totalul pasivelor bilantului Bancii centrale.

Banca centrala creaza moneda prin emisiune, prin distribuire de credite, prin decontarea efectelor de comert. Aceste creatii monetare se gasesc in activul bilantului, iar in pasivul bilantului se reflecta volumul si repartizarea pe destinatari a monedei primare (bancomate, disponibilitatile bancilor si tezaurului, monede, alte active).

Combinatia elementelor de active si pasiv este variata.

2) Moneda ca mijloc de plata (masa monetara in sens restrans este formata de produse monetare create de Banca centrala, Bancile comerciale, etc)

3) Moneda ca avutie neta : este formata din produse monetare de la 1 x 2 la care se adauga activele neutilizate ca mijloc de plata curenta dar care poti fi tranformate relative usor in lichiditati => agregatele monetare cuprind atata mijloc de plata cat si plasamentele financiare care pot fi tranf rapid in lichiditati.

In raport cu modul de includere a dif activelor monetare BNR opereaza cu urm aggregate monetare: M1, M2, M3, £ .

M1 = cuprinde toate mijloacele de plata sub forma monedei effective si a depunerilor in cont. se mai numeste lichiditate primara. El repr partea cea mai activa a monedei. Cu ajutorul lui M1 se det viteza de rotatie si circulatie a banilor. Se considera ca agregatul M1 repr un stoc iar rotatiile un flux monetary.

VR = V BTR / M1 Sau VR = PIB / M1

V BTR -valoarea bunurilor tranzactionate (30 zile, 1 zi, 15 zile)

Daca per de tranzactionare este anul se trece PIB la numerator

M1 - mai inseamna capacitatea monedei de a se chelltui in totalitate

M2 cuprinde - lichiditate primara + lichiditate secundara

M3 cuprinde M2 + certificate de depozite, bonuri de casa, conturile de economii pe termen mediu, alte titluri emise de ... si care se tranzactioneaza pe piata monetara.

£ cuprinde M3 + titlurile emise pe termen lung si mediu si negociabile.

INFLATIA

1.       Continutul inflatiei

2.       Tipuri de inflatie

3.       Factori ce det inflatia

4.       Electele inflatiei

5.       Cai de reducere a inflatiei

1.Continutul inflatiei

-a aparut odata cu moneda de hartie. Ea este consecinta cea mai negative a hartiei moneda alaturi de crizele ec. Ea contribuie la reducerea puterii de cump a monedei nationale.

Marele economist Milton Friedman afirma ca inflatie este pretutindeni si intotdeauna.. marele economist roman Victor Slavescu afirma ca inflatia este crearea nemasurata de semen monetare sau un exces de circulatie a banilor.

Inflatia apare cand moneda nationala nu mai este garantata prin bunuri reale ci este pusa in functie de nevoile statului. Inflatia repr crearea de semen monetare fara sustinere efectiva in viata reala. Preturile sunt distorsionate iar moneda este pusa in circulatie in mod fortat.

Inflatie - este deprecierea monedei nationale concretisaza in cresterea preturilor cu mai mult de 1%/an.

Determinarea corecta a inflatiei presup insa si raportarea monedei nationale la valutele de referinta.

In det inflatiei exista si urm dificultati majore : 1. preturile sunt greu de controlat; 2. calitatea noilor prod nu poate fi cuantificata; 3. preturile nu pot fi det exact.

2. Tipuri de inflatie

1.mica/ taratoare : 1 - 3 %/an

2. moderata : 3,1 - 20 %/an

3. hiperinflatie > 20 %/an

inflatia apare si datorita faptului ca pers fizice si-au pierdut increderea in moneda nationala si isi constituie economii in valute puternice. De ex in 2003 in Rom economiile pop in valuta reprezentau 51% din total , deci se putea vb de o dolarizare in acest domeniu.

Inflatia se calc pe 4 trepte : 1.prod alimentare; 2.prod nealimentare; 3. servicii; 4. pe total.

3. Factorii ce determina inflatia

1.       Somajul

2.       Salariile

3.       Forta de munca ocupata

Acesti factori dar mai ales corelatiile dintre ei au facut de-a lungul timpului obiectul unor studii complexe. Americanii s-au ocupat cel mai mult de ocuparea unor modele de determinare si cuantificare a acestor factori de inflatie.

Cele mai performante studii au fost effectuate de A.W.Phillips , acestea fiind cunoscute sub denumirea de "Curbele lui Phillips" . Exista puternice corelatii intre somaj si salarii, intre ven totale ale pop, salariile si fondurile pt somaj.

Reducerea ratei inflatiei conduce la reducerea ratei somajului , uneori costurile reducerii inflatiei sunt asa de mari incat ele produc un nou puseu de inflatie.

Cresterea salariilor depinde in mare masura de rata somajului. La un somaj mare salariile pot fi mai mici sau angajarile se fac la salarii mai mici = " Curba lui Phillips de scurta durata"

4.Creste cererea de bunuri

5. cresterea ec nu este sincronizata cu ven

6. cresterea somajului nu este corelata cu puterea de cumparare pe care in mod obisnuit o reduce

7. emisiunea de moneda fara acoperire

8. cresterea ratei dobanzii

9. factori conjuncturali

10. factori externi

11. cresterea stocurilor de materii prime si mai ales prod finite

12. costurile ridicate din unele sectoare

13. realitatea resurselor

14. variatia cursului de schimb al monedei

15. politica de sustinere prin subventii a unor sectoare.

4. Efectele inflatiei

1.modif structurale ale ec

2.reducerea capacitatii concurentiale

3.cresterea somajului

4.favorizarea institutiilor

5.scaderea creditelor si economiilor

6.cresterea profitului

7.cresterea averii si a bogatiei in preturi curente

8.sunt afectati in primul rand salariatii si pensionarii adica pers cu venituri fixe

5. Cai de reducere a inflatiei

1.amortizarea preturilor cu ven

2.eliminarea favorizarii debitelor

3.mentinerea unui curs valutar stabil

4.reducerea deficitelor bugetare

5. reducerea unor chelt bugetare(salarii f mari din regiile autonome si agentii nationali)

6. contractarea de imprumuturi externe

7. cresterea impozitelor

8. efectuarea de imprumuturi publice

9. controlul preturilor

10. reducerea ratei somajului si a ratei dobanzii

11. plata la timp a impozitelor

uneori aceste cai sunt utilizate de stat in corelatie astfel ca totalitatea masurilor de reducere a inflatiei poarta denumirea genetica de ansamblare monetara.

CIRCULATIA MONETARA

1. Emisiunea si retragerea din circulatie a monedei

2. Convertibilitatea monetara

1. Emisiunea si retragerea din circulatie a monedei

Masa monetara din circulatie depinde de cantitatea de moneda necesara si dorita de micul si marele public (firmele si pers fiz). In economia de piata dezv nu se efectueaza un control nemijlocit asupra mesei monetare din circulatie. Totusi BNR in calitatea ei de banca centrala si de emisiune urmareste: 1. Oferta de depozite , 2.Rezultatele bancilor, 3. Costurile(in deosebi ale creditelor care constituie emisiunea monetara), 4. Stocurile.

Emisiunea monetara a evoluat in timp, de la confectionarea monedelor metalice cu valoare intrinseca pana la efecte de comert (cambia, tratate, bilete la ordin), emisiunea de titluri financiare si punerea in circulatie a creditelor.

Emisiunea de moneda de hartie se face in conditii legale stricte sip e baza unor norme general acceptate in fiecare tara.

Emisiunea monetara se face doar cand moneda nationala este reprezentativa, adica are la baza o sustinere ec reala.

Emisiunea baneasca mai are la baza elemental incredere sau fiduciary. Pe langa garantia reala cacu care orice stat isi acopera in prod si serv cantitatea de moneda. Emisiunea monetara se face in orice tar ape baza unor legi organice. Prin emisiunea monetara monedele sunt investite de catre stat cu calitatea de moneda nationala si legala. Numai asa se poate afirma ca moneda respective are putere liberatorie nelimitata.

Emisiunea monetara inseamna eliberarea de la ghiseele bancii de emisiune, a biletelor de banca in functie de cererea de credite, a sect economic pe masura ce acestea pun in circulatie noi prod si serv. Deci emisiunea monetara trebuie sa fie comandata de nevoile economiei reala, nu ale statului sau pers fizice, astfel ar disparea elemental de incredere si moneda ar deveni conventionala.

Circulatia monetara este direct legata de inflatie. Fiecare stat national adopta actiuni complexe de reducere a inflatiei in care sunt implicate mai multe cai sau mai multi factori. Aceasta actiune se realizeaza si cu ajutorul retragerii din circulatie a unei cantitati de moneda. Retragerea monedei din circulatie intervine in urm cazuri: 1. activit ec scade, 2. cand scad preturile, 3. cand creste stocul de marfuri, 4. cand scad depozitele bancare, 5. scad rezultatele BNR si al bancilor comerc.

Emisiunea si retragerea monedei tin seama si de faptul ca moneda este un venit al statului care apare in activul bilantului bancii centrale. Pasivul o inreg ca o creanta fata de tezaur.

Creatia monetara are loc in urm cazuri: 1. emisiune monetara, 2. cand bancile achiz valuta, 3. cand bancile fac operatiuni de scontare, 4. cand bancile achiz patrimoniu, 5. cand bancile acorda credite. Decai creatia monetara poate fi realizata de catre toate bancile.

2. Convertibilitatea monedei

- este capac monedei de a se rascumpara prin banca emitenta sau prin alte valute.

-este capac monedei de a circula liber pe pietele internationale monetare si de a putea fi schemata oricand pe moneda altei tari.

La inceput convertibilitatea se facea prin metalul pretios continut de moneda. Apoi convertibilitatea era in afect de comert in principiul "trata", cambia, biletul la ordin.

Actualmente convertibilitatea monetara se bazeaza pe puterea de cumparare. Acoperirea monetara este data de oferta de bunuri si servicii si de rezultate valutare.

1. Dpv al puterii de cumparare convertibilitatea poate fi: a)deplina (cele 4 valute de referinta), b) externa (alte cca 30 de monede puternice), c) limitata la granitele tarii sau la anumite tranzactii.

2. Dpv al continutului convert este: a) convert de cont current, b) convert de capital.

Moneda noastra nationala Ro are o convert limitata, nu circula pe pietele internat, nu se fac investitii externe in lei, nu se fac tranzactii internat in lei. Moneda noastra face parte din gr III adica are convert limitata, aceasta grupa mai fiind denumita monede exotice.

Cu toate ca la 1.01.2007 Romania a declarat ca Ron are si convertibilitate de capital nu s-a realizat acest deziderat, moneda noastra nefiind inca acceptata pe pietele internat monetare.

INSTRUMENTE DE PLATA

1.       Forme si modialitati de plata

2.       Plati in numerar

3.       Organizarea si functionarea casieriilor bancare

4.       Plati prin viramente

5.       Ordinul de plata

6.       Cambia si biletul la ordin

7.       CEC-ul

8.       Cardul

9.       Acreditive

1. Forme si modalitati de plata

-platile se efectueaza prin banci si sunt asigurate de catre acestea in calitatea lor de intermediar financiar

- bancile alaturi de trezoreria statului sunt singurele care pot asigura mari lichiditati

-cca 80% din plati se efectueaza prin banci

-lichiditatile mari se datoreaza si faptului ca aceste institutii realiz creatie monetara si acorda credite.

In afara bancilor mai efectueaza plati si trezoreria statului, case de compensatie, firmele, pers fizice.

Circulatia baneasca intre cetateni nu presupune efectuarea de plati in cadrul unui sistem stiintific organizat.

Termenul de plata ca sic el de incasare presupune cel putin relatia intre pers fizica si o banca sau o institutie a statului.

Platile se efectueaza de regula prin conturi bancare.

Conturile bancare sunt de urm tipuri: 1. conturi curente; 2. conturi de investitii; 3. conturi de credite; 4. conturi de economii; 5. conturi de consumare; 6. alte conturi.

In sens larg si genetic se foloseste doar termenul de plati chiar si pt incasari avand in vedere ca intre cei 2 parteneri exista cel putin pt unul o plata.

Platile se dubleaza in 2: - plati pt operatiuni comerciale; - plati pt operatiuni necomerciale.

Reglementarile privind platile sunt elaborate de catre BNR dar fiecare banca are si propriile norme de plati.

Exista 2 forme de plata: 1)acceptarea ; 2) efectuarea cu anticipatie a platilor.

1)Acceptarea cuprinde marea majoritate a platilor. In cazul acesta platitorul sau debitorul isi deschide un cont de disponibilitati la banca si in mod automat banca sa achita documente de plata fara sa fie necesar in prealabil consimtamantul platitorului sau debitorului.

2) Asigurarea cu anticipatie a luat nastere ca urmare a neincrederii furnizorilor in anumiti creditori si debitori. In acest caz furnizorul accepta sa ii trimita marfa debitorului numai daca suma corespunz din cont este rezervata intr-un fond special numit acreditive deschise si care poate fi fie la banca platitorului fie la o banca terta. Suma datorata se pastreaza in acest cont pana la expedierea si receptionarea marfii.

Plata se face efectiv la prezentarea documentelor inclusiv de receptionarea marfii intrucat plata se bazeaza pe documente, instrumente de plata corespunzatoare si anume acreditivul si incasso ; se mai numesc si documentarre.

2. Plati in numerar

-in tara noastra platile in numerar au o pondere mare adica peste 30% fata de 6% in tarile dezvoltate economic.

Numerarul este mijlocul de plata primar. El prezinta cel mai mare grad de lichiditate. Este un instrument de plata general valabil si care are effect imediat. Numerarul nu este grevat de nici o alta obligatie. Platile in numerar se efectueaza prin casieriile bancare si cele ale firmelor. Numerarul se efectueaza prin bacnote si moneda metalica.

3. Organizarea si functionarea casieriilor bancare

Aceste casireii prezinta un vol imens de munca si prin ele se tranzactioneaza cantit f mari de numerar .

Organizarea casieriilor bancare presupune respectarea unei discipline stricte si a unei corectitudini stricte. Fiecare banca are norme de casa sau de casierie.

Operatiunile de casierie constau in depuneri si ridicari de numerar. Operat de casierie cuprind 2 grupe mari : a)incararile in numerar si cu imstrument de plata in moneda scripturala (cecul si cardul) ; 2) plati prin cecuri si carduri sau direct prin eliberarea numerarului pt salarii, achiz de obiecte si echipamente, alte operat cu numerar.

Activitatea de casierie este f complexa si presup urm operat majore sau etape:

1) verificarea doc si a banilor

2) inscrierea doc in registrul de casa

3) predarea doc catre serviciul contabilitate

4) verificarea existentei disponibilit in conturi sau in fonduri din credite

5) pregatirea bacnotelor si a cupiurilor

6) efectuarea calculelor

7) numararea banilor

8) anularea cecului prezentat la plata

9) inmanarea numerarului

10) numararea banilor de catre client

11) obtinerea semnaturii clientului

In activitatea de casierie f important mai sunt si urm activitati:

1) pastrarea cheilor

2) pastrarea sigiliilor

3) deschiderea si inchiderea tezaurului

4) verificarea si impachetarea bacnotelor

5) asigurarea pastrarii numerarului

6) respectarea plafoanelor.

Bancile isi organiz activitatea de casierie la ghisee separate pt plati si pt incasari si programe diferite pe incasare si plata. Regula ne spune ca la primele ore 9 - 11 se efectueaza incasari, iar de la 11 - 13 plati.

4. Plati prin viramente

Viramentul a aparut odata cu bancile si cu hartia moneda si cu conturile. Viramentele repr un transfer de fonduri fara sa fie necesara prezenta efectiva a monedei. Platile prin virament se bazeaza pe moneda scripturala sau de cont. viramentul este de 2 tipuri: -Virament de credit; - Virament de debit.

1) Virament de credit :este cel mai des utilizat; cf acestuia platitorul sau debitorul dispune de fondurile sale si da dispozitie bancii sale sa efectueze plata deci nu este necesar consimtamantul prealabil al platitorului. Din aceasta grupa fac parte cele m multe instrumente de plata (ordin de plata, cambia si billet la ordin., cecul, acreditivul).

2) Viramentul de debit este utilizat mai rar. In acest caz se cere in prealabil consimtamantul platitorului imputerniceste furnizorul sa intocmeasca instrumente de plata si sa le prezinte bancii apoi sa se efectueze plata. Din aceasta grupa fac parte cardul de debit, dispozitia de incasare in valuta, scrisorile de credit.

5 Ordinul de plata

Este cel mai des folosit instrument de plata.Instrumentul ,ordinal de plata da dispozitie bancii sale sa efectueze plata catre un beneficiar.

Ordinul de plata tb sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1)banca sa confirme existenta fondurilor

2)Sa nu se prevada ca plata sa fie efectuata la cererea beneficiarului.Plata se efectueaza odata cu acceptarea ordinului de plata de catre banca destinatara ,ordinul de plata este emis in nume propriu si pe cont propriu.Beneficiarul op-ului este persoana destinata sa primeasca o suma de bani.In circuitul op-ului intervin ,de regula 2banci ,adica banca emitenta si banca destinatara ,dar uneori mai des in cazul platilor externe mai intervine o banca intermediara.

Caracteristicile op-ului :

-este neconditionat

-are trecut numele sau denumirea platitorului

-numarul contului

-denumirea bancii initiatoare

-denumirea bancii receptoare

-elementele de indentificare si autentificare a emitentului de catre banca initiatoare

Plata prin OP se efectueaza propriu-zis prin debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului platii.

Op-ul este revocabil pana in momentul efectuari platii.

Op-ul poate fi emis pe support de hartie ,magnetic,electronic,op-ul este un virament sau transfer de credit.

6.Cambia si Biletul la ordin

Trasatura de baza a acestora este ca st in acelasi timp atat instrumente de plata cat si titluri de credit ,mai ales cambia stabileste relatii de credit pe termen lung intre cei 2 parteneri deci este o plata amanita.

Deosebirea esentiala intre cambia si biletul la ordin consta in faptul ca prima presupune 3actori in circuitul documentelor de plata si anume:tragatorul ,trasul si beneficiarul ,pe cand biletul la ordin presupune numai 2 participanti:platitorul si beneficiarul platii.

Alta deosebire consta in aceea ca biletul la ordin se utilizeaza numai in operatiuni comerciale pe cand cambia si in operatiuni necomerciale .

Tragatorul este de obicei comerciantul en gros ,trasul este de obicei comerciant en detail .

Beneficiarul platii poate fi uneori chiar tragatorul ,un mandatar sau un reprezentant .Tragatorul cambiei raspunde de acceptarea si plata ei .

Caracteristicile Cambiei :

-se mai numeste si trata

1.este transferabila

2.negociabila

3.cei care detin cambia raspund solidar

4.instrument de plat ape termen lung

5.intre parteneri exista relatii de credit

Cambia actioneaza ca un angajament ,ca o garantie .este un instrument sub semnatura private.

Elementele Cambiei :

1.denumirea de cambia

2.ordinul neconditionat de a plati

3.numele celui care tb sa plateasca

4.scadenta

5.numele celui care ordona plata

6.locul unde va fi efectuata plata

7.locul si data emiterii

8.semnatura celui ce emite cambia

Pot exista si cambia in alb(care se completeaza la data efectuarii platii)dar in acest caz se cere in mod expres acordul bancii.Cambia este transmisibila prin gir.Acesta poate fi facut chiar in interesul trasului ,al tragatorului sau al altei obligatii.

Girarea cambiei de catre o banca se numeste scontare .Girul se inscrie pe cambia sau pe prelungirea acesteia numaita alonja .

Girul se mai numeste andosare .In cazul in care trasul nu poate platii beneficiarului cambia poate cere executia acceptantilor si avalistilor.

7Cecul

Este un instrument de plata utilizat de titulari de conturi bancare .Evident se pune conditia de baza ,sa existe fondurile acoperitoare (din contul current ,adica de disponibilitati din incasari ,din credite ,din depozite).Bancile fac tranzactii cu cecurile pt ele si pt clientii lor .BNR utilizeaza cecurile doar pt operatiunile lor proprii .Si in cazul cecului participa 3 actori in circuitul platii:tragatorul (cel care elibereaza cecul 0,trasul(banca sa )si beneficiarul.

Cecul este un instrument de credit .Nu se accepta cecurile fara acoperire.Cecul este vizat si certificate de banca emitenta .

Elementele cecului

1.denumirea de cec

2.ordinul neconditionat de a plati o suma de bani

3.numele celui care plateste

4.cecul platii

5.locul si data emiterii

6.semnatura celui care a emis cecul

Cecul nu poate fi tras decat asupra bancii ,dar banca nu isi asuma obligatia.Refuzul de plata in cazul cecului se numeste regres.Exista urmatoarele tipuri de cecuri .

I .Dpdv al modului de incasare:

1.cec nebarat este forma cea mai frecventa ,este cecul obisnuit

2.cecul barat ,cand intre cele 2 paralel inscrise pe blancheta se inscrie denumirea bancii emitente.

3.cecul de virament(are clauza "platibil in cont")

4.cec certificate (banca certifica existenta fondurilor)

5.cec circular (emis de centrala unei bancii comerciale asupra subunitatilor sale teritoriale

6.cecurile de calatorie

II.Dpdv al beneficiarului

1nominativ

2la purtator (o persoana desemnata de beneficiar)

Cecul poate fi si netransmisibil ,adica poate fi girat numai de catre o banda .Are valoare de titlu executoriu.

8 Cardul

Cardurile st atat instrumente de plata cat si mijloace de obtinere a creditului .

Ca support fizic cardul este realizat din material plastic .Ca o carte de vizita avand inglobate componete electronice speciale pt decodificare si efectuarea unor operatiuni diverse ,in principiu este vorba de accesul posesorului cardului la contul sau bancar si efectuarea platii in sistem electronic de aceea cardul se mai numeste moneda electronica.

Cardurile st eliberate si gestionate de catre mari societati financiare:DINER"S CLUB ,VISA,MASTER CARD,AMERICAN EXPRES ,EUROPEN CARD.

Indiferent de societatea care la emis cardul are aceleasi dimensiuni .La randul ei fiecare societate elibereaza mai multe tipuri de carduri .

Cardul contine urmatoarele caracteristici:

1.Este confectionat din material plastic

2.Pe fata cardului se gasesc anumite informatii despre client si despre banca (denumirea si sigla emitentului ,numarul cardului ,numele si prenumele detinatorului ,data la care expira valabilitatea cardului )

3.O holograma vizibila le lumina naturala

4.Pe versoul cardului se regaseste banda magnetica ,spatiul de semnatura ,informatii despre detinatorul cardului ,adresa.

Orice persoana fizica sau juridica poate solicita eliberarea unui card.

Intre banca si client se incheie un ctr in care se precizeaza tipul cardului ,emitentul si solicitantul cardului ,facilitatile de care dispune cardul si obligatiile titularului fata de banca .

Operatiunile bancare cu cardul se fac printr-un cont bancar asemanator contului current

Odata cu eliberarea cardului personalizat banca ii cumonica titularului parola personala care este confidentiala.

Banca mai confera fiecarui card un cod personal de indetificare (pin)care poate fi reprodus de catre utilizator pt verificarea ientitatii detinatorului .

Cand plata se face prin transfer electronic PIN poate reprezenta echivalentul semnaturii detinatorului intrucat utilizatorii cardului repr o forma de creditare banca tb sa se asigure ca rsicul este minim.Cardul este de mai multe tipuri si in functie de caracteristicile tehnologice .

1)carduri magnetice (din material plastic si cu banda magnetica )acestea fiind dimensionate si standardizate de ISO.

2)carduri cu microprocessor numite si inteligente intrucat au memorie

Carduri cu microprocesor prezinta 4zone de stocare a informatiei

a)informatii neconfidentiale (de identificare a emitentului ,numarul contului ,termenul de valabilitate)

b)informatii confidentiale (soldul disponibil)

c)informatii inaccesibile (codul PIN sau alte chei de identificare)

d)inregistrarile care capteaza informatiile specifice fiecarei tranzactii si care st sintetizate intr- o "agenda"

Informatiile de mai sus mai st regrupate pe 3 niveluri logice si anume :

1)securitate (controleaza accesul la continutul cardului )

2)aplicatia (inreg sumelor ,emiterea de chitante ,trecerea datelor in agenda )

3Operarea (indreptarea eroarilor ,data si ora utilizarii cardului ,unele conditii de acces).