Cercetare cu privire la familie si rolul ei in societate

Cercetare cu privire la familie si rolul ei in societate 

1. Motivarea alegerii temei

Am ales sa fac un studiu pe aceasta tema deoarece consider ca familia ocupa un rol determinant in societate, iar datorita procesului de tranzitie prin care tara noastra are efecte directe cat si indirecte asupra familiei, care cauzeaza transformari de structuri si functiilor acesteia.

Desi, sunt personae care nu constientizeaza aceste modificari, existenta lor este de necontestat. Dintre functiile familiei, cea mai afectata este cea educativa, parintii petrecand tot mai mult timp la serviciu din nevoia unor venituri suplimentare si ca urmare copii acestora, petrec cea mai mare parte a timpului lor departe de parinti.

2. Universul cercetarii

Lucrarea de fata cuprinde informatii despre tinerii adolescenti, aflati intre varstele de 14-18 ani, elevi de liceu, atat de gen masculin cat si de gen feminin, familile si prietenii acestora si cadrele de specialitate din unitatea de invatamant pe care acestia o frecventeaza, reprezentate de profesor si psiholog.

3. Obiectivele cercetarii

Familia este partea integranta a societatii, de functionarea ei depinzand atat societatea cat si copii care sunt considerati a fi, viitorul de maine. Iar pentru a evidentia profilul obiectivelor, cercetarea este una de tip calitativ, care are ca scop oferirea de explicatii privind cauzele decalajului intre valorile traditionale si cele moderne, care produc distorsiuni in ceea ce priveste socializarea copiilor.

Pornind de la cele relatate mai sus, mi-am propus urmatoarele obiective:

Identificarea cauzelor care determina grija famililor pentru obtinerea resurselor, acestea producand deplasarea prioritatilor de rol dinspre functia de educatie spre cea economica.

Consecintele acestor distorsiuni de rol asupra copiilor.

3. Elaborarea ipotezelor

Ipoteza reprezinta o forma specifica a gandirii stiintifice care da posibilitatea trecerii de la cunoasterea faptelor, la cunoasterea legilor de producere a acestor fapte. Ipoteza stiintifica este mai mult decat o intrebare. Ea cuprinde si intrebarea, dar, totodata si raspunsul cu explicarea in planul gandirii a intrebarii puse.

J. Galtung a propus zece cerinte pe care ipotezele ar trebui sa le indeplineasca: caracterul general, complexibilitate, specificitate, determinare, falsificabilitate, testabilitate, predictibilitate, comunicatibilitate, reproductibilitate, utilitate.[2]

In aceasta lucrare, mi-am propus urmatoarele ipoteze:

1. Cu cat dorinta de realizare profesionala a unuia dintre parinti este mai mare, cu atat relatia acestuia cu propriul copil este mai rece.
2. Daca familia nu colaboreaza cu mediul scolar al copilului atunci cresc sansele ca acesta sa obtina rezultate scolare slabe.
3. Cu cat lipsa de implicare in educatia copilului, atat a familiei cat si a scolii este mai mare, cu atat sansele copilului sa adopte un comportament deviant cresc.

Documentarea prealabila

Documentarea prealabila se refera la :

- documentarea livreasca - din literatura de specialitate, rapoartele unor cercetari anterioare; 

documentarea pe teren - presupune efectuarea cercetarii de catre asistentul social, acolo unde se afla persoana intervievata;

5. Definiri conceptuale

1. Realizare profesionala - dorinta de avansare la locul de munca, preocupare excesiva asupra muncii profesionale in detrimentul familiei.

2. Relatii reci - comunicare deficitara intre persoane, in cazul acesta facem referire la comunicarea dintre parinti si copil, intalniri rare sau cu scop dinainte stabilit, eventuale altercatii verbale sau fizice.

3. Familia - reprezinta cea mai veche institutie umana care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuarea vietii sociale. In interiorul familiei, copilul invata cum sa se comporte in societate, cum sa relationeze cu ceilalti indivizi, cum sa se integreze in societate, iar odata ajunsi la maturitate, in momentul in care si acestia isi vor forma la randul lor o familie, tot ceea ce au invatat si toate cunostiintele asimilate in familia de origine, le vor transmite la randul lor propriilor copii.

Sistemul scolar - este un ansamblu organizat din elemente umane si materiale, de practici si de institutii, concretizat intr-un cadru teoretic si o actiune practica. Oricare i-au fost obiectivele, structura si functionarea de-a lungul timpului, orice sistem de invatamant a situat factorul unor doua ipostaze - educator si educat. Reciprocitatea acestor factori, colaborarea acestora pe diverse planuri, are ca rezultat transformarea primului dintre acestia, in adevarat institutor de cunostiinte si valori morale, iar al doilea in agent activ al societatii in care traieste.[3]

5. Delincventa juvenila - reprezinta ansamblul incalcarilor si abaterilor tinerilor de la normele unei societati. Trebuie sa mentionam faptul ca esecul unitatii familiale atrage dupa sine aproape ireversibil esecul educatiei morale a copilului. Dincolo de situatiile clasice care favorizeaza delincventa juvenila (slabirea controlului familial si comunitar, saracia accentuata in unele medii sociale, esecul socializarii, cresterea numarului de familii dezorganizate, cresterea numarului de copii abandonati etc.) evolutia ei a fost si o consecinta a sistemului de sanctiuni penale si de protectie a minorilor aflati in situatii dificile. [4]

6. Studiul de caz

Cercetarea de fata este una de tip calitativ, parcursa prin metoda studiului de caz.

Daca facem referire la cele doua niveluri ale cunoasterii, adica cea comuna si cea stiintifica, ne dam seama ca in cazul cunoasterii comune, studiul de caz este lipsit de strictete si obiectiv, deoarece acesta incearca sa explice ce se intampla in activitatea practica a omului. Spre deosebire de cunoasterea stiintifica in care studiul de caz se bazeaza pe explicarea si interpretarea activitatilor specifice.

Exista doua tipuri de studii de caz, cele care urmaresc verificarea unor ipoteze si mai sus si cele care sunt folosite pentru dezvoltarea teoriei. In asistenta sociala exista trei tipuri de studii de caz:

studii centrate pe interventii - asistentii sociali evalueaza procesul terapeutic;

studii centrate pe rezultate - este vorba de studii care evalueaza rezultatele obtinute de catre persoana asistata;

studii bazate pe estimare - reprezinta studii care ofera informatii despre persoanele asistate si situatiile lor;

Studiul de caz are valoare de exemplaritate, adica aceasta ne ajuta sa intelegem natura fenomenelor ce devin obiecte de cercetare. Atunci cand facem o cercetare, putem sa avem de-aface cu o cercetare complexa a unor unitati sociale, cat si cu o cercetare care se ocupa doar de evidentierea unor aspecte specifice cazului selectat. Aceasta din urma o voi folosi in aceasta parte de cercetare.

Prin intermediul studiului de caz, se pot obtine date esentiale despre subiectul analizat, se identifica problemele acestuia si se stabilesc la final modalitatile de interventie. Deoarece doar cu ajutorul studiului de caz nu se pot obtine informatii exacte despre persoana studiata cercetatorul trebuie sa fie un bun observator. Acesta trebuie sa foloseasca atat observatia directa, care pe timpul unei vizite pe teren, ajuta la strangerea aditionala de informatii cat si observatia participativa care il face pe acesta un participant activ la evenimentul studiat.

Studiul de caz urmareste cativa pasi in demersul sau de cercetare de teren, de tip neexperimental, dupa cum urmeaza:

cadrul teoretic - acesta se realizeaza prin formularea unor ipoteze de la care porneste cercetarea.

selectia cazurilor - acestea trebuie sa fie reprezentative pentru tema abordata.

analiza cazurilor - cu ajutorul unui numar cat mai mare de metode si tehnici pentru a obtine un rezultat satisfacator.

extragerea datelor distinctive raportate la ideea de inceput.

elaborarea textului final.

Consider ca metoda studiului de caz, este potrivita acestei cercetari, deoarece prin intermediul ei, se pot afla aspecte prezente ale vietii individului, a efectelor si cauzelor problemelor, precum si modalitati de interventie.

Studiul de caz 1

Familia M., formata din sotul M.A., in varsta de 38 de ani, sotia acestuia in varsta de 37 de ani M. E. si fiica in varsta de 15 ani M. D., locuiesc intr-un apartament cu doua camere in orasul Rm.Valcea. Acestia s-au cunoscut in urma cu 16 ani, in timpul unei deplasari de serviciu, in localitatea Rm.Sarat, ei grabindu-se la scurt timp dupa ce s-au cunoscut sa oficializeze relatia. Odata cu aparitia copilului, au aparut si certurile. Cel mai adesea, din cauza conceptilor diferite ale celor doi, legate de cresterea copilului.

Tatal doreste sa-si impuna decizile privind educatia copilului, sa hotarasca viitorul acestuia,considerand ca el intelege cel mai bine, care sunt nevoile copilului sau. Mama depinde financiar de domnul M.A., desi lucreaza intr-o institutie publica, veniturile acesteia sunt mult mai mici decat ale sotului. Activitatile casnice sunt indeplinite in totalitate de catre doamna M.E.. Autoritatea tatalui se manifesta asupra intregii familii, sotia neparticipand  la luarea decizilor legate de viata de familie si nu putine sunt cazurile in care acesta o jigneste si este considerata de acesta incompetenta. Cei doi au o relatie tensionata, in unele cazuri se soldeaza chiar cu violenta asupra sotiei, careia sotul ii reproseaza ca a luat-o pentru ca era insarcinata si nu crede ca este copilul lui. Toate aceste neintelegeri, reprosuri, au un impact nefast asupra copilului M.D., care este in primul an de liceu si datorita situatilor tensionate din interiorul familiei, petrece mai tot timpul singura, simtindu-se neiubita, nedorita, mai ales de catre tata, pe care l-a auzit spunand ca nu este copilul sau.

Diriginta fetei a observat faptul ca fetita petrece aproape tot timpul singura si ca nu a reusit sa se integreze in noua clasa si tocmai de aceea aceasta a luat legatura cu parintii fetei, insa incercarea acesteia de a afla motivul pentru care fetita are aceste probleme de integrare, s-a soldat cu un refuz categoric din partea sotului M. C., care atunci cand a fost rugat sa vina la scoala, ori el, ori sotia ca sa discute impreuna cu diriginta despre problema copilului sau, a refuzat spunand ca el nu are timp de sedinte din cauza serviciului, iar sotia este o incompetenta care nu stie sa vorbeasca.

In cele din urma, vazand ca nu se poate colabora cu parintii fetei, M.D. a fost ajutata de catre psihologul scolii in care aceasta invata. Cu timpul, dupa mai multe discutii pe care le-a avut cu acesta, dar si cu diriginta, fata M. D. a reusit sa se integreze in noua clasa si sa-si faca noi prieteni.

Studiul de caz 2

Familia P., alcatuita din patru persoane, locuieste intr-un apartament marginas din Rm.Valcea. Mama P. V., in varsta de 37 de ani este confectionera imbracaminte si are un salariu foarte mic. Tatal P. C., in varsta de 47 de ani, este inginer si este alcoolic, consuma bauturi alcoolice zi de zi. Desi, salariul domnului P. C. Este unul mai bun decat al sotiei lui, sotul nu contribuie cu nici un ban in casa, ci prefera sa-i consume cu prietenii pe bautura in detrimentul cresterii celor doi copii.

P. I., in varsta de 18 ani, elev in clasa a XII-a si P. R., eleva in clasa a IX-a, in varsta de 15 ani, frecventeaza cursurile aceluiasi liceu ca si fratele sau. Niciunul dintre copii nu se intelege cu tatal, nu pot ajunge la nici un acord cu el, acesta face scandaluri, deranjand chiar si vecinii. Din cauza lipsei de implicare a parintilor, in primul rand a tatalui care este alcoolic si al mamei care nu mai are timp din cauza serviciului, lucrand ore suplimentare pentru a putea supravietui, atat ea cat si copii acesteia. Baiatul in varsta de 18 ani, a inceput sa consume droguri de aproximativ sase luni de zile, iar la scoala nu mai merge de o luna, cu toate ca este in clasa a XII-a si trebuie sa sustina bacalaureatul. Nici fata cea mica in varsta de 15 ani, nu are rezultate foarte bune la scoala si nu putine sunt datile in care aceasta lipseste de la scoala pentru a putea sa se ocupe de treburile gospodaresti in locul mamei, care isi petrece majoritatea timpului la serviciu.

Colegii fetei nu au o parere buna despre ea, deoarece ea are un aspect neingrijit, lipseste de la scoala si este o fire retrasa, ei neintelegand faptul ca aceasta provine dintr-o familie cu un tata alcoolic care tot timpul face scandal si cu o mama care nu are timp sa se ocupe de treburile gospodaresti si ea trebuie sa le faca  in locul ei. Relatiile din interiorul familiei sunt unele tensionate: sotul cu sotia nu se inteleg deloc, se cearta mereu si nu se pot suporta, copii nu-l mai considera tatal lor pe domnul P.C., nu il mai respecta, baiatul cu mama avea o relatie buna inainte ca acesta sa se apuce de droguri, acum relatia lor a devenit tensionata, mama cu fata au o relatie buna. Copii sunt de partea mamei si il condamna pe tatal lor pentru situatia grea a familiei lor. Acestia au devenit izolati, nu prea mai au prieteni, au rezultate scolare slabe, acestea fiind si unele dintre motivele pentru care baiatul s-a apucat sa consume droguri si-a cautat un refugiu crezand ca asa v-a scapa de problemele pe care le are, fara sa-si dea seama de faptul ca face o mare greseala si ca aceasta nu este nici pe departe solutia problemelor lui.

Psihologul din acea unitate scolara a sesizat problemele grave ale celor doi elevi, in special a baiatului, care din cauza numarului mare de absente este predispus la abandon scolar si astfel a incercat sa discute cu familia copiilor. Astfel, mama a fost anuntata in legatura cu problemele pe care le au cei doi copii ai dansei. Mama a fost sfatuita sa isi interneze fiul intr-un centru de dezintoxicare, iar pe fiica dea mica sa nu o mai tina acasa sa se ocupe de treburile gospodaresti, pentru ca scoala este foarte importanta.

In cele din urma, la insistentele mamei sale, baiatul s-a internat intr-un centru de dezintoxicare pentru droguri, unde medicii l-au ajutat sa scape de dependenta psihica, iar apoi a fost integrat intr-o asociatie pentru a recupera materia pierduta. Acesta a reusit sa renunte la droguri si a inceput sa frecventeze cursurile in mod constant, iar mama, a inteles faptul ca fata nu trebuie sa mai lipseasca de la scoala si tocmai de aceea a renuntat la orele suplimentare, ocupandu-se de treburile gospodaresti iar fiica ei a inceput sa recupereze orele pierdute.

Cu cat dorinta de realizare profesionala a unuia dintre parinti este mai mare, cu atat relatia acestuia cu propriul copil este mai rece.

Studiul de caz 3

Familia C., formata din sotul L. V. Si sotia acestuia L. F. si fiica in varsta de 16 ani la liceul X. Ambii soti provin din familii modeste, s-au cunoscut in perioada studentiei si au locuit o perioada cu chirie. Dupa terminarea facultatii acestia s-au casatorit si au reusit sa cumpere un apartament. La scurt timp dupa casatorie, sotia a ramas insarcinata cu L. O..

Lucrurile mergeau bine pana la nasterea fetitei, dar din cauza faptului ca acestia erau in plina ascensiune profesionala, nu au putut sa se ocupe de educatia copilului si l-au lasat in grija bunicii din partea mamei C. T., unde locuieste si in ziua de azi. Doamna L. F. lucreaza in domeniul justitiei, avand venituri foarte mari, aproape mai mari decat ale sotului L.V.. Aceasta simte implinire legata de cariera sa, este multumita de independenta economica si de realizarile profesionale. Ea petrece majoritatea timpului la munca si ajunge foarte tarziu acasa.

Sotul L. V., la randul sau, are o functie importanta in cadrul armatei, care-i ocupa o mare parte din timp, ramanand la serviciu multe ore suplimentare pentru rezolvarea problemelor legate de serviciu. Relatia dintre cei doi soti decurge aparent bine, caracterizandu-se prin: monotonie, implicare afectiva scazuta din partea ambilor parteneri, comunicare deficitara. Insa, relatia cu fiica lor este una rece, desi, acestia sustin ca isi iubesc copilul, ei nu fac mare lucru sa-i dovedeasca asta, crezand ca daca ii dau bani, substituie lipsa lor de langa ea. Din cauza serviciului, ei se vad foarte rar, de obicei la sfarsitul saptamanii si atunci o cearta pe fetita din cauza rezultatelor slabe pe care le are la scoala, neintelegand cu cine seamana ea, dupa spusele lor, atat ea cat si sotul, au avut rezultate foarte bune chiar obtinand chiar si performante. Ei nu inteleg faptul ca fata sufera foarte tare din cauza lipsei de afectiune a parintilor fata de ea, a faptului ca o cearta mereu, cu toate ca ei sunt foarte ocupati ca sa mearga la scoala, sa se intereseze de ce fata are rezultate slabe, trimitand-o pe bunica acesteia.

Copii de la scoala sunt rautaciosi si rad de ea cand vine bunica in locul parintilor, spunandu-i ca pentru parintii ei, este mai importanta cariera de cat propriul copil si din aceasta cauza, cu toate ca parintii ii ofera tot ce vrea, in afara de dragostea lor, fata este mai tot timpul trista, ingandurata, izolata de colegii de clasa. Singura persoana cu care aceasta se intelege este bunica, o doamna calma, linistita, care incearca sa ocupe lipsa parintilor.

Studiul de caz 4

Familia I., locuieste in Bucuresti intr-un apartament cu doua camere, aflat intr-o zona mediocra din cartierul Salajan. Este alcatuita din cinci persoane, tatal I. Z., in varsta de 40 de ani, este somer, desi a lucrat de la o varsta foarte frageda si are multa experienta, dar din cauza restructurarilor facute, a fost dat afara. Acesta primeste ajutor de somaj, insa, nu este suficient pentru cheltuielile casei. Mama I. C., lucreaza intr-o fabrica de paine, insa de ceva timp a inceput sa vina la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice, fapt care a atras atentia colegilor care i-au raportat imediat superiorilor sai. Aceasta, are o situatie delicata acasa si nu isi permite sa ramana fara loc de munca, insa, se pare ca ea nu constientizeaza acest lucru.

Are doua fete, una de 15 ani, I. V., eleva in clasa a IX - a, una de zece ani, I. A., care sufera de un handicap grav si un baiat in varsta de 17 ani I. L., care este in acelasi timp elev si munceste pentru a-si ajuta familia.

Problema mamei afecteaza atat relatia cu sotul cat si cea cu copii, acestia, neintelegand comportamentul ei. Nu putine sunt datile in care mama beata le-a batut pe fete cand tatal lor sau fratele mai mare nu era acasa. Din cauza ca trebuie sa aiba grija de sora ei, I. .V. a inceput sa nu mai mearga la scoala, acumuland astfel un numar mare de absente si rezultate din ce in ce mai slabe la invatatura, cu toate ca ea este o eleva care se descurca bine. La scoala, nici situatia fratelui mai mare nu este mai buna, deoarece acesta trebuie sa lucreze pentru a ajuta familia, care din cauza faptului ca nu a mai platit demult intretinerea, sunt amenintati cu evacuarea. Deci, trebuind sa se imparta intre serviciu si scoala, ii este foarte greu si de multe ori din cauza oboselii, acesta renunta sa mai mearga la scoala, iar pentru a face rost de mai multi bani a incept sa faca afaceri cu telefoane, care de multe ori sunt furate, deci, putem spune ca, atat din cauza lipsei de implicare a familiei in educatia lui, cat si din dorinta de a face rost de bani usor, acesta a adoptat un comportament deviant.

Mama, deja nu mai are nici un rost in casa, nu mai participa cu nimic la treburile gospodaresti, toate aceste indatoriri ramanand in grija I. .V. care se ocupa in locul mamei, atat de ingrijirea surorii cu probleme cat si de treburile gospodaresti. Fetita cea mica are handicap grav, a inceput sa se simta mai rau pe zi ce trece, deoarece sora sa nu ii poate oferi ajutor specializat, iar banii ei din pensia de handicap, sunt folositi pentru achizitionarea alimentara, in loc sa-i cumpere pastilele care i-ar ameliora situatia.

Fata cea mare, datorita rusinii de faptul ca provine dintr-o familie cu probleme, in care mama dupa ce ca avea o situatie materiala proasta mai cheltuie si banii pe bautura, a devenit izolata de ceilalti copii, este tot timpul suparata, nu are timp sa-si faca temele si se simte marginalizata de ceilalti copii, care rad pe seama ei si a familiei ei.

Toate aceste probleme au atras atentia atat profesorilor cat si psihologului din scoala in care invata cei doi copii, adica  I. V. si I. L..Acestia au incercat sa discute cu parintii copiilor vazand ca situatia copiilor este una destul de grava si sa-i indrume catre un asistent social. Asistentul social a ajutat familia prin consilierea tatalui cu privire la ocuparea unui loc de munca, intrarea mamei intr-un centru de dezalcoolizare, inscrierea fetei celei mici intr-un centru de recuperare, consilierea tanarului cu probleme, acesta trebuie sa renunte la serviciu si sa nu mai fure, motivand ca face acest lucru din cauza saraciei. Ajutarea fetei I.V. sa recupereze materia pierduta prin urmarea unor cursuri in paralel cu scoala.

In urma ajutorului, familia a revenit in sfarsit pe un fagas normal, copii incepand sa frecventeze scoala si sa recupereze materia pierduta.

Studiul de caz 5

Familia S. formata din M. S. in varsta de 36 de ani si fiica N. S. in varsta de 17 ani, eleva in clasa a XI-a la liceul X.. Parintii fetei au divortat cand ea avea 10 ani, pe motiv ca tata este o persoana autoritara, dificila, care era mereu pus pe scandal, spargea tot prin casa si isi varsa nervii pe sotie, batand-o de fata cu fetita, iar pe urma isi cerea iertare. Cand sotia nu era acasa, isi varsa supararea si pe fiica lui. In familie nu era nici macar o zi de liniste, predominand situatiile conflictuale si starea de tensiune.

Relatia fetei cu tatal este foarte rece, distanta, aceasta considerandu-l un monstru, ea nemapastrand legatura cu tatal ei dupa divortul parintilor. Legatura cu mama ei era una destul de stransa inainte de divort, dar imediat dupa divort totul s-a schimbat deoarece mama fetei trebuie sa lucreze foarte mult, lucra chiar in doua locuri pentru ca nu se mai ajungea cu banii.

Toate problemele pe care le are si le rezerva singura, deoarece cu tatal nu mai pastreaza legatura, ultima oara cand l-a vazut a fost la pronuntarea divortului. Aceasta afland intre timp de la o cunostiinta ca si-a refacut viata, iar mama este prea ocupata deoarece de curand a fost avansata la serviciu si petrece mai tot timpul departe de casa.

Atunci cand fata face unele greseli mama ii reproseaza ca seamana cu tatal sau, fata afirma ca desi tatal sau avea multe defecte, ii simte lipsa si ii pare rau ca nu stie cum e sa traiesti intr-o familie normala, fara certuri si batai. Aceasta incearca sa-i spune uneori mamei ce simte, dar aceasta nu vrea sa auda de fostul sot, cu toate ca este tatal fetei.

Din cauza problemelor si a lipsei de intelegere din partea mamei, care se refugiaza in munca, fetei ii este foarte greu sa intre in contact cu persoane noi, nu are un grup de prieteni din care sa faca parte, iar la scoala petrece mai tot timpul singura si rezultatele scolare nu sunt unele exceptionale. Cu toate ca diriginta a incercat sa o convinga pe mama fetei sa vina la scoala, sa discute despre problemele acesteia, mama a refuzat pe motiv ca este prea ocupata la serviciu.

7. Analiza si interpretarea datelor

In cercetarea de fata s-au realizat 5 studii de caz asupra a 10 persoane, 5 elevi cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, elevi ai liceului "Alexandru Lahovari" si 5 membrii ai famililor acestora, cu scopul de a observa in ce mod afecteaza problemele parintilor pentru copii aflati in mijlocul unei relatii tensionate. Subiectii cazurilor din cercetare, au fost alesi in mod aleatoriu si s-a dorit scoaterea in evidenta a posibilelelor efecte negative pe care le are problemele cuplului conjugal asupra  copiilor.

S-a urmarit conform ipotezelor evidentierea unor posibile corelatii intre:

- tipul de relatii pe care copilul le are atat cu scoala cat si cu familia;

- rezultatele scolare slabe;

- posibil comportament deviant;

Din analiza datelor a reiesit faptul ca intradevar, modul in care parintii se ocupa de educatia copiilor, are o importanta majora in comportamentul acestora.

Din studiul de caz numarul 4 si 5 reiese faptul ca dorinta de realizare profesionala are ca rezultat, racirea relatilor cu proprii copii, acest lucru confirma ipoteza 1.

Asa cum putem sa observam din cele 5 studii de caz faptul ca, de pe urma problemelor din interiorul familiei, au cel mai mult de suferit copii, care de fapt nu au nici o vina si acest lucru se poate observa in rezultatele scolare slabe. Acest lucru ne confirma ipoteza 2 care sustine ca parintii care sunt prea ocupati cu proprile probleme si astfel lasandu-se dusi de grijile cotidiene, fiind foarte putini interesati de rezultatele copiilor, iar datorita faptului ca au o colaborare deficitara cu mediul scolar, cresc sansele ca elevul sa aiba rezultate scolare slabe.

In doua din studiile analizate, adica studiul 2 in care baiatul din lipsa de implicare a tatalui care este alcoolic si al mamei care petrece marea majoritate a timpului la serviciu, copilul s-a apucat de droguri, adoptand un comportament deviant. Acest lucru reiese si din studiul de caz 4, in care baiatul in varsta de 18 ani, elev in ultimul de liceu si s-a apucat de furat tot din lipsa de supraveghere a parintilor. Aceste doua cazuri ne confirma ipoteza care sustine ca lipsa de implicare a parintilor in educarea tanarului, conduce la favorizarea unui posibil comportament deviant al acestuia.

In majoritatea cazurilor relatate, s-a observat faptul ca, atat dirigintele copilului cat si psihologul, existenti in unitatea de invatamant in care invata copilul, au incercat sa corecteze problemele de educatie din familia de origine si uneori s-a incercat chiar educatia parintilor.Din cazul 4 reiese faptul ca psihologul care isi desfasoara activitatea in unitatea scolara in care invata elevul N. si eleva F. a luat legatura cu tatal acestora, domnul I. Z. si l-a indrumat pe acesta sa apeleze la serviciile unui asistent social, si astfel, cu ajutorul acestuia s-a rezolvat o mare parte din problemele familiei. Deci, putem spune ca, pentru o funtionare optima si obtinerea unor rezultate bune la scoala, familia copilului trebuie sa aiba o colaborare eficienta cu cadrele didactice care in unele situatii ii indreapta spre alte grupuri de suport pentru a solutiona probelemele.

In urma studiilor realizate, reiese faptul ca ipotezele formulate au fost confirmate in urma cercetarii.

Concluzii

In urma cercetarii efectuate si a documentarii prezentate in partea teoretica, am incercat sa prezint familia si rolul sau in educarea tinerei generatii. Un lucru este cert, familia este cea care asigura socializarea copiilor, oferirea conditiilor necesare pentru dezvoltarea optima a acestora. Ambii parinti trebuie sa se implice in socializarea copiilor, prezenta lor fiind extrem de importanta in educarea si cresterea acestora.

De-a lungul timpului se poate observa faptul ca familia nu se mai implica atat de mult in educatia propriilor copii, in special datorita faptului ca acestia lucreaza in afara familiei, iar din aceasta cauza, copii sunt dusi de la cele mai fragede varste in crese, gradinite, institutii specializate. Astfel, putem spune ca in cadrul familiei copiii isi formeaza primele comportamente sociale, primele idealuri, aspiratii, iar indiferent ce problema apare in mediul familial, poate sa-i afecteze pe acestia.

Deoarece s-a observat faptul ca atitudinea parintilor atat in ceea ce priveste viata de cuplu cat si in ceea ce priveste relatia cu propriul copil, isi lasa amprenta asupra personalitatii copilului. Iar daca acesta traieste intr-un mediu familial dezorganizat in care unul dintre parinti adopta un comportament neadecvat, cum ar fi violenta, abuzul de alcool, cresc sansele ca si copilul sa copieze in mod involuntar comportamentul deviant al parintelui sau.

In cazul famililor studiate, am identificat modalitati diferite de exercitare atat a rolului conjugal cat si a celui conjugal-parental, de exercitare a acestora, depinzand functionalitatea familiei. De remarcat este faptul ca sunt familii care au tinut cont de parerile specialistilor si au trecut peste problemele cu care se confrunta si familii care au ignorat problemele si astfel, acestea s-au agravat in timp, avand repercursiuni asupra copiilor. Cercetarea de fata a pus in evidenta faptul ca societatea se afla in plina schimbare, existand un decalaj evident intre valorile traditionale si cele moderne, parintii fiind tot mai mult interesati de dezvoltarea profesionala, de obtinerea resurselor, functia educativa ramanand pe loc secund.

In concluzie, trebuie sa constientizam faptul ca ne confruntam cu fenomene noi, de o magnitudine extraordinara si ca trebuie sa acordam o importanta deosebita: rolurile educationale, familiale si institutionale, sa invatam sa colaboram cu scoala si nu in ultimul rand, sa nu uitam faptul ca tinerii de azi reprezinta viitorul de maine.