Subiecte examen metodica

Subiecte examen metodica

Teme comune pentru toate instrumentele:

Utilizarea adecvata a terminologiei didactice generale si de specialitate din perspective reformei curriculare din Romania. Curriculum national, curriculum de baza si la decizia scolii, obiective cadru pentru clasele I - IX, competente pentru clasele X-XII, obiective de referinta, obiective operationale, standardele de performanta, aria curriculara arte, lectia clasica, proiect didactic

In sistemele moderne se disting doua tipuri diferite de educatie muzicala: a) ca parte componenta a culturii generale( gradinite, scoli primare, gimnaziale) b) ca parte component a pregatirii de specialitate vocational. Curriculum, cuvant de origine latina se traduce prin cursa, camp de curse, in societate sensul acestui substantiv multiplicandu-se cea mai cunoscuta sintagma fiind curriculum vitae. In secolul al XIX cuvantul a fost asimilat de pedagogia anglo-saxona, inlocuind sintagma programa scolara desemnand traseul de invatare. Ulterior a ajuns sa fie purtatorul unor conceptii noi despre selectionarea si organizarea continuturilor si in sens mai lar despre proiectarea si organizarea invatarii intr-o anumita clasa, pentru un numar de discipline sau pentru un anumit modul. In acceptiunea moderna, curriculum este un proiect pedagogic care evidentiaza interrelatiile dintre obiectivele educationale, continuturile instructiv-educative, strategiile de predare si invatare in scoli si in afara ei si formele de evaluare. Acesta se va extinde si ca cuprinde si : planurile de invatamant, programele scolare, ariile si ciclurile curriculare, obiectivele urmarite, activitatile si metodele de invatare si de evaluare, manualele, ghidurile metodice, materialul didactic folosit. In pofida utilizarii excesive si de multe ori inadecvata a termenului, acesta a ajuns un concept cheie in practicile educationale. Este in stransa legatura cu modelul didactic al disciplinei si a determinat formularea si gruparea diferita a competentelor educationale. Curriculum National, numit si nucelu sau comun este valabil pentru toate unitatile de invatamant din tara. Este trunchiul comun valabil pentru intreg sistem, vizeaza cultura generala de baza si care reprezinta elemente de referinta pentru evaluare. Curriculum formal, oficial   cuprinde toate documentele oficiale de politica educationala - Legea invatamantului, planul de invatamant, obiective generale structurate pe cicluri si pe tipuri de scoli. Curriculum de baza si cel optional alcatuiesc curriculum national si se concretizeaza in planul cadru, fiind sistematizat in sapte arii curriculare.

Curriculum la decizia scolii poate fi decis de scoala, in functie de nivelul claselor, de valorile culturale si alte argument de interes local. CDS prezinta mai multe forme: C. aprofundat care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta prin diversificarea activitatilor de invatare ale C. nucleu. C. extins care urmareste extinderea obiectivelor de referinta pt elevii cu ritm superior de asimilare incluzand elemente optionale, facultative propuse ca atare de C. National pt disciplinele obligatorii. C. optional cu rubric noua in catalog. Continuturile lui trb considerate mijloace ale dezvoltarii intelectuale. Reforma curriculara este determinata de schimbarile social-politico-economice, culturale si educationale. Educatia muzicala alaturi de ed. Plastica a intrat in aria curricular arte avand o programa special ce se extinde pe 3 planuri sc.: primar, gimnazial, liceal propunandu-si largirea orizontului de cunoastere si imbogatirea culturii generale a elevilor. Programa pentru gimnaziu este construita pe obiective iar programa pentru liceu pe competente generale si specifice, valori si atitudini. Aceste directii ale ariei curricular privesc 3 aspecte esentiale ale artelor: receptarea artistic, exprimarea artistica si dezvoltarea personalitatii.

Obiectivele cadru - sunt cele care au in vedere intreg ciclu scolar, reprezinta directii pe care urmeaza sa se dezvolte activitatile din cadrul ciclului scolar fiind grupate pe capacitate si atitudini. Ele au un nivel ridicat de generalitate. Sunt adaptate la cerintele si posibilitatile claselor din cele 3 cicluri scolare amintite cu treptele lor in documentele oficiale : achizitii fundamentale(I-II), achizitii de dezvoltare(III-VI), achizitii de observare si orientare(VII-IX). Obiectivele cadru pentru clasele I-IX sunt structurate pe 4 directii:

Dezvoltarea aptitudinilor si capacitatilor interpretative

Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si de insusire a unei culturi muzicale

Cunoasterea si utilizarea elementelor de baza ale limbajului muzical in interpretarea si audierea muzicii

Cultivarea sensibilitatii, fanteziei, imaginatiei si creativitatii elevilor prin muzica

Competente pentru clasele X-XII: programele pentru clasele liceale sunt centrate pe competente care au in vedere integrarea elevilor in viata sociala si pregatirea pentru activ. Profesionale. Sunt:

Generale - complexitate sporita, sfera ampla

Specifice - formulate ca parti componente din cele generale si associate cu unitati de continut. Probleme de limbaj muzical ce urmeaza a fi abordat, piese musicale propuse pentru a fi insusite de catre elevi. Competentele se formeaza in cea mai mare masura din invatare dar avand la baza si aptitudinile persoanei. Vezi Noia

Obiective de referinta: - sunt cele se urmaresc pe parcursul unui an scolar. Ele se formuleaza ca rezultate asteptate ale invatarii la sf anului scolar. Obiectivele de referinta dezvolta cele patru obiective cadru la nivelul fiecarei clase.

Obiectivele operationale: - sunt cele care constituie tinte ale unei lectii. Daca obiectivele cadru si referinta sunt specificate in programa, cele operationale urmeaza a fi formulate de profesor in functie de subiectul lectiei si de nivelul colectivului de elevi si sunt cuantificabile. Se stabilesc in functie de tipul scopul, subiectul si de mijloacele de realizare a unei activitati. Stau la baza fiecarei lectii, guverneaza lectiile in cadrul caror se regasesc patru paliere ale primei categorii de obiective: interpretarea, receptarea, elementele de limbaj, cultivarea valentelor sufletesti.

O lectie de predare, clasica are trei componente de baza: o piesa sau mai multe sau un fragment in care se gasesc elementele muzicale vizate, propusa pentru interpretare, o piesa sau fragment muz legat de lectie tot prin elemente de limbaj, propusa pentru auditie si probleme tehnice extrase din repertoriu. O parte din ob. de referinta si unele continuturi nu pot fi detaliate ca cele ce opereaza in sfera cognitivului. In cadrul ei elevul isi cultiva aptitudinile de a asculta muzica, de a interpreta formandu-si deprinderi corecte de emisie a sunetului, sa isi formeze deprinderi de gandire logica, sa isi cultive sensibilitatea pentru frumos. Profesorul trebuie sa selecteze continuturile dupa importanta pe care o au in realizarea obiectivelor, acordand prioritate formarii deprinderilor de interpretare si receptare. Prof trb sa asigure flexibilitatea continuturilor cu deschideri spre un repertoriu cat mai divers si mai apropiat de particularitatile psihologice ale varstelor, de viata artistic si social, racordarea la viata artistic si muzicala locala

Pregatirea pentru performanta

Stabilirea obiectivului - unde canta concert, auditie, concurs etc. asta se stabileste in fct de posibilitatile elevului.

Alegerea repertoriului - ce canta in fct de cerintele clasei si fata de dezvoltarea psihologica a elevului

Trebuie corelat cu gradarea evolutiei cunostintelor - corelarea obiectivelor de referinta cu activitatea de performanta

Pregatirea pentru scena - prin auditii auxiliare, sa ne asiguram ca elevul cunoaste perfect materialul dpdv ethnic, organizarea studiului elevului in timp, planificarea studiului.

Pregatirea studiului individual

Ce mi-am propus sa fac cu elevul - obiective de referinte correlate cu evaluarea si activitatea extrascolara - concursuri

Formarea si dezvoltarea gandirii - stapanirea notiunilor teoretice prin cunoasterea limbajului muzical, corelarea teoriei cu practica daca e cls IV nu ii dau cu X sau ton. Cu 5#, planificarea auditiilor PD, DVD - nu numai la vioara

Dezvoltarea memoriei - impartirea pe unitati structuri muzicale - de la mic la mare - la varsta mica cls. 1-4 memoreaza invatat f usor etapele pregatirii: citire, exemplificare, solfegiere pt copii mai slabi, descifrare, instrumental, studiul intensive, memorea

Deprinderile auditive sunt:

Intonationale(melodic, armonic), ritmice, dinamice, timbrele;

Pregatirea muzical-instrumentala si psihologica a elevilor instrumentisti in vederea aparitiilor in public si a cantatului in ansamblu

Aparitia in fata auditoriului constituie insasi ratiunea de existenta sociala a interpretului. Fiind o verificare a calitatii muncii elevului, aparitia lui in public este in acelasi timp in aceeasi masura verificarea muncii profesorului.trebuie creat un climat psihologic propice pentru elev, este important sa apara in auditii scolare deoarece ajuta foarte mult la acumularea de experienta. In acest caz suntem in drept sa calificam ca aparitiile in public sunt luate drept educarea functiei sociale a tanarului musician. Aparitia publica a elevului nu este decat o component a procesului pedagogic si nu reprezinta scopul acestuia. Chiar in cadrul manifestarilor scolare, aparitiile publice prea frecvente sunt daunatoare deoarece dezorganizeaza munca in clasa si pot influenta negativ sistemul nervos al elevului. Lipsa educatiei planificate a deprinderilor necesare executiei public are drept urmare imposibilitatea de a reusi o realizare in conform cu posibilitatile elevului.

Conditia de baza si indispensabila a aparitiei publice este stapanirea tehnica a piesei. Prima aparitie in public pentru un elev este un moment de mare importanta si singura pentru care raspunde integral numai profesorul. Piesa trebuie sa mearga impecabil, sa fie memorizata sa nu fie facuta in graba deoarece defectele corectate in 2-3 zile pot aparea pe podium. In ceea ce priveste preg. Psihologica : elevul trebuie sa fie familiarizat cu locul, ca prof. sa explice importanta executiilor solistice purtarea profesorului inaintea aparitiei publice a elevului nu trb sa difere cu nimic fata de obisnuit.

Acordarea perfecta a instrumentului

Coarde curate

Nu trb sa existe dif de temperature

Exercitiu de memorizare

Evitarea acti fizice in ziua spectacolului

Incalzirea mainilor pe instrument inainte cu 2o de min inainte de aparitie

Tracul poate fi generat de un moment greu de exemplu un pasaj de care elevul se

teme. Oistrach recomanda sa atragem atentia elevului asupra altor elemente: sonoritatea, tempoul, dinamica pentru a muta atentia lui de la partea tehnica si pt reusita pasajului. In ceea ce priveste tracul general poate fi combatut prin multa munca si cu conditia sa patrundem in psihicul elevului. Cele mai frecvente forme de trac general: tremuratul mainilor, in special mana dreapta; miscari dezordonate ale maini stg, lapsusuri, transpiratia mainilor. Profesorul are sarcina de a combate cauzele si efectele tracului actionand spre influentarea psiholigica a ratiunii elevului prin autosugestionarea elevului, deturnarea atentiei. Miscarile dezordonate ale m. stg pot fi combattute prin amplificarea miscarilor de articulatie, prin incetinirea tempoului; combaterea greselilor de memorie indicam ex de concentrare; transpiratia mainilor cu aj medicului