Recomandarea Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) privind imbunatatirea comportamentului etic in serviciile publice

Recomandarea Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) privind imbunatatirea comportamentului etic in serviciile publice

1. Argumente

Evolutiile inregistrate pe plan international au facut sa progreseze intelegerea si cooperarea internationala in promovarea culturii etice in cadrul serviciilor publice. In deceniile IX si X ale secolului trecut Organizatia Natiunilor Unite si organizatiile regionale au convenit si adoptat o serie de documente programatice in ceea ce priveste deontologie functiei publice, conduita functionarilor publice, combaterea coruptiei in administratia publica s.a. [1]

Documentele adoptate au avut in vedere faptul ca, desi diversele state ale lumii actioneaza in conditii economice, politice, culturale, administrative diferite sunt deseori confruntate cu aceleasi probleme etice iar raspunsurile lor in ceea ce priveste gestionarea eticii in serviciile publice prezinta caracteristici asemanatoare. Un argument puternic in favoarea materializarii prin documente internationale a cooperarii intre state l-a constituit si preocuparea din ce in ce mai marcanta a opiniei publice si a interesului cetatenilor fata de increderea in institutiile publice, ca problema importanta a gestiunii problemelor publice.

Toate aceste tendinte inregistrate, materializate in reformarea sectorului public s-au tradus in radicalele modificari ale gestiunii publice, inclusiv in ceea ce priveste domeniul eticii in functia publica, scopul final urmarit fiind combinarea mai multor elemente intr-un sistem eficace de gestiune a eticii, in functie de situatiile politice, administrative si culturale proprii fiecarei tari.

In consens cu nevoile de stabilire a unui punct definitiv de referinta, in ceea ce priveste combinarea diferitelor elemente specifice sistemului de gestiune a eticii, la 23 aprilie 1998, Consiliul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a adoptat recomandarea privind ameliorarea comportamentului etic in serviciul public, incluzand principiile necesare pentru introducerea gestiunii etice in serviciul public .

Am considerat utila o scurta introspectiune asupra acestui document, care se adreseaza Statelor Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, intrucat ele fac parte din marea familie a democratiilor avansate, unele dintre acestea fiind port-drapelul evolutiilor in cadrul Uniunii Europene.

Documentul recomanda tarilor membre sa ia masuri de supraveghere a bunei functionari a institutiilor publice si a sistemelor menite sa incurajeze un comportament conform cu principiile eticii in cadrul serviciului public printr-o serie de instrumente, proceduri si actiuni, cum ar fi:

• reexaminarea periodica a politicilor, procedurilor si practicilor institutiilor publice prin care este influentat comportamentul etic in serviciile publice;
• sustinerea actiunilor intreprinse de institutiile publice pentru aplicarea unor norme ridicate de conduita si de prevenire a coruptiei;
• incorporarea dimensiunii etice in structura gestiunii publice, in acord cu principiile serviciului public;
• combinarea judicioasa a sistemelor de gestiune a eticii, bazate pe idealuri si sisteme fundamentate pe respectarea normelor;
• evaluarea continua a urmarilor reformelor gestiunii publice asupra comportamentelor etice in cadrul serviciului public;
• utilizarea unor ghiduri proprii care favorizeaza gestiunea eticii in serviciul public, in scopul garantarii unor inalte norme de conduita in materie de etica.

2. Principiile preconizate sa favorizeze gestiunea eticii in

serviciul public

2.1. Consideratii generale

Consiliul a apreciat ca, pentru guvernele tarilor Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, adoptarea normelor de conduita etica in serviciul public constituie o problema politica esentiala, intrucat reformele gestiunii publice, si cu atat mai mult a eticii, implica o mai mare deconcentrare a responsabilitatilor si o mai mare libertate pentru detinatorii de insarcinari publice, constrangerile bugetare si noile forme de prestare a serviciilor publice punand in discutie valorile traditionale ale serviciului public. Mondializarea si continuarea dezvoltarii relatiilor economice internationale, in primul rand schimburile si investitiile, necesita norme elevate de conduita si identificabile in cadrul serviciului public, intrucat riposta data coruptiei este mai complexa decat fenomenul insusi si necesita, pentru a reusi, o serie de mecanisme integrate, in special sisteme eficace de gestionare a eticii. Preocuparile, din ce in ce mai evidente, pe care le presupune baza increderii in institutiile publice si coruptia determina guvernele sa-si revada periodic propriile conceptii in materia comportamentului etic.

Ca raspuns la sfidarile si provocarile mentionate mai sus, Consiliul a analizat propunerile Statelor Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si a structurat cele 12 principii, care urmaresc sa ajute statele sa reexamineze institutiile, sistemele si mecanismele pe care le-au operationalizat pentru a promova etica in cadrul serviciului public. Ele identifica functiile de orientare, de gestionare si de control care permit evaluarea sistemelor de gestionare a eticii.

Consiliul a apreciat ca cele 12 principii se inspira din experienta anterioara a Statelor Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si concentreaza conceptiile comune ale unei gestiuni eficace a problemelor eticii, dar ele pot determina propria lor modalitate de echilibrare a diferitelor elemente care au valoare ideala si pe cele care se fundamenteaza pe respectul normelor pentru a contura un cadru eficace si adaptat propriei conjuncturi interne.

Consiliul a precizat ca cele 12 principii pot fi utilizate de catre factorii responsabili din administratia publica atat la nivel national cat si la nivel international. Conducatorii politici pot, la randul lor, sa recurga la aceste principii pentru examinarea regimurilor de gestiune a eticii si pentru evaluarea gradului la care aceste principii etice sunt aplicate in ansamblul administratiei publice.

Consiliul a concluzionat, la nivel de recomandare, ca toate cele 12 principii sunt concepute ca instrumente pe care statele Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica le pot adapta la situatia lor nationala, cu specificarea faptului ca, acestea nu sunt suficiente, ele insele, si ca trebuie apreciate ca un mijloc de integrare a gestionarii eticii intr-un cadru mult mai larg al gestiunii publice.

2.2. Comentarii asupra principiilor de gestionare a eticii in

serviciul public

2.2.1. Normele etice aplicabile serviciului public trebuie sa fie clare

Recomandarea raspunde unor necesitati de ordin conceptual si practic, mai ales. Detinatorii posturilor si insarcinarilor publice au nevoie sa cunoasca principiile si normele fundamentale care trebuie sa le aplice pe timpul exercitarii atributiilor, sarcinilor sau misiunilor lor, precum si limitele a ceea ce constituie un comportament acceptabil.

Doar enuntarea concisa si o larga publicitate a valorilor si principiilor etice fundamentale care coordoneaza activitatea in serviciul public, inclusiv sub forma unui cod de conduita, pot contribui la crearea unei conceptii comune in cadrul administratiei publice si, mult mai larg, in cadrul societatii.

Semnatarii recomandarii au avut in vedere esecurile practice inregistrate in statele care, din dorinta de a explica in detaliu continutul, sensurile, scopurile urmarite, au utilizat formulari largi, extinse si alambicate, sau termeni imprecisi, pretabili la interpretari diferite si la modalitati de aplicare contrare sensului original al principiului sau a normei in cauza.

2.2.2. Normele etice vor trebui imbracate intr-un cadru juridic

Cadrul juridic confera forta juridica si posibilitatea sanctionarii faptelor de eludare sau de incalcare a principiilor de etica si deontologie.

Consiliul a gandit, de asemenea, ca un cadru juridic constituie punctul de plecare al comunicarii normelor si principiilor minim obligatorii pentru toti detinatorii de insarcinari publice. Drept urmare, s-a apreciat, cu just temei, ca legile si regulamentele vor trebui sa enunte valorile fundamentale ale serviciului public si sa constituie un cadru de orientare, de efectuare a verificarilor si a anchetelor, de aplicare a sanctiunilor disciplinare sau de efectuare a anchetelor penale.

2.2.3. Purtatorii unei insarcinari publice trebuie sa beneficieze de

consiliere in domeniul eticii

Recomandarea se refera atat la functionarii publici recent angajati, cat si la ceilalti functionari publici, de-a lungul intregii lor cariere. Motivatia acestei recomandari este destul de complexa [3].

Integrarea profesionala a functionarilor trebuie sa-si aduca contributia la dezvoltarea facultatii de apreciere si a competentelor indispensabile pentru detinatorii unei insarcinari publice de a aplica principiile de etica in cazurile concrete cu care se confrunta.

Formarea initiala si cea continua faciliteaza sensibilizarea functionarului asupra problemelor etice si poate sa dezvolte competentele esentiale pentru efectuarea unor analize etice si a unor rationamente morale in situatiile diverse si dificile intalnite de fiecare functionar in parte. Un aviz impartial poate contribui la crearea un mediu in care functionarii public sunt mult mai pregatiti si dispusi sa infrunte si sa solutioneze tensiunile de ordin etic.

Consiliul a recomandat, in acest scop, ca Statele Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica sa instituie si sa utilizeze mecanisme de consiliere in scopul de a sprijini pe detinatorii de insarcinari publice sa aplice corect, impartial si total normele etice fundamentale in cadrul profesional propriu.

2.2. Purtatorii unei insarcinari publice trebuie sa cunoasca

drepturile si obligatiile referitoare la actele reprobabile

Si aceasta recomandare are scopuri practice si de ordin preventiv, intrucat este evident ca detinatorii unor functii publice au nevoie sa cunoasca drepturile si obligatiile pe care le au, pentru a putea descoperi faptele reprobabile din activitatea proprie si din colectivitatea in care isi desfasoara activitatea publica.

Statele Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica sunt invitate sa redacteze si sa puna in circulatie norme si proceduri clare, pe care agentii publici sa le urmeze obligatoriu si o linie de responsabilitate precis determinata.

In fine, detinatorii unor insarcinari publice au, de asemenea, nevoie sa cunoasca care este si in ce consta protectia de care beneficiaza in situatiile in care descopera acte reprobabile .

2.2.5. Angajamentul responsabililor politici in favoarea eticii trebuie

sa intareasca comportamentul etic al detinatorilor de

insarcinari publice

Responsabilii politici [6] au indatorirea de a mentine un nivel ridicat de corectitudine in exercitarea propriilor lor functii oficiale. Prin aceasta atitudine ei, pot oferi modele de comportament agentilor publici si populatiei. Angajamentul acestora este practic demonstrat prin exemplul personal si prin masurile care pot fi luate la nivel politic, spre exemplu prin aplicarea unor dispozitii legislative si institutionale menite sa intareasca comportamentul etic si sa sanctioneze actele reprobabile, sa furnizeze mijloace si resurse suficiente pentru activitatile referitoare la etica in ansamblul administratiei publice, evitandu-se, astfel, exploatarea normelor si legilor in domeniul eticii in scopuri politice.

2.2.6. Procesul de luare a deciziilor trebuie sa fie transparent si sa fie

supus controlului

Transparenta reprezinta un principiu introdus si utilizat in ultimele decenii, dar a devenit un principiu esential al democratizarii serviciului public [7].

Nu numai clasa politica trebuie sa stie cum functioneaza institutiile publice, cum sunt utilizate puterile incredintate acestora, ci si populatia si opinia publica si celelalte institutii ale statului, deopotriva.

Supravegherea exercitata de catre populatie trebuie sa fie favorizata de introducerea si folosirea unor proceduri transparente si democratice, prin intensificarea controlului parlamentar si prin accesul la informatiile oficiale publice.

Transparenta va trebui, printre altele, sa fie intarita de masuri cum sunt cele ale divulgarii unor informatii si recunoasterea rolului pe care il joaca astazi o media activa si independenta.

2.2.7. Obligativitatea instituirii unor linii directoare clare privind

relatiile dintre sectorul public si sectorul privat

Principiul enuntat vizeaza necesitatea de a defini, prin norme extrem de clare, comportamentul etic pe care trebuie sa-l adopte agentii public in relatiile cu sectorul privat, spre exemplu, in ceea ce priveste comertul public, subcontractarile, concesiunile sau conditiile de angajare in sectorul public [9].

Interactiunea crescanda intre sectorul public si sectorul privat presupune ca sa fie acordata o mai mare atentie valorilor serviciului public si ca partenerii externi contractanti sa se angajeze sa respecte aceleasi valori pe timpul derularii relatiilor contractuale.

2.2.8. Administratorii trebuie sa promoveze comportamentul etic

Se considera ca, un cadru organizatoric ridicat, care incurajeaza normele de conduita prin furnizarea unor stimuli corespunzatori unui comportament conform cu etica, cu statul de preconditie a angajarii si a evaluarii performantelor, ar putea avea o incidenta benefica asupra practicii cotidiene a valorilor si normelor etice in cadrul serviciului public.

Administratorii au de jucat un rol important, din acest punct de vedere, asigurand o directie coerenta si comportandu-se ca modele exemplare pe planul eticii, prin propria conduita in relatiile profesionale cu decidentii politici, cu ceilalti functionari publici si cu cetatenii.

2.2.9. Politicile, procedurile si practicile gestiunii trebuie sa faciliteze

un comportament conform cu etica

Politicile si practicile de gestionare a eticii trebuie sa permita demonstrarea atasamentului unui organism sau altul la normele eticii. Nu este suficient ca administratiile publice sa se doteze cu structuri fondate pe respectul regulilor. Un singur sistem fundamentat pe respectarea regulilor poate, involuntar, sa-i incurajeze pe unii functionari publici sa opereze pana la limita comportamentului reprobabil, sa exploateze ambiguitatile pentru a sustine ca ei nu incalca legea si ca actioneaza conform cu regulile etice.

Pe de alta parte, puterile publice nu trebuie doar sa defineasca norme minimale, in functie de care agentii publici sa nu fie tolerati, ci sa enunte cu claritate un ansamblu de valori ale serviciului public la care oricare agent public sa aspire.

2.2.10. Conditiile de angajare in functia publica si gestionarea

resurselor umane trebuie sa favorizeze un comportament

conform eticii

Enuntul recomandarii nu lasa loc unor interpretari. Consiliul a apreciat ca, pentru crearea unui mediu care sa conduca la un comportament etic, este necesar sa fie instituite conditii precise de angajare in serviciul public, de dezvoltarea a carierei personalului, un nivel corespunzator de remunerare si politici stricte de gestiune a resurselor umane. Respectarea principiilor fundamentale, cum ar fi meritul, trebuie sa fie garantate prin politicile de recrutare, angajare si promovare, care sa permita aplicarea principiului integritatii in cadrul serviciului public.

2.2.11. Instituirea si operationalizarea mecanismelor de verificare si

control in cadrul serviciului public

Functionarii publici trebuie sa raspunda de actiunile lor in fata superiorilor si, pe un plan mult mai larg, in fata populatiei. Obligatia de a raspunde trebuie sa se extinda si cu privire la respectarea normelor si principiilor etice si asupra rezultatelor obtinute.

Mecanismele de tragere la raspundere pot fi interne, ale unui organism, sau cele abilitate sa actioneze la nivelul ansamblului administratiei publice.

2.2.12. Instituirea si operationalizarea procedurilor si sanctiunilor in

cazul comportamentului imputabil

Consiliul a recomandat instituirea unor mecanisme si proceduri prin care sa poata sa fie descoperite actele reprobabile, cum sunt cele de coruptie si sa fie anchetate intr-o maniera independenta toate incalcarile prevederilor legale. De asemenea, statele trebuie sa instituie proceduri fiabile si sa aloce resursele necesare pentru supravegherea incalcarii regulilor serviciului public, pentru semnalarea si anchetarea acestor incalcari. Este nevoie de sanctiuni administrative sau disciplinare adoptate cu scopul de a descuraja comportamentele ilicite. Administratorii trebuie sa adopte un mod de gandire progresist, in legatura cu instituirea acestui tip de mecanisme si proceduri, rezultate din necesitatea executarii unor masuri in acest domeniu.

3. Fundamentarea recomandarilor Consiliului Organizatiei pentru

Cooperare si Dezvoltare Economica

Argumentele aduse in favoarea necesitatii imbunatatirii conduitei agentilor publici si a persoanelor care detin temporar, sau definitiv, insarcinari publice au fost inserate in Nota Anexa a documentului [10].

3.1. Tarile membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica sunt angajate in reforme importante de gestiune care au modificat modalitatea de functionare a sectorului public. Totusi, este important sa se vegheze ca dimensiunile eficienta si eficacitate sa nu fie obtinute in detrimentul unui comportament etic dezirabil. Noile modalitati de indeplinire a responsabilitatilor si sarcinilor publice creeaza situatii in care detinatorii de puteri publice trebuie sa fie sensibilizati asupra problemelor de etica, in special asupra carora nu exista si nu sunt implementate linii directoare cu privire la modalitatile de actiune ale acestora.

Reformele prognozate implica o descentralizare a puterii spre organismele locale intra-nationale, un transfer de competenta si o mai mare libertate in gestiune, introducerea in sectorul public a practicilor comerciale si modificarea continutului raporturilor dintre sectorul public si sectorul privat. Drept urmare, noile raporturi ii pune, tot mai frecvent, pe agentii publici si pe alti detinatori de insarcinari publice in contacte directe, implicand deseori conflicte de interese si obiective cu institutia, organismul sau serviciul public in care sunt angajati.

Concomitent, numeroase state au sesizat ca sistemele care au reglementate in mod traditional comportamentul functionarilor din administratie in domeniul gestiunii publice nu mai raspund suficient noilor roluri pe care trebuie sa le joace in domeniul gestiunii publice si al gestiunii resurselor umane in conditiile noului mediu politic, economic, social si administrativ.

Toate aceste noi elemente si situatii presupun dileme care trebuie solutionate, ceea ce necesita analiza etica si un rationament moral.

3.2. Un alt motiv serios de preocupare tine de scaderea aparenta a gradului de incredere in guvern si in institutiile publice, tendinte inregistrate intr-o serie de state. Drept urmare, aceste tendinte pun sub semnul intrebarii legitimitatea guvernarii si a institutiilor administrative, a serviciilor publice. Aceasta pierdere de incredere este legata, in mare parte, de numeroasele neregularitati descoperite si date publicitatii, de multele cazuri de coruptie comentate, in care sunt implicati functionarii public. Este dificil de stabilit daca normele de conduita sunt in recul ori daca erorile si infractiunile sunt mai vizibile urmare transparentei si deschiderii institutiilor publice, intensitatii activitatii mass-media care practica investigarea calificata a cazurilor sau a unei opinii publice mai active. Ceea ce este evident, este ca in unele tari etica si normele vietii publice au devenit probleme publice si politice care necesita o actiune eficace din partea puterilor publice vizate.

3.3. In general, o serie de masuri de sustinere pot avea drept efect incurajarea si sustinerea unui comportament conform normelor eticii si de prevenire a comportamentelor imputabile. Prin prisma experientelor trecute, primul raspuns la comportamentele neregulamentare din sectorul public consta in mai buna reglementare normativa si aplicarea cu mai multa rigoare a legislatiei. La nivelul initiativelor internationale, nu pot avea succes decat implementarea unor elemente de infrastructura etica, in principal, in scopul prevenirii si a incriminarii unor tipuri de acte ilicite, precum faptele de coruptie.

3. Consiliul a amintit si faptul ca Statele Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica au luat o serie de masuri colective pentru reprimarea coruptiei in randul agentilor publici straini. Astfel, la 21 noiembrie 1997, a fost adoptata Conventia cu privire la lupta impotriva coruptiei comise de agentii publici straini in tranzactiile internationale. Organizatia Natiunilor Unite a adoptat, la 12 decembrie 1996. Rezolutia privind lupta impotriva coruptiei, care cuprinde Codul international al deontologiei functiei publice. Organizatia Statelor Americane a adoptat, la 12 martie 1996, Conventia Interamericana impotriva coruptiei. Consiliul European a adoptat, la 28 aprilie 1997, un Plan de actiune pentru lupta impotriva crimei organizate, care insereaza si o recomandare speciala privitoare la lupta impotriva coruptiei, precum si Conventia cu privire la lupta impotriva coruptiei implicand functionarii Comunitatilor Europene sau ai Statelor Membre ale Uniunii Europene, din 26 mai 1997. Consiliul Europei a aprobat, in noiembrie 1996, Programul de actiune impotriva coruptiei, care prevede in special elaborarea unui Cod international de conduita pentru agentii functiei publice, care intareste cooperarea intre cele 46 de tari membre in lupta impotriva coruptiei, spalarea banilor murdari, criminalitatea informatica si crima organizata.

3.5. Contributia serviciului gestiunii publice al Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica porneste de la convingerea ca prevenirea comportamentelor imputabile este la fel de complexa ca si comportamentele insesi si ca numai combinarea unor mecanisme , intr-o solida infrastructura etica, a unor sisteme eficace de gestiune, a tehnicilor specifice de prevenire a coruptiei si a aplicarii efective a prevederilor legilor reprezinta conditia succesului.

Elementele infrastructurii pentru promovarea eticii si prevenirea

comportamentelor reprobabile

Consiliul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, in demersul sau a imaginat si a facut recomandari, incurajand Statele Membre sa se implice in constructia efectiva a infrastructurii etice care sa sustina promovarea valorilor si normelor unui comportament etic dezonorabil la nivelul tuturor autoritatilor publice si ale functionarilor din administratia publica, dupa cum urmeaza:

1. Consiliul a remarcat faptul ca, din ce in ce mai mult, Statele Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica studiaza posibilitatea de a implementa masuri administrative si preventive. Pe masura, insa, ce statele au implementat asemenea metode, de imbunatatire a gestiunii publice, s-a constatat ca o apropiere a gestiunii centralizate a eticii fundamentata pe respectarea normelor este incompatibila cu sistemul de gestiune publica deconcentrata axata pe rezultate. S-a observat o evolutie caracterizata de cresterea si/sau multiplicarea mecanismelor care favorizeaza elementele cu valoare de ideal si incurajeaza comportamentele dezirabile.

2. In anii 1996 si 1997, Serviciul gestiunii publice al Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica a realizat doua anchete cu privire la gestiunea eticii si comportamentele acesteia din sectorul public in 23 State Membre. Primul raport a fost fundamentat pe concluziile desprinse din situatia a 9 tari; el a evidentiat factorii cu incidenta asupra normelor de etica si de comportament in serviciul public, precum si initiativele luate de guvernele celor 9 state pentru a intari cadrele de gestionare a eticii. De asemenea, raportul a definit ansamblul de instrumente indispensabile puterilor publice pentru promovarea integritatii si prevenirea coruptiei, care a fost intitulat "infrastructura eticii".

3. Principala problematica analizata si prezentata in raport priveste mijloacele de sprijin pentru agentii publici si ceilalti detinatori de insarcinari publice de a respecta normele celei mai ridicate integritati si etica in serviciul public, care cunosc o evolutie rapida fara a compromite principala orientare a reformelor gestiunii publice, care urmaresc cresterea eficientei si eficacitatii. Toate tarile inscrise in studiu utilizeaza un evantai larg de instrumente si proceduri pentru reprimarea comportamentelor indezirabile si aplica metoda stimularii pentru un comportament adecvat.

Este interesant de prezentat in esenta in ce consta, in viziunea Consiliului si a Statelor Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica infrastructura eticii, ceea ce vom face in continuare.

O infrastructura a eticii, care functioneaza bine, asigura un cadru organizatoric si functional al serviciului public care favorizeaza respectarea unui numar important de norme de comportament. Fiecare element si functie reprezinta cate un element succesiv distinct important, dar diferitele elemente trebuie percepute ca elemente complementare care se conditioneaza reciproc. Elementele trebuie sa actioneze unele asupra celorlalte, de maniera de a se obtine o sinergie indispensabila pentru a deveni o infrastructura coerenta si integrata. Elementele infrastructurii pot fi clasate urmand principalele functiuni pe care le deservesc: orientare, gestiune si control. De notat, faptul ca o serie dintre elemente pot acoperi si indeplini concomitent mai multe functiuni. In ce constau aceste functii ?

Orientarea este furnizata printr-un angajament puternic din partea conducatorilor si responsabililor politic; prin enuntarea valorilor sub forma unor coduri de conduita; spre exemplu: prin activitati care urmaresc integrarea profesionala cum sunt educarea si formarea.

Gestiunea poate fi realizata prin intermediul coordonarii asigurata de un organ special sau un organism central de gestiune existent deja, si prin mijlocirea conditiilor de angajare in functia publica, a politicilor si practicilor in domeniul gestiunii.

Controlul este asigurat, in principal, gratie unui cadru juridic care permite efectuarea anchetei si urmaririi verificarilor independente, a mecanismelor care permit raportarea rezultatelor, a mecanismelor de control eficace, a transparentei si a supravegherii din partea populatiei.

Dozajul si importanta relativa a acestor functiuni depind de traditiile culturale si politico-administrative ale fiecarei tari.

5. Cel de-al doilea raport s-a executat in urma studiului efectuat in alte State Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica si a furnizat informatii suplimentare cu privire la principiile eticii si s-a constituit intr-un document operational pus la dispozitia statelor in vederea reevaluarii cadrelor nationale de gestionare a eticii, a factorilor si elementelor infrastructurii eticii .

Noile initiative intreprinse de guvernele tarilor membre in domeniul eticii, in particular in cursul ultimilor cinci ani, demonstreaza orientarile comune, precum si interesul crescut al puterilor publice in examinarea eficacitatii regimurilor lor de gestionare a eticii in contextul mult mai larg al reformelor gestiunii publice.

6. Tinand cont de evolutia rapida a cadrului gestiunii publice, s-a simtit nevoia de a se proceda periodic la reexaminarea politicilor, practicilor si procedurilor influente asupra comportamentului etic in sectorul public.

Principiile care favorizeaza un comportament conform eticii in serviciul public, enuntate in documentul C(98)70/FINAL, au fost concepute cu scopul de a servi drept document de referinta ce permite autoritatilor statelor sa reexamineze si sa asigure validitatea functiunilor si a elementelor infrastructurii eticii in Statele Membre ale Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.