ICT si Programul Sapte al Cadrului de Cercetare si Dezvoltare a Uninunii Europene

Imagine de ansamblu

Fundal

Programul Cadru

Tema ICT face parte din Programul Sapte al Cadrului de Cercetare si Dezvoltare a Uninunii Europene. Este o continuare a programului IST al Programelor Cadrului Cinci si Sase care au inlocuit cele trei programe ACTS, ESPRIT and Telematics Applications Program (TAP) care erau in precedentul Program Cadru Patru. Majoritatea, dar nu toate zonele tehnologice si aplicationale acoperite de precedentul program IST apar intr-un anume fel si in acest revizuit program ICT.

FP7 va functiona 7 ani spre deosebire de alte programe precedente care au functionat doar 4 ani. Primele programe au fost demarate la inceputul anilor '80 si incetul cu incetul au fost combinate intr-un singur Program Cadru, dar initial nu erau cunoscute sub numele de "Programe Cadru". Termenul a fost aplicat retroactiv programelor mai "tinere". Programul ICT deriva din Programul ESPRIT care a inceput in 1984. Cuprindea variate alte activitati in Tehnologia Informationala intr-un program mai mult sau mai putin complet. De exemplu Programul Multi-Anual "MAP" a fost unul dintre predecesori si a fondat subiecte ca tehnologie software si includea o vasta tehnologie Ada care s-a dezvoltat ca parte a programului ESPRIT.

Mai tarziu in anii '80, alte programe au aparut, programe care ulterior au fost introduse in Cadru, programe ca RACE care a devenit ACTS si care acoperea tehnologia comunicatiilor. Alte variate programe in domeniul de aplicare cum ar fi IT Sanatatii, IT Transportului (de exemplu Programul DRIVE, Educatie si Training etc. combinate pentru a forma Programul Aplicatiilor Telematics).

Este folositor sa ne amintim aceste radacini istorice, intrucat acele comunitati si practicile lor inca mai exista intr-o anumita masura in Programul ICT si tind sa fie semi-autonome in baza practicii trecute. Cu toate acestea, din cauza schimbarii echipelor de lucru si din cauza efortului concentrat pentru diferente de transparenta aceste dispar incetul cu incetul.

Datorita unei initiative franceze de pe la sfarsitul anilor '80 un alt program pan-european, vazut la inceput ca un program ce trebuia sa completeze Programul Cadru, numit EUREKA a fost initiat. Regulile si conditiile sale sunt substantial diferite de Cadru si se bazeaza pe fonduri alocate de catre tarile implicate, fonduri oferite direct propriilor lor participanti sub reguli specifice ale tarilor respective. EUREKA este un program superior Cadrului care are de pierdut in structura si implementare. Cu toate acestea sub FP7 intentia este de a lega aceasta dubla investitie via asa-numitelor Platforme Tehnologice Europene si a Initiativelor Tehnologice Imbinate.

Motivele pentru Programul Cadru

Dar de ce Uniunea Europeana asigura fonduri pentru R & D si care este intentia sa? La inceputul anilor '80 a devenit evident ca industria high tech europeana era grav amenintata de catre Japonia si SUA.

In acel moment mai multe industrii cheie europene ca de exemplu industria calculatoarelor, microelectronica si telecomunicatiile pareau a fi in pericol. De asemenea in Europa se credea ca rivalii din SUA beneficiaza de o larga si omogena piata de desfacere dar si de subventionari indirecte din partea guvernului american pentru industria high tech. Combinate, se credea ca acestea dau rivalilor din SUA un important avantaj competitiv in comparatie cu industria europeana fragmentata. Problema nu era lipsa inovatiilor in Europa ci inabilitatea de a le exploata in lumea intreaga. Multe din inovatiile cheie care au fost indreptate de catre America de Nord spre Europa au avut la origini inovatii europene. Au fost si alte incidente care au ingrijorat Europa cum a fost cazul Intel si Motorola care au hotarat sa fie mai restrictive in licentierea designului microprocesoarelor ce le apartineau.

In ceea ce priveste Japonia,se credea ca practicile de comert protejat si coordonarea si alocarea de fonduri de catre MITI i-au permis acestei tari sa-si stabileasca un loc dominant in ceea ce era atunci vazuta ca piata cafenie de bunuri.

Toate cele expuse mai sus au avut ca rezultate amenintari pe termen lung pentru Europa a caror consecinte s-au rasfrant asupra urmatoarelor domenii:

o       Comercial - au avut drept consecinte un crescand dezechilibru in ceea ce periveste comertul, in special in zona high tech, industrii cu o valoare adaugata mare. Acestea are putea avea efecte de durata dezastruoase asupra industriei europene si a standardului de trai prin impactul negativ in ratele de schimb si inflatie.

o       Social - ar fi un impact negativ asupra angajarilor, in special in angajarea absolventilor, care vor fi fortati intr-un numar destul de mare sa se indrepte dincolo de hotare - avand loc asa-numitul export de creier/inteligenta.

o       Securitatii - nadejdea pe tremen lung a fortelor militare si de securitate europene pe tehnologia importata a fost de un mare interes. De exemplu fara o amenajare de succes si moderna pentru fabricarea siliconului, componente sensibile si sisteme ar fi trebuit sa fie importate. Un exemplu clasic sunt cipurile criptice militare.

La inceputul anilor '80 am vazut doar cateva efecte care cu timpul se vor fi inrautatit. De exemplu, fabricantii europenei de calculatoare se bazau complet pe provideri de cipuri de memorie care nu erau europeni. S-a observat cu frustrare ca daca era o perioada in care era pe piata o deficienta de cipuri, providerii din SUA favorizau fabricantii de calculatoare din SUA, ingreunand astfel cu mult situatia fabricantilor europeni.

In plus era o ingrijorare in Brussel pentru ca nu era o anumita ordine in finantarea variatelor cercetari minore din diferite domenii. Astfel un tipic program de finantare francez, multi anual, a fost demarat mai intai avand deja MAP initiat in 1979 care la inceputul anilor '80 a finantat cercetari in domeniul software-ului dar si sprijin european pentru programul de limba ADA. Acestea s-au dezvoltat in programul ESPRIT demarat in 1984. Sprijinul CEC pentru piata ADA sub MAP a reprezentat 50% din bugetul alocat tehnologiei informationale al CEC R&D din acea perioada. Prin acest program, s-au dezvoltat printre primele/primii "compilers" europeni si s-au pus bazele (PCTE)MMPC( Mediul Mijloacelor Portabile Comune), care a fost un program de mediu suport ce includea ADA. MAP a asigurat fonduri pentru realizarea unei Asociatii Europene ADA si pentru grupurile sale, tehnice, de lucru.

Politica CEC cu programe ca MAP si ESPRIT (Programul Strategic European pentru Cercetare si Dezvoltare in Tehnologia Informationala) a fost de a forma o baza tehnica solida pentru viitoare competitii cu restul lumii. Promovarea CEC in ceea ce priveste ADA a fost prima sa mare andosare europeana.

ESPRIT a fost intr-un fel influentat de catre noul program japonez A Cincea Generatie de Calculatoare, la randul sau partial influentat de catre programul Logica european (de la Colegiul Imperial - dar asta e o cu totul alta poveste).

Desigur, motive aditionale mai recente pentru Programele Cadru au fost emfatizate, ca de exemplu:

promovarea unitatii europene

incurajarea consolidarii industriei in Europa

sprijin pentru politica industriala si sociala avand in vedere motive politice

Astfel de motive sunt numai in cazul acesta rationalizari si totusi efecte dezirabile, nu au fost motivele originale. Ultimul motiv de mai sus a devenit mult mai pronuntat in FP7 in special din cauza ca a devenit mai mult un program politic decat unul pur tehnologic.

Natura Programului Cadru

Natura programelor de cercetare este "top down", ariile tehnice specifice care trebuiesc finantate sunt definite anticipat. Alte subiecte nu ar fi eligibile pentru finantare. Comisia declara de multe ori ca telul cadrului este de a se adresa la doar 5-10% din cercetarea industriala a Uniunii Europene - restul sunt finantae individual de catre tari, agentii sau companii. Singurele teme disponibile pentru finantare sunte cele acoperite de catre "programul de lucru" si care incearca sa treaca dincolo de starea de arta si care au un plan de exploatare verosimil. Asta inseamna de fapt ca rezultatele industriale trebuie sa fie cerute/sa se poata vinde usor cu o marime a pietii de desfacere propotionala cu investitiile/costurile.

Deoarece se asteapta ca programele sa depaseasca starea de arta, trebuie sa existe un risc identificabil iar comisia vede finantarea ca fiind o compensatie pentru acest risc.

Acesta este un punct important - un proiect care nu poate fi incheiat din cauza mai multor motive valide tehnice nu trebuie tratat ca un esec - a demonstrat ca o anumita abordare nu este practica in acest punct.

Un alt criteriu critic pentru un proiect valid ar trebuie sa fie ca arata ca exista o valoare adaugata sau posibilitate de succes prin adresarea proiectului unui nivel european. Acesta este asa-numitul criteriu al subsidiarului din acordul Maastricht. Aceasta ne face sa intelegem ca ceva facut bine la nivel local nu ar trebui dus la nivel european. Acest concept al subsidiarului este important pentru a intelege si pentru a adresa.

Un criteriu final pentru noile tipuri de proiecte introduse de catre FP7 trebuie sa fie acela ca exista un semnificativ impact strategic al lucrarilor propuse.

Fundalul schimbarilor in FP7

Intre Programele Cadru 4 si 5 Comisia a fost obligata de catre Parlamentul European sa demisioneze in urma unui banuit scandal care implica, partial, fonduri pentru cercetari. In particular un nou Comisar al Cercetarii a fost imputernicit iar el a impus schimbari majore in program care au fost introduse initial in Programul Cadru 6. In acelasi timp o noua Ordonanta Financiara a fost adoptata. Per total schimbarile au fost cele mai mari schimbari de la Cadrul initial. Schimbarile nu au fost initiate numai in cadrul instrumentelor legale, ci si in cazul conditilor contractuale. Regulile de finantare erau semnifinativ diferite. In cele ami multe privinte aceste schimbari erau intreprinse cu scopul de a face participarea mai putin birocratica pentru organizatii. Practic aceste schimbari nu au fost planificate sau incercate corespunzator. Drept rezultat, schimbarile au intensificat semnificativ problemele. Au existat cateva interactiuni neintentionate intre schimbari iar la lansarea FP6, nici potentialii participanti nici personalul comisiei nu au avut parte de o intelegere comuna. In timpul primului si celui de-al doilea an de FP6 cand cele mai evidente greseli si erori au fost recunoscute, schimbarile au fost puse in aplicare. Dar erau mai mult de fatada - corectiile majore necesare erau planuite pentru FP7. Astfel FP7 a fost conceput cu intentia de a rationaliza regulile si reglementarile si in particular de a corecta anumite anomalii evidente ale FP6 si de a reduce birocratia. Vezi sectiunea 3 pentru o privire de ansamblu asupra schimbarilor. Cu toate acestea este indeajuns de clar ca in practica se inlocuieste un anumit set de probleme si conflicte cu un alt set.

In rezumat putem observa efectele financiare ale FP6 si FP7 in ceea ce priveste modul in care afecteaza oraganizatiile dupa cum urmeaza:

1.3 Ce tari participa in FP7?

1.3.1 Statele membre

Statele membre ale UE consista din 27 de tari de la inceputul FP7. Vezi anexa 1 pentru o lista mai detaliata.

1.3.2 Tarile asociate

In anii 80 s-a ajuns la concluzia ca statele europene, care inca nu faceau parte din comunitatea europeana, pot participa in Programul Cadru. In anii 90, aceste asa-numite state ale Ariei Economice Europene(AEE) s-au imputinat odata cu intrarea lor in UE. Pentru Programele Cadru 4, 5, 6 si 7 dintre aceste tari fac parte Norvegia, Islanda si Liechtenstein. Statele AEE au un Acord de Asociere cu Programul Cadru UE.

O tara asociata, contribuie financiar la Programul Cadru si in consecinta are toate drepturile si obligatiile pe care le are un stat membru in ceea ce priveste finantarea. Acestea trebuie tratate la acelasi nivel.exista doar o mica diferenta si anume ca reprezentantii lor nu au un vot formal in Comitetele Manageriale ale Programului. Cu toate acestea, cum majoritatea deciziilor sunt luate in comun, situatia nu are un efect practic.

Israel a devenit tara asociata la data de 1 ianuarie 1996 adica in al doilea an al FP4 si a continuat sa fie tara asociata si in timpul FP5, FP6 si acum FP7. Desigur, Israel este singurul stat asociat non-european. In ianuarie 2004, Elvatia a incheiat un acord de asociere si situatia tarii a devenit similara cu cea a Israelului. In FP7 mai multe tari balcanice si Turcia au devenit de asemenea asociate. Apendixul 1 ofera o lista completa a celor 12 tari care sunt in momentul de fata state asociate.

1.3.3 Alte tari

Cateva alte tari non-europene au acorduri in legatura cu stiinta si tehnologia cu UE, dar acestea participa la un nivel " de la proiect la proiect". Finantarea din partea unor tari ce reprezinta o a treia categorie, tari care nu sunt nici state membre nici asociate, va fi de asemenea disponibila si prin intermediul finantarii ICPC (denumit anterior INCO).

Actiuni Specifice de Cooperare Internationala (ASCI) vor fi folosite in parteneriate cu tari ICPC in arii de interes si cooperare comune pe subiecte selectate pe baza competentelor lor stiintifice si tehnologice. Dialogurile politice cu cea de-a treia categorie de tari si regiuni dar si proiecte de sprijin internationale au permis identificarea de potentiale prioritati de cooperare care sunt de interes si beneficii comune. ASCI va avea reguli specifice de participare si criterii de evaluare specifice.

1.4 O privire de ansamblu peste reguli de participare

1.4.1 Programul de lucru

Cum a fost mentionat mai devreme, FP7 este in general "top down". Prin aceasta se intelege ca sunt variate programe de lucru care sunt revizuite general anual. Fiecare program de lucru este generat de Directoratul General responsabil de acesta. Multe sunt sub controlul DG Cercetare dar unele dintre ele nu. Un astfel de program este programul ICT care este indrumat de DG INFSO ce se bazeaza pe racordul de la variate comitete ad hoc cum ar fi Platformele Tehnologice Europene dar si ISTAG ( Grupul Consultativ IST). ISTAG este alcatuit din experti de nivel superior alesi de catre Comisie dar de fapt nominalizati si aprobati de catre tarile participante. Acestia sunt de fapt directori generali de la marile companii nationale dar si de catre academicieni.

Activitatea planificata pentru formularea initiala a continutului lucrarilor este in mod normal mai vasta cu racordul cerut de catre tarile participante cu un racord in plusvenit din partea Parlamentului European, influentat in mare parte de consideratii politice. Acest lucru este observat in special in cazul numirii "adecvate din punct de vedere parlamentar" unor activitati si in cazul emfazei asupra aplicatilor in legatura cu care se spera a face mai usor de demonstrat platitorilor de taxe(contribuabili) relevanta si rezultatele investitiilor. In sfarsit, programul de lucru este modificat si aprobat de catre Comitetul Programului ICT si de asemenea trebuie sa se ia in calcul racordul din partea celorlalte Directoare Generale care isi apara puternic propriile lor interese.

In practica, putem observa o influenta politica mult mai mare in formularea initiala a programului decat in imbunatatirea anuala. Marile influente vin din partea marilor campioni nationali.Imbunatatirile anuale iau de asemenea in calcul aria de acoperire a proiectelor din anul trecut.

1.4.2 Cererea de propuneri

Variatele programe de lucru pentru FP7 sunt in mare la un nivel similar cu cele din FP6. Cu toate acestea continutul programului de lucru ICT 2007/2008 este acum subdivizata in 7 Provocari. In interiorul fiecarei Provocari exista un set de Obiective si fiecare obiectiv contine un set de subiecte si rezultate asteptate ale cercetarii. Sunt in general doua mari cereri in termen limita pentru propuneri in primul an, fiecare adresandu-se unui subset specific din programul de lucru. In ICT din FP7 situatia se va repeta. O cerere in termen limita este una care se incheie la o anumita data si ora. Cu evaluarea care are loc imediat dupa. Cu toate acestea exista si Cererea Continua, care ramane deschisa timp de mai multi ani cu propuneri care sunt grupate si evaluate o data la patru luni. Schema deschisa pentru Tehnologii de Viitor si Oportune (TVO) intra in aceasta categorie.

1.4.3 Natura propunerilor

Propunerile R&D sunt tot timpul facute de comun acord (o noua exceptie in FP7 este sub partea noilor "idei" din program). Aceste colaborari sunt in esenta "auto formate". Un membru al consortiului este desemnat Coordonator iar insarcinarea lui este de a formula o propunere si de a o inainta Comisiei asa cum se cere. In general, daca propunerea este acceptata, Coordonatorul va deveni Coordonatorul de proiect si astfel va fi responsabil de proiectul managerial per total. In cadrul FP7 (cum a fost si cazul FP6) va fi posibila asocierea cu o persoana care ar putea prelua coordonarea administrativa si/sau functiile manageriale ale proiectului. Aceasta situatie difera de FP5. Cu toate acestea, in ICT aceasta asociere nu a fost incurajata. Sub-contractarea acestor activitati nu va fi permisa. Mai multe detalii ale propunerii pot fi gasite inSectiunea 3.5 "Pregatirea propunerii si inaintarea sa".

1.4.4 Natura Colaborarii

Pentru majoritatea propunerilor R&D trebuie sa existe minim trei parteneri din trei tari sau state asociate.

Finantarea totala a unui proiect de cercetare propus poate varia de la jumatate de milion de euro pana la 100 de milioane de euro. Majoritatea micilor proiecte de cercetare in colaborare vor avea finantare de la 1 milion pana la aproape 3 sau 4 miloane de euro. Teoretic nici un proiect nu va primi mai mult de 25Meuro ca finantare. Intotdeauna s-a intrebat "cat de mare ar trebui sa fie un proiect" sau "cati parteneri ar trebui sa aiba un proiect"? Raspunsul standard este intotdeauna "atat de mare cat se cere si cat poate fi justificat pentru a continua lucrarile si corespunzator cu impactul asteptat".

1.4.5 O scurta privire asupra regulilor de finantare

Orice finantare este ca o bursa, care nu este rambursabila. Platile se fac in general anual in avans, completate anual de catre bilanturi ale cheltuielilor aparute si 15% din finantarea totala este retinuta pana in momentul in care rapoartele finale au fost acceptate.

Ca si in alte aspecte ale acestor programe nu exista nici o regula. Cu toate acestea ca o indicatie generala, majoritatea organizatiilor participante vor recupera majoritatea daca nu chiar toate costurile aditionale. Acest lucru nu este oficial recunoscut, dar este adevarat. Vezi Sectiunea 6.

1.4.6 Platile in avans

In mod normal, o plata in avans este facuta la inceputul proiectului prin intermediul Coordonatorului fiecarui partener bazata pe bugetul lor in prima perioada. Acest fapt este urmat de obicei la sfarsitul fiecarei perioade de plati interimare. Coordonatorul trebuie sa inainteze fiecarui partener partea sa fara nici o intarziere. Sa se noteze ca este nepotrivit din partea unui partener sa ceara Coordonatorului facturarea platilor de vreme ce ele sunt cerut prin contract sa fie inaintate direct. Exista un pericol daca o persoana cere o factura care va fi pasibila pentru VAT, care nu este o cheltuiala permisa si recunoscuta. Regulile de platadintre parteneri poate varia in functie de Acordul Consortiu. Sa se noteze ca 15% din toata plata este retinuta pana la acceptarea declaratiilor finale dupa finalizarea proiectului.

1.4.7 Cine poate participa?

Programul este deschis pentru participare entitatilor naturale si legale dintr-un stat membru sau tara asociata. O entitate legala poate fi o companie, universitate, un institut de cercetare, un departament guvernamental, o entitate non-profit sau un individ. Exista de asemenea oportunitati de participare (cateodata cu finantare) pentru organizatii din afara tarilor mentionate mai sus. Aceste oportunitati pentru cea de-a treia categorie de tari sunt destul de vaste.

1.5 Beneficiile participarii intr-un proiect de colaborare R&D

Intuitiv, cand majoritatea companiilor aud de acest program il privesc ca pe o sursa de finanatare. Aceasta este o idee preconceputa destul de des intalnita. Cu toate ca activitatile sunt bine finantate, banii nu ar trebuie sa fie singurul sau principalul motiv pentru participare. Poate totusi fi un motiv valid pentru o cercetare sau o institutie academica. Vezi Apendixul 3 pentru o discutie despre cum sa valorifici relativele beneficii ale participarii.

Tipurile de beneficii pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

dezvoltarea de tehnologie avansata

acces la tehnologie avansata

colaborare cu participanti cheie

colaborare cu clienti cheie

facilitarea investitiilor intr-o companie

acces la o noua piata

acces la o noua zona geografica

dezvoltarea unui standard international

inteligenta de marketing si/sau tehnologica

finantare pentru anumite planuri

pregatire profesionala(training) sau reprofilarea personalului

prezentarea de noi arii tehnologice personalului

cresterea numarului de personal specializat

abilitatea de retinere a personajului in timpul unei caderi comerciale

pericolul de a nu fi in

sabotaj!

1.5.1 Dezvoltarea de tehnologie avansata

Acesta este in teorie principalul tel al proiectelor R&D si trebuie notat in felul acesta. Scopul fiind de a avansa starea artei intr-o maniera pan europeana. Cu toate acestea, sunt de obicei mai multe motive pentru care o organizatie participa. Acestea sunt detaliate mai jos.

1.5.2 Acces la tehnologie avansata

Organizatiile de obicei nu dezvolta si nu asigura solutii complete clientilor. Ele realizeaza din ce in ce mai putin dezvoltarea. Au propria lor nisa de expertiza dar necesita sa fie intiparita intr-un sistem intreg ori sa achizitioneze sau sa acceseze tehnologie complementara. Este foarte eficient pentru companii sa se concentreze asupra valorii lor speciale inalte adaugata si ori cumpara in balanta ori OEM la un nivel mai inalt.

Participarea la unul dintre aceste proiecte este o oportunitate ideala de a stabili sau de a intari relatii cu alte persoane din acelasi lant de produse.

1.5.3 Colaborarea cu participanti cheie

Companiile mai mici reusesc foarte greu sa intri pe piete si una dintre modalitatile de reusita este de a lucra in parteneriat cu participanti cheie. O astfel de relatie este de ajutor in mai multe moduri. De exemplu daca telul unei companii este de a vinde o cota stategica unui important participant, acesta este modul ideal.

1.5.4 Colaborarea cu clienti cheie

Prin aceasta se intelege la potentiali consumatori. Proiectele ICT ar trebui sa contina prin natura lor o categorie de consumator. Un astfel de consumator poate fi reprezentat de un important participant sau de o retea de consumatori. Cum si acestea sunt finantate, este o modalitate usoara pentru o persoana de a-si expune tehnologia si viitoarele proiecte potentialilor cumparatori si de a o pariculariza pentru o piata specifica cu finantare externa.

1.5.5 Facilitarea investitiilor intr-o companie

In cazul companiilor noi, in special start-ups, a fost demonstrat faptul ca este mai usor de a avea investitie externa in companie daca acea companie este implicata intr-un proiect de colaborare cu un important participant de pe piata.

1.5.6 Acces la o noua piata

Este posibil ca o organizatie sa fie destul de inradacinata pe o anumit segment de piata dar sa fie necunoscuta intr-altul pentru care produsele lor ar fi de asemenea destul de potrivite. Alaturarea sau formarea unui consortiu cu importante companii existente pe acea noua piata este un mod viabil de a deveni cunoscut si de a se stabili pe acea piata dar si de a furnizao buna oportunitate pentru a se forma si adapta cerintelor pietii.

1.5.6 Acces la o noua zona geografica

Acest caz este similar cu cel precedent dar permite folosirea unui proiect pentru a stabili relatii cheie intr-o anumita zona geografica - ceea ce este de obicei o importanta consideratie in afaceri.

1.5.7 Dezvoltarea unui standard international

Un anumit numar de proiecte se ocupa cu eventuala creare de noi standarde. Participantii, s-ar adresa in mod normal unei anumite zone unde un astfel de standard ar facilita o viitoare desfasurare si exploatare intr-un context mai larg dintr-o perspectiva europeana. UE are o traditie in zona standardelor de a folosi institutii ale standardelor europene ca o baza de atac pentru standardele internationale in avantajul industriei UE. Un proiect poate cerceta, propune si experimentao anumite solutie inainte de a o introduce si sustine pe parcursul standardizarii. Acest lucru aduce un beneficiu semnificativ la o eventuala adoptare a sa, astfel organizatiile vor avea un prim pas in fata celorlalti si pot, legandu-se de standardul anteriorului IPR, sa forteze competitorii sa le plateasca anumite drepturi.

Chiar daca standardele in sine nu sunt obligatorii, Comisia Europeana pune frecvent sub mandat diferite standarde particulare pentru serviciul de aprovizionare pentru public in avantajul industriei europene. Acest lucru trebuie vazut din perspectiva tacticilor similare de angajare pe care SUA le foloseste de mai mult timp.

1.5.9 Inteligenta de marketing si/sau tehnologica

Acesta nu trebuie sa fie principalul motiv pentru participare da in diverse cazuri poate fi de fapt cel ami de valoare motiv. Chiar si din procesul de a cerceta zona din interiorul programului inainte de a identifica un subiect corespunzator care poate fi propus, pot rezulta informatii valoroase despre actiunile pe care le intreprind importantii agenti de pe piata. Aceasta informatie este diaponibila on-line in expunerea sumara a proiectelor anterioare din acea zona. In completarea acestui rezumat, exista de asemenea informatii detaliate despre participanti si rezultatele dorite.

Mai tarziu, in incercarea de formare sau de alaturare unui consortiu, cand o persoana se implica in discutii directe cu potentiali parteneri, exista mai multe oportunitati. Desigur, daca un proiect este aprobat nu acorda numai acces la informatii private despre activitatile partenerilor dar datorita restrangerii proiectului sunt destul de multe oportunitati pentru informatii la o scara mai larga despre piata si sectorul tehnologic.

1.5.10 Finantare pentru anumite planuri

In sfarsit, sunt de asemenea beneficiile financiare ale participarii. Asa cum a mai fost mentionat, nu ar trebui sa fie scopul participarii daca se vorbeste despre o organizatie comercial, dar este un evident stimulent aditional, mai ales daca prin aceasta i se permite unei persoane sa finanteze un proiect pe care altfel nu l-ar fi putut demara.

Pregatire profesionala(training) sau reprofilarea personalului

Aceasta reprezinta un important beneficiu al participarii dar care adesea este trecut cu vederea. Important mai ales din perspectiva ca acele costuri marginale in ceea ce priveste personalul sunt in totalitate acoperite.

1.5.12 Prezentarea de noi arii tehnologice personalului

Un alt aspect cheie. este benefic ca o persoana sa se asigure ca noi arii tehnologice care pot fi importante intr-un anumit sector sunt intelese de catre toti din organizatie. Participarea intr-un proiect corespunzator poate permite organizatiilor "sa acopere bazele".

1.5.13 Cresterea numarului de personal specializat

In special pentru organizatiile mici, activitati externe complet finantate cum ar fi FP le permite sa-si mareasca numarul celor din staff, asigurand un agregat de rezerva si protectie.

1.5.14 Abilitatea de retinere a personajului in timpul unei caderi comerciale

Acesta este un beneficiu destul de des trecut cu vederea care permite organizatiilor sa pastreze seturi de abilitati speciale in cazuri de esec.

1.5.15 Pericolul de a nu fi in

Unele proiecte, in special cele de mare anvergura, pot include toti marii agenti si principalii lor clienti. Daca o persoana este un agent si nu face parte din proiect exista pericolul de a pierde sansa de a face parte din dezvoltarea pietei. Aceasta se poate intampla in cazul in care decizii pre-normative sunt luat de catre consortiu iar decizia respectivei persoane nu este luata in calcul.

1.5.16 Sabotaj!

Acest factor este inclus pentru completare dar si din cauza ca a reprezentat unul dintre factori (desi destul de putin important) in trecut. Suntem constienti de faptul ca unele companii se alatura unui proiect cu un scop precis dea a incerca sa minimalizeze impactul comercial al oricarui rezultat prin propria lor activitate comerciala. Acest lucru nu a fost incurajat, dar cum a fost mentionat mai sus, s-a intamplat in anumite cazuri in trecut.

1.6 Motive de a nu participa

Poate parea ciudata aparitia acestei sectiuni, dar in mai multe cazuri cel mai bun sfat pentru o organizatie este de a nu continua participarea la acest program. Principalele motive sunt:

1.6.1 Munca nu este corespunzatoare programului de lucru

Se poate intampla ca munca propusa sa nu fie acoperita in totalitate de un singur Obiectiv din cadrul programului de lucru dupa o a doua verificare din partea Comisiei. Ce este mai rau este ca se poate suprapune peste multiple programe de lucru. De asemenea este posibil ca natura lucrului sa nu poata suporta starea tehnologica a artei in zona selectata. In asemenea cazuri nu ar trebui sa se incerce o potrivire nenaturala(artificiala) - astfel de aczuri rareori au succes.

1.6.2 Orarul nu este corespunzator

De vreme ce anumite subiecte tehnice nu reapar in cereri de propuneri succesive, daca se intampla sa se piarda oportunitatea unei propunere necesare, cel mai bine ar fi sa se verifice daca merita sa se astepte un alt an sau mai mult pentru urmatoare oportunitate de a participa in acea zona.

1.6.3Timpul pietei este necorespunzator

Exista o necesitate pentru mai multe verificari si balante atunci cand se lucreaza cu sume mari din banii publici. De aici rezulta o intarziere de la 8 la 9 luni in ceea ce priveste cererea de propunere inainte ca lucrul sa poata incepe. In lumea high tech care inainteaza cu o viteza excesiva, o asemenea intarziere are ca rezultat pierderea unei ferestre de oportunitate si astfel sa fie un vehicul necorespunzator. Programul se potriveste cel mai bine unei munci de lunga durata a unei naturi cu un potential de izbanda care poate deschide noi oportunitati ale pietei sau care poate rezolva mari probleme existente, cunoscute.

1.6.4 Proiectul este prea misterios(secret)

Cu toate ca propunerile sunt inaintate si confruntate sub reguli stricte de non-dezvaluire, ar putea sa nu fie chiar atat de stricte pentru anumite tipuri de propuneri. De exemplu, evaluatorii sunt din necesitate experti din zona respectiva si un mare procent din ei va fi din companii care se confrunta cu astfel de probleme si de aici poate chiar competitori. Chiar daca sunt obligati sa semneze documente de pastrare a secretului si de non-conflict de interese, mai bine sa fii precaut. In plus, in trecut Ofiteri ai Proiectului si personalul din Comisie proveneau in multe cazuri din mari companii sau aveau un contract doar pe trei ani, dupa care reveneau la competitori. Cu toate acestea, in ani mai recenti, acest lucru nu mai este valabil iar majoritatea personalului sunt oficiali permanenti.

2. Scurta prezentare a Programului Cadru 7 (FP7) si CIP

Acest capitol este un rezumat al structurii si continutului FP7. Capitolul este introdus doar pentru completare; continutul capitolului este luat in mare parte din documentatia oficiala a CEC. Pentru mai multe detalii si informatii complete, mergeti la prezentele programe de lucru individuale si ghidurile celor ce ianinteaza propunerile. Am inclus de asemenea o descriere detaliata a programului CIP. Chiar daca nu face parte neaparat din FP7 include totusi aspecte care faceau parte din FP6 si integreaza de asemenea alte programe paralele. Totusi regulile de finantare si administrare ale CIP nu sunt prezentate in aceasta carte.

Atat FP7 cat si CIP:

sunt de 7 ani si nu de 4

au o finantare marita in comparatie cu FP6

in ansamblu, FP7 ajunge la 7 Beuro pe an - total 50 Beuro

CIP jumatate de miliard pe an in plus - total 3,6 Beuro

Importante schimbari in regulile de participare

O alta mare discontinuitate si incertitudine (!)

2.1 Chestiuni importante ale Programului Cadru 7 (FP7)

Cel de-al saptelea Program Cadru al UE este organizat in 4 parti corespunzatoare a 4 componente majore ale Cercetarii Europene

1. Cooperare (colaborare de cercetare ) 32 BEuro
2. Idei ( cercetare de frontiera/limita ) 7,5 BEuro
3. Oameni ( potentialul uman ) 4,5 BEuro
4. Capacitati ( capacitatea de cercetare ) 4 BEuro

Fiecare din acestea va fi subiectul unui program

Plus sprijin pentru CCC ( Centrul Comun de Cercetari ) ~2 BEuro

2.1.1 Cooperarea

Sunt 10 teme de nivel inalt ce sunt puse in aplicare prin intermediul a 4 tipuri de proiecte:

Proiecte si retele de colaborare (~RTD);

Initiative Tehnologice Comune (~ articolele 169 si 171);

Co-ordonarea programelor de cercetare nationale (~ERA-NET);

Co-operarea internationala ICPC prin intermediul Actiunilor Specifice de Cooperare Internationala (ASCI) (~INCO)

Aceste 10 teme sunt:

1. Sanatate
2. Hrana, agriclutura si biotehnologie
3. Tehnologii de informare si comunicare
4. Nanostiintele, Nanotehnologie, Materiale si noi Productii Tehnologice
5. Energie
6. Schimbari in Clima si Mediu
7. Transport
8. Stiinte socio-economice si stiinte umaniste
9. Spatiul
10. Cercetari in domeniul Securitatii

Temele 9 si 10 au fost privite initial ca doua sub-teme semi-autonome.

Cele 10 teme sunt definite la un nivel relativ de inalt. Pentru fiecare dintre ele, o serie de subiecte de cercetare au fost identificate ca subiecte prioritare pentru sprijinul UE. In cazul subiectelor de natura si relevanta industriala in particular, subiectele au fost identificate bazandu-se, printre alte surse, pe munca diferitelor Platforme Tehnologice Europene asezate in diverse spatii. Sub fiecare tema, pe langa aceste subiecte, va fi asigurata posibilitatea de a adresa intr-un mod flexibil si deschis 2 tipuri de oportunitati si nevoi:

Nevoi ce ies la suprafata: pe parcursul unui sprijin specific pentru propuneri de cercetare spontane ce au ca scop identificarea sau continuarea explorarii, in domenii date si/sau la intersectarea mai multor discipline, oportunitati noi stiintifice si tehnologice, in particular in legatura cu un potential pentru o semnificativa realizare;

Neasteptate nevoi tactice: pentru a raspunde intr-un mod flexibil noilor nevoi de politica care se ridica in timpul Programului Cadru, de exemplu in legatura cu dezvoltari si evenimente neprevazute ca necesita o reactie rapida asa cum, in trecut, preocuparile epidemice ce ieseau la suprafata ale SARS in ceea ce priveste siguranta alimentelor.

2.1.2 Idei

Acest program va intensifica dinamismul, creativitatea si excelenta cercetarii europene pana la limita cunoasterii. Acest fapt va fi realizat prin sprijinirea proiectelor de cercetare "conduse de investigatori" purtate prin toate domeniile de catre echipe individuale in competitie la nivel european. Proiectele vor fi demarate avand la baza propuneri prezentate de catre cercetatori, propuneri ale caror subiecte raman la alegerea cercetatorilor si evaluate in functie de un singur criteriu si anume criteriul excelentei asa cum este el judecat de o inspectie internationala egala.

Consiliul European al Cercetarii

Componenta cheie a structurii realizate va fi Consiliul European al Cercetarii. Acesta va fi un corp independent, infiintat de legislatia Comunitatii, al carui rol va fi sa supravegheze realizarea programului frontiera de cercetare.

Management

Pentru administrarea activitatilor Uniunii Europene in cercetarea de frontiera, Consiliul European al Cercetarii se va baza pe o Agentie Executiva. Agentia va fi responsabila de toate aspectele realizarii si executarii programului, asa cum a fost expus in programul de lucru anual.

Raportarea si Evaluarea

Atat actiunile Consiliului European al Cercetarii cat si cele ale Agentiei Executive vor fi supravegheate de Comisie si prin aceasta, de catre Consiliu si Parlament, printr-un proces de raportare anual.

2.1.3 Oameni

Intarind, cantitativ si calitativ, potentialul uman in cercetare si tehnologie in Europa, prin stimularea oamenilor sa intre in profesia de cercetator, incurajand cercetatorii europeni sa ramana in Europa si atragand in Europa cercetatori din intreaga lume. Aceasta performanta va fi realizata prin punerea in practica a unui set de actiuni "Marie Curie", ce se adreseaza cercetatorilor din toate stadiile unei asemenea cariere, de la pregatirea initiala pentru cercetare pana la invatarea pe toata perioada vietii si dezvoltarea carierei.

Pregatirea initiala a cercetatorilor

Preagtirea pe toata durata vietii si dezvoltarea carierei

Caile si aprteneriatele industriei-academia

Dimensiunea internationala

Actiuni specifice

2.1.4 Capacitati

Sunt formate din sase teme diferite dupa cum urmeaza:

1. infrastructuri de cercetare
2. cercetare in beneficiul SME
3. regiuni ale cunoasterii
4. potential de cercetare
5. stiinta in societate
6. activitati de cooperare internationala

Infrastructuri de cercetare

Optimizand folosirea si dezvoltarea celor mai bune infrastructuri de cercetare existente in Europa, si ajutand la crearea in toate domeniile stiintei si cercetarii noi infrastructuri de cercetare de interes pan european ce sunt necesare comunitatii stiintifice europene pentru a ramane in fruntea avansarii cercetarii, si ce sunt in stare sa ajute industria sa-si intareasca baza de cunostinte si din domeniul tehnologic

Sprijin pentru infrastructuri de cercetare deja existente

~ acces transnational

~ acces integrant

~ e-infrastructuri de cercetare

(infrastructuri GEANT si Grid)

~ sprijin pentru noi infrastructuri de cercetare

~ construirea de noi infrastructuri si importante imbunatatiri

~ studii de design

Cercetare in beneficiul SME

Intarind capacitatea de inovatie a SME europene si contributia lor la dezvoltarea produselor si pietelor bazate pe tehnologie noua prin ajutorul oferit lor prin cercetarea surselor din afara, marirea eforturiloe de cercetare, extinderea retelelor, o mai buna exploatare a rezultatelor cercetarilor si achizitionarea de "stii cum" tehnologice

Actiuni specifice pentru sprijinul SME vor fi intens intarite. Aceste actiunisunt concepute special pentru a sprijini SME sau asocierile SME in nevoia de a gasi surse de cercetare din afara: universitati si centre de cercetare: in special joase sau medii tech SME cu o mica sau inexistenta capacitate de cercetare. SME cu cercetare intensiva care au nevoie de surse de cercetare din afara pentru a completa principala capacitate de cercetare pot de asemenea participa. Actiunile vor fi purtate prin intregul domeniu al stiintei si tehnologiei. Mijloace financiare marite vor fi alocate prin intermediul celor doua scheme folosite la ora actuala:

cercetare pentru SME: pentru a sprijini mici grupuri de SME inovative pentru a rezolva problemele tehnologice comune si complementare

cercetare pentru asocierile SME: pentru a sprijini asocierile SME si gruparile SME cu scopul de a dezvolta solutii tehnice pentru probleme comune unui mare numar de SME in sectoare industriale specifice sau segmente ale lantului valoric

Regiuni ale cunoasterii

Intarind potentialul de cercetare al regiunilor europene, in mod special prin incurajarea si sprijinul dezvoltarii, pe intreg teritoriul Europei, a unor asociatii regionale de universitati "inchegate din dorinta de cercetare", centre de cercetare, intreprinderi si autoritati regionale.

Noua initiativa Regiuni ale cunoasterii va implica si uni toti agentii cercetarii: universitati. Centrea de cercetare. Industria, autoritatile publice (consilii regionale sau agentii de dezvolatre regionala). Proiectele vor acoperi analize reunite ale unor probleme comune la uniri regionale pentru cercetare (in coordonare cu alte activitati in problema mai larga a unirilor inovatiilor regionale) si elaborarea unui set de instrumente pentru adresarea lor in activitati concrete de cercetare. Vor comprima masuri ce au ca tinta incurajarea unei mai bune exploatari a rezultatelor cercetarilor si imbunatatirea accesului la surse de finantare a cercetarilor dar si de a induce "ramasitele" de la RDT la economia regionala. Aceste activitati vor fi implementate in stransa relatie cu politica regionala a UE.

In contextul activitaii specifice a "Regiunilor de Cercetare" sinergiile vor fi cautate cu politica regionala a UE, in particular cu privire la convergenta si regiuni extreme.

Potential de cercetare

Stimuland realizarea intregului potential de cercetare a Uniunii marite prin dezvaluirea si dezvoltarea potentialului de cercetare in in regiunile convergente si extreme ale UE, si ajutarea intaririi capacitatilor cercetatorilor lor pentru a participa cu succes in activitati de cercetare la nivelul UE.

Pentru a sustine realizarea intregului potential de cercetare a Uniunii marite, o actiune desemnata va cauta sa dezvaluie potentialul grupurilor de cercetare, in particular in regiunile convergente si extreme ale UE, care in prezent nu isi folosesc posibilitatile la maxim sau care au nevoie de o noua cunoastere si sprijin pentru a-si realiza potentialul. Aceste actiuni se vor construi pe masuri mai vechi si existente cum ar fi Centrul European de Excelenta in, pe atunci Tari Candidate si Aderante in FP5 si Ordinul Marie Curie pentru Transferul de Cunostinte. De asemenea vor complini eforturi ce vor fi preluate de catre Fondul Social European sub noua Coeziune Politica (2007-2013) concentrandu-se asupra dezvoltarii potentialului uman pentru cercetare la nivel antional in arii eligibile.

Prin focalizarea asupra intaririi si expansiunii colaborarilor dintre asemenea grupuri de cercetare cu centre de cercetare din alte tari din UE o importanta contributie va fi adusa dezvaluirii potentialului si odata cu aceasta dezvoltarii sustinuta pe termen lung. Prin optimizarea expunerii si recunoasterii internationale, potentialul de lider si calitatea oamenilor de stiinta, vizibilitatea grupurilor de cercetare va creste iar participarea lor la Zona de Cercetare Europeana va fi facilitata.

Stiinta in Societate

Cu dorinta de a construi o societate europeana de cunoastere eficienta si democratica, scopul este de a stimula integrarea armonioasa a efortului stiintific si tehnologic, si politici de cercetare prin asociere in reteaua sociala europeana, prin incurajarea la scara europeana a rasfrangerea si dezbaterea stiintei si tehnologiei, si relatia lor cu societatea si cultura.

Initiativa substantiala si integrata demarata in acest domeniu va sprijini:

intarirea si imbunatatirea sistemului stiintific european: estimarea critica a evolutiei cercetarii; chestionarea in legatura cu sfatuirea stiintifica si expertiza; viitorul publicatiilor stiintifice; protectie impotriva domeniilor stiintifice deschise la o proasta intelegere; fraude si trust si " auto reglementare";

asocieri mai vaste din partea cercetatorilor si a publicului in mare in legatura cu intrebari legate de stiinta, sa anticipeze si sa clarifice probleme politice si etice;

reflectii si dezbateri pe tema stiintei si tehnologiei si locul lor in societate, bazandu-se pe istorie, sociologie si filosofia stiintei si tehnologiei;

cercetare pe genuri, inclusiv includerea dimensiunii genului in toate domeniile de cercetare si rolul femeilor in cercetare;

crearea unui mediu care provoaca curiozitate din partea tinerilor in ceea ce priveste stiinta, prin intarirea educatiei stiintifice la toate nivelele si promovarea interesului si participarii in stiinta din partea tinerilor;

dezvoltarea unei politici asupra rolului universitatii si angajarea universitatilor in reforme necesare pentru a infrunta provocarile globalizarii;

comunicare imbunatatita intre lumea stiintifica si marea audienta a celor ce fac politica, media si publicul in general prin ajutarea oamenilor de stiinta sa-si comunice mai bine munca si prin sprijinirea informatiilor si media stiintifice;

Activitati de cooperare internationala

Pentru a deveni competitiva si pentru a juca un rol principal al un nivel mondial, UE are nevoie de o politica stiintifica si tehnologica internationala puternica si coerenta. Aceasta politica internationalaare doua obiective interdependente:

1. sa sprijine spiritul competitiv european prin parteneriate strategice cu tari din cea de-a treia categorie in domenii selectate din stiinta si prin convingerea celor mai buni oameni de stiinta din aceste tari sa lucreze in si cu Europa;
2. sa se pronunte in anumite probleme cu care aceste tari se confrunta sau care au un caracter global, avand in vedere beneficii si interese comune.

Cooperarea cu astfel de tari in Porgramul Cadru va fi indreptata in special spre urmatoarele grupuri de tari:

tarile candidate

tari care sunt invecinate cu UE, tari mediteraneene parteneri, state balcanice vestice si proaspat independente

tari in plina dezvoltare care isi indreapta atentia asupra propriilor nevoi

economii ce infloresc.

Actiunile de cooperare indreptate international sunt conduse sub programul "Cooperare".

Actiunile internationale in zona potentialului uman sunt conduse sub programul "Oameni".

Sub programul "Capacitati", actiunile si masurile sprijinite orizontal cu o alta focalizare decat cea din zona specifi tematica ori interdisciplinara vor fi realizate. Eforturi vor fi depuse pentru imbunatatirea coerentei activitatilor nationale prin sprijinul coordonarii programelor nationale pe cooperarea stiintifice internationala. Va fi asigurata coordonarea in ansamblu a cooperarii actiunilor internationale sub diferite programe ale Programului Cadru.

Stimuland realizarea potentialului de cercetare total al Uniunii marite prin dezvaluirea si dezvoltarea potentialului grupurilor de cercetare din regiunile covergente si extreme ale UE si prin ajutarea lor in intarirea capacitatilor cercetatorilor pentru a participa cu succes in activitatile de cercetare la nivelul UE. Actiunea in acest domeniu va comprima sprijin in :

personalul de cercetare transnational secondari intre centrele selectate in regiunile convergente, si una sau mai multe organizatii parteneri la un stadiu mai timpuriu sau mai avansat; recrutarea de catre centrele selectate a unor cercetatori experimentati din alte tari membre UE;

achizitionarea si dezvoltarea echipamentului de cercetare si dezvoltarea unui mediu ce poate ajuta la o exploatare totala a potentialului intelectual prezent in institutiile participante la cercetare;

"centre de evaluare" prin intermediul carora orice centru de cercetare din regiunile calificate poate obtine o evaluare de nivel inalt independenta internationala a calitatii si infrastructurii cercetarii lor in ansamblu.

2.2 Programul CIP

Program cadru al Competitivitatii si al Inovatiei (2007-2013)

Primul PSCI (CIP) este un raspuns coerent si integrat la obiectivele reinnoitei strategii Lisabona. Functionand din 2007 pana in 2013, are un buget de aproximativ 3,6 miliarde de euro. Reprezinta o crestere de 60% in cheltuielile anuale pe actiuni legate de competitivitate si inovatie pana in 2013 in comparatie cu 2006.

Cele 3 programe specifice in cadrul CIP sunt:

1. Programul de Antreprenoriat si Inovatie (PAI)(EIP)
2. Programul Politicii de Sprijin ICT (PPS ICT)(ICT PSP)
3. Programul Europa-Energie Inteligenta (PEI)(IEP)

Eco-inovatia va fi o tema ce va transcede in tot programul.

CIP este un program dintr-o serie de programe inaintase care va defini actiunile Comisiei Barosso din 2007. Vor lucra in paralel si se vor completa. CIP va completa alte mari programe acoperind activitati de coeziune, cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati de demonstratie si invatare pe toate durata vietii.

CIP si FP7-RTD(CDT)

Competitivitatea si inovatia in Europa vor fi sustinute nu doar de FP7 pentru cercetare, dezvolatre si demonstratie tehnologica(CDT) dar si de CIP. Aceste programe vor fi complementare si se vor consolida reciproc in sprijinul acordat scopurilor Lisabona.

CIP se adreseaza atat aspectelor tehnologice dar si non-tehnologice ale inovatiei. In ceea ce priveste inovatia tehnologica, CIP se va concentra asupra partilor nereusite ale procesului de cercetare si inovatie. Mai exact, va promova serviciile de sprijin ale inovatiei pentru transfer si uz tehnologic, proiecte pentru implementare si preluarea de catre piata a unor noi tehnologii existente in domenii ca ICT, energie si protectia mediului, dar si dezvoltarea si coordonarea programelor si politicilor de inovatie regionale si nationale.

De asemenea va imbunatati disponibilitatea si accesul inovatiilor SME la surse externe de finantare, dar si pentru R&D si pentru activitati de inovatie, si va promova participarea SME in FP7-RTD. In ceea ce priveste rolul sau, FP7-RTD va continua si va intari sprijinul cooperarii transnationale in cercetare, dezvoltare si demonstratie tehnologica, in special intre intreprinderi si oragnizatii publice de cercetare, cu scheme RTD specifice in favoarea SME, si cu mobilitatea cercetatorului intre firme si academia. Pentru a-si atinge tinta, isi va focaliza atentia mai mult pe nevoia industriilor de inovatie tehnologica si introducerea de noi actiuni, sub forma initiativelor tehnologice comune in arii cheie ale interesului industrial. Va promova de asemenea si propagarea si folosirea rezultatelor cercetarilor in proiecte si in domenii tematice specifice dar si coordonarea programelor si politicilor nationale de cercetare.

Am observat ca aspectul procedural al programului CIP este extrem de birocratic. Regulile sunt deosebit de neclare si par a fi create pe parcurs. Arata mai rau decat programul original ESPRIT. Propunerile trebuie sa fie inmanate in triplu exemplar; formularele trebuie semnate in cerneala albastra; este necesara o dezvaluire financiara completa pentru a face o propunere; eventual sunt necesare acte de la banca pentru a pute propune etc. de asemenea aspectele financiare sunt diferite de regulile FP7 si par ciudate. Este operat de DG al Intreprinderilor si Industriilor. Acestia isi vad rolul ca:

" acordam o atentie speciala nevoilor industriei de manufacturi si intreprinderilor mici si mijlocii: avem programe speciale pentru a incuraja antreprenoriatul si inovatia si pentru a ne asigura ca legislatia Comunitatii ia in considerare problemele lor."

Speram ca aparentul lor proces prea birocratic sa nu reflecte intelegerea a ceea ce asteapta si au nevoie SME de la programele lor R&D.

2.2.1 Programul de Antreprenoriat si Inovatie

Acest program va reuni activitati care au fost inainte sub Programul Multi anual pentru Intreprinderi si Antreprenoriat(PMIA)(MAP), si tehnologiile mediului inconjurator, parte a programului VIATA-Mediu(LIFE-Environment). CIP va constriu de asemenea pe activitati de inovatie care au fost inainte realizate prin programe cadru pentru cercetare, dezvoltare si demonstratie tehnologica.

Programul doreste sa ajute intreprinderile sa inoveze prin furnizarea de acces la finante: impartind riscurile si rasplata cu investitori privati si asigurand garantii pro si contra la schema nationala de garantie. Instrumentele financiare vor fi operate de catre EIF.

Pe parcursul programului, SME vor avea un acces simplu, clar si eficient la UE prin intermediul retelelor de sprijin in afaceri ce constau in informatii si sfaturi cu privire la CIE(Centre de Informare Euro)(EIC) sau CSI(Centre de Schimb Inovational fiind redenumite RIE Retelele Intreprinderii Europene). O abordare "nici o usa gresita:nici o usa inchisa" va asigura ca accesul SME la asemenea servicii este simplificat.

Conditiile inovatiei vor fi imbunatatite prin actiuni de inovatie, incluzand schimburi de cele mai bune practici intre statele membre si dovada ( tabel al orientarii inovatiei, inobarometru, tabela de marcaj al inovatiei).

In timp ce se lucreaza la asemenea programe incercate si testate, CIP include si elemente noi ca:

Un instrument de risc capital pentru companiile cu o mare dezvoltare si inovatie

"securizarea" portofoliilor de imprumut SME ale bancii

Un rol marit al retelelor de sprijin in afaceri si inovatie

Noi certificate de consultanta pentru a explora viabilitatea ideilor de proiecte prin intermediul IRC

2.2.2 Programul Politicii de Sprijin ICT

Acest program va fi construit pe scopurile fostelor programe e-TEN, Modinis si e-Content si va suporta scopurile noii strategii integrate i2010 - Societatea Europeana Informationala 2010.

Programul ICT ca stimula noile piete convergente, pentru retele electronice, continut media si tehnologie digitala. Va testa solutii pentru gatuirea productiei care intarzie desfasurarea serviciilor electronice europene. De asemenea va sprijini modernizarea sectoarelor serviciului public care va creste productivitatea si va imbunatati serviciile.

Actiunile de sub politica programului de sprijin ICT vor sprijini actiuni regulate si de cercetare ale Comisiei pentru stimularea infloririi unei economii digitale bazata pe convergenta dintre serviciile de retea, continut media si noi aparate electronice asigura o punte intre investitia pentru cercetare si preluarea larga, prin asigurarea unui teren de testare a serviciilor electronice pan europene atat in sectoarele publice si private reintroducand identitati culturale si lingvistice europene prin sprijinirea producerii si distribuirii continutului digital european asistat de o dezvoltare a unei deschise si inclusive Societati Europene Informationala prin stimularea abordarilor inovative in cuprindere, calitatea vietii si servicii publice.

2.2.3 Programul Europa-Energie Inteligenta

Acest program va incuraja o mai larga preluare a noilor si reinnoitelor energii si imbunatatirea eficientei energiei, si va dezvolta un acord cu cadrul reglementator al energiei noastre. Programul are ca scop accelerarea actiunii in relatia cu strategia si tintele aprobate de UE in domeniul energiei intretinute, marind partea de enrgiei reinnoita si reducand mai departe cosumul nostru final de energie. Include actiuni ca:

Marirea preluarii si cererii de eficienta a energiei

Sa promoveze surse de energie "reciclata" si de diversificare a energiei

Sa stimuleze diversificarea de combustibili si eficienta energiei in transport.

Programul va ajuta de asemenea sa cresca nivelul de investitii in tehnologii noi si ami performante si sa creeze o legatura intre demonstratie de succes a tehnologiilor inovative si introducerea eficienta a lor pe piata pentru a dobandi o desfasurare a fortelor in masa. Mai mult, va intari capacitatea administrativa de a dezvolta strategii si politici si de a rezolva reglementarile existente.

2.3 Scheme de finantare ale FP7(Tipuri de Proiecte)

Aceste scheme pot fi vazute ca diferite scheme de finantare numite anterior "Instrumente". Aceasta sectiune este o scurta prezentare a variatelor aspecte ale tipurilor de proiecte. Detaliile pot fi gasite in capitolele ce urmeaza.

2.3.1 Proiectele de Colaborare(PC)(CP)

Sprijin pentru proiectele de cercetare conduse de colaborari cu participanti din diferite tari, tintind spre dezvoltarea unei noi cunoasteri, unei noi tehnologii, produse, activitati de demonstrare si resurse comune pentru cercetare. Marimea, intinderea si organizarea interna a proiectelor poate varia de la domeniu la domeniu si de subiect la subiect.

Proiectele pot varia de la actiuni centrate de cercetare la o scara mica sau medie si proiecte integrante la scara larga pentru atingerea unui obiectiv definit. Proiectele pot si orientate spre grupuri speciale cum sunt SME.

Schema de finantare permite finantarea a doua tipuri de proiecte:

"actiuni centrate de cercetare la scara mica sau medie"

"proiecte integrante la scara larga"

In general in programele de cercetare DG diferentierea se face doar la nivelul de finantare.

Actiuni centrate de cercetare la scara mica sau medie ale ICT (STREP)

Acestea reprezinta o continuare a proiectelor RTD folosite sub Programe Cadru mai vechi si redenumite STREP in FP6. Ele au ca tinta un obiectiv specific intr-o abordare distinct focalizata; vor avea un program per ansamblu fix in care asteptarile principale nu se presupun a se schimba pe toata durata proiectului.

Continutul lor va consista din una din urmatoarele sau o combinatie intre ele:

un proiect de cercetare si dezvoltare tehnologica desemnat sa genereze o noua cunoastere care va imbunatati spiritul competitiv european si/sau se va adresa navoile sociale majore

un proiect de demonstratie desemnat sa dovedeasca viabilitatea noilor tehnologii oferind un potential avantaj economic dar care nu poate fi comercializat direct ( testand produsele ca prototipuri)

activitati de management al proiectelor

astfel de proiecte pot sa cuprinda si activitai legate de inovatie, in special cu privire la managementul cunoasterii produse si protejarea proprietatii intelectuale.

Vezi sectiunea 5.2 pentru mai multe detalii despre ICT STREP.

Proiecte integrante la scara larga ale ICT (PI)(IP)

Actiunile la scara larga, incluzand un set coerent inglobat de activitati ce ataca mai multe probleme si care tinteste spre asteptari specifice; va trebui mare cantitate de autonomie pentru a adapta continutul si parteneriatul si pentru a imbunatati planul de lucru. Acestea reprezinta ceea ce sunt numite IP in cadrul FP6.

Continutul lor consista dintr-o combinatie intre majoritatea sau chiar toate din cele ce urmeaza:

cercetare si dezvoltare cu un scop precis, adica obiective stiintifice si tehnologice clar definite, tintind la o semnificativa avansare in stabilirea starii artei; in plus, intr-un mod propriu caracterului multidisciplinar

un proiect de demonstratie desemnat pentru a imbunatati viabilitatea noilor tehnologii oferind un avantajos potential economic dar care nu poate fi comercializat direct (testarea produselor ca prototipuri)

activitati de inovatie relationate cu protectia si propagarea cunoasterii, studiilor socio-economice asupra impactului acelei cunoasteri, activitati care sa promoveze exploatarea rezulatatelor si, doar cand sunt relevante, actiuni "de percepere"; aceste activitati sunt inter-relationate si ar trebui concepute si implementate intr-un mod coerent

pregatirea cercetatorilor si a personalului cheie, manageri de cercetare, directori industriali (in special pentru SME) si potentiali consumatori ai cunoasterii produse de proiect. Astfel de activitati de pregatire ar trebui sa contribuie la dezvoltarea profesionala a persoanelor in cauza.

orice alt tip specific de activitate relationat in mod direct cu obiectivele proiectului (asa cum au fost identificate in programul de lucru relevant sau cerere pentru propunere)

activitati de management al proiectului

Proiectele Integrante sunt definite ca fiind vaste, independente si ambitioase. PI ar trebui sa aiba un obiectiv de cercetare si un program de lucru comun. Proiectul poate decide independent in ceea ce priveste operarea sa. Poate organiza cereri pentru propuneri pentru a selecta participanti aditionali. Proiectele pot fi impartite in sectiuni care sunt independente unele de altele pana la un anumit punct. Cu toate acestea, trebuie sa ramana o legatura intre sectiunu. In acest fel, proiectele cer un bun coordonator si si o puternica administrare.

Centrul unui PI poate, totusi, sa includa si demonstratie, transfer de tehnologie sau training al cercetatorilor si/sau potentialilor consumatori. Finantarea facuta de Comisie acopera fiecare sub-proiect proportiile si regulile corespunzatoare unei astfel de activitati. Un PI poate primi pana la cateva milioane de euro pe an. Proiectele sunt selectate pe baza cererilor pentru propuneri.

Trebuie sa fie suficienti participanti in PI pentru a obtine suficienta masa critica pentru problema. Minimul este de trei tari. In practica, proiectele vor fi cu siguranta marite. Cu toate acestea, in practica in ICT, marimea PI va diferi de la subiect la subiect. Unele proiecte pot avea o fianantare de 5-7 MEuro altele de 15-20 MEuro. Fiecare potential coordonatorar trebui sa verifice ce marime este anticipata in acel Obiectiv Strategic specific.

Vezi sectiunea 5.3 pentru mai multe detalii despre Proiectele Integrate.

2.3.2 Retelele de Excelenta(RE)(NoE)

Retelele de Excelenta au intentia de a aduna marile institute de cercetare pentru a colabora intr-un virtual centru de excelenta. Reteaua trebuie sa aiba un program comun de activitate care va facilita integrarea institutelor. RE trebuie sa permita continuarea actiunilor sprijinind integrarea si propagarea expertizei.

Masurile care sprijina integrarea se refera la colaborarea virtuala si fizica inchisa, schimb de personal si dezvoltarea sau folosirea resurselor comune. Propagarea expertizei poate fi constituita din pregatirea cercetatorilordin afara grupului si propagarea informatiilor despre realizari.

Retelele sunt selectate pe baza unei cerereri de propuneri si adunate intr-un grup principal. Finantarea din partea UE poate ajunge la cateva milioane de euro pe an. Suma de bani depinde de propria admisie e retelei. "Subventia pentru integrare" este un cost principiu dezvoltat pentru pentru Retelele de Excelenta. Principiul este urmatorul: cu cat integrezi mai mult cu atat mai multe fonduri primesti. Participantii insumeaza resursele pe care le-au integrat si subventia de la Comisie este bazata pe numarul de cercetatori din retea cand cererea se incheie oficial. Vezi sectiunea 5.4 pentru o revizie mult mai detaliata despre RE.

Sunt vazute ca asigurand sprijin unui Program Comun de Activitati implementat de un numar de organizatii de cercetare integrandu-si activitatile intr-un domeniu dat, condus de echipe de cercetatori in cadrul unei cooperari pe termen lung. Implementarea acestui Program Comun de Activitati va necesita un angajament formal din partea organizatiilor integrand parti din resursele si activitatile lor.

Schema de finantare va sprijini integrare durabila pe termen lung a resurselor de cercetare si a capacitatilor (cercetatori, servicii, echipe, organizatii, institutii) in domenii de importanta strategica pentru cercetarea europeana, prin stabilirea unui singur centru virtual de cercetare, pentru a depasi fragmentarea demonstrabila, daunatoare, astfel consolidand excelenta europeana stiintifica si tehnologica intr-un anumit subiect de cercetare.

RE vor tinti la consolidarea sau stabilirea conducerii europene la nivel mondial in domeniile lor corespunzatoare integrand la nivel european resursele si expertiza necesare pentru atingerea scopului. Acesta va fi atinsa prin implementarea unui program comun de activitati ce tinteste in principal la crearea unei integrari progresive si durabile a capacitatilor de cercetare ale partenerilor din retea in acelasi timp avansand cunoasterea in domeniul subiectului.

De vreme ce RE sunt indreptate spre unirea fragmentarii capasitatilor de cercetare existente ar trebui sa fie implementate chiar daca:

capacitatea de cercetare este fragmentata in zona (tematica) luata in considerare

acesta fragmentare impiedica Europa de a fi competitiva la un nivel international in acea zona

intgrarea propusa a capacitatii de cercetare va conduce la o excelenta stiintifica mai inalta si la o folosire mai eficienta a resurselor

Implementarea programului comun de activitati va necesita un angajament formal a partii integrante a organizatiilor sau a intregelor capacitati si activitati de cercetare.

Programul comun de activitati(PCA) este vehiculul colectiv pentru ajunderea unei integrari de durata a resurselor si capacitatilor de cercetare ale RE. Pentru a face asta PCA ar trebuie sa consiste dintr-un set coerent de activitati integrante pe care participantii le preiau in comun. PCA va avea mai multe componente:

activitati care tintesc sa duca la subiectul dorit integrarea activitatilor de cercetare ale participantilor, cum ar fi:

stabilirea unor mecanisme pentru coordonarea si eventual unirea portofoliilor de cercetare ale partenerilor

scheme de schimburi ale personalului

relocarea partiala sau totala a personalului

stabilirea unui echipament de cercetare impartit si accesibil, infrastructuri manageriale si de cercetare, facilitati si servicii

explorarea cerintelor legale pentru o integrare durabila

pregatirea unor corpuri reunite de supraveghere

masuri pentru relatii publice comune

cercetare facuta in comun pentru a sprijini o integrare durabila, ca de exemplu o dezvolatre sistematica sau dezvoltare a uneltelor comune sau umplere golurilor din potofoliul cunoasterii colective al retelei, pentru a face centrele de cercetare utilizabile de catre retea. ( NB: in plus la aceasta cercetare, participantii din retea isi vor urma "propriul portofoliu institutional", inclusiv cercetare, dezvoltare sau demonstratie in zona acoperita de reteaua insasi.

Ultimele activitati de cerceatre, dezvolatre si demonstratie nu fac parte din programul comun de activitati si astfel nu vor fi parte integranta a costurilor eligibile ale retelei)

activitati desemnate pentru propagarea excelentei, cum ar fi:

principala componenta a acestor activitati va fi un program comun de pregatire a cercetatorilor si a personalului cheie

alte activitati de raspandire a excelentei pot include: propagarea si comunicarea acticitatilor (incluzand constientizarea si intelegerea stiintei de catre public) si , intr-un mod mai general, activitati de retea pentru a transfera cunosterea unor echipe ce nu fac parte din retea

raspandirea excelentei poate sa includa de asemnenea promovarea rezultatelor generate de retea; intr-un astfel de context, retelele trebuie, cand este cazul, sa includa activitati legate de inovatie (protejarea cunoasterii generata in retea, evaluarea impactului socio-economic al cunoasterii si tehnologiilor folosite si dezvoltarea unui plan pentru propagarea si folosirea cunosterii) ca si orice activitate corespunzatoare legata de gen si/sau etica.

Toate activitatile reteleiar trebui sa fie conduse intr-un cadru coerent pentru managementul consortiului unind toate componentele proiectelor si mentinand comunicatiile cu Comisia.

2.3.3 Actiuni de Coordonare si Sprijin(ACS)(CSA)

Sprijin pentru activitatile centrate pe activitatile si politicile de cercetare coordonatoare si de sprijin (crearea de retele, schimburi, acces transnational la infrastructuri de cercetare, studii, conferinte, etc). Aceste actiuni pot fi implementate si prin alte mijloace decat prin cereri pentru propuneri.

Schema pentru finantare permite sa fie finantate doua tipuri de actiuni:

"actiuni de co-ordonare sau in retea"

"actiuni de sprijin"

Actiuni de co-ordonare sau in retea (CA)

Actiunile de co-ordonare sau in retea vor trebuie intotdeauna sa fie conduse de un consortiu al participantilor, in mod normal alcatuit din 3 membrii din 3 tari diferite.

Actiunile de coordonare sau in retea acopera urmatoarele activitati:

Organizarea de evenimente - incluzand conferinte, intalniri, ateliere de lucru sau seminarii

Studii relationale, schimb intre personal, schimb si propagare de practici de calitate

Si, daca este necesar, definirea, organizarea si managementul unor initiative comune impreuna cu desigur cu managementul actiunii

Coordonarea activitatilor cu actiuni relevante nationale si regionale

Actiunile de coordonare si de retea se intind in mod normal pe o perioada lunga de timp. Vezi sectiunea 5.5 pentru mai multe detalii.

Actiuni de sprijin (SA)

Actiunile de sprijin pot fi conduse de un singur participant. In acest caz nu exista restrictii venite din partea consortiului.

In mod normal premiate urmand cererile de propuneri, exista de asemenea posibilitatile de a premia anumite actiuni de sprijin prin intermediul publicului din partea comunitatii sau de a acorda sprijin unor entitati legale identificate in programe specifice sau in programele de lucru in care programul specific permite programelor de lucru sa identifice beneficiari.

Obiectivul actiunilor de sprijin specifice contribuie la implementarea Programelor Cadru si la pregatirea viitoarei cercetari a Comunitatii si la politica de dezvoltare tehnologica sau la dezvoltarea sinergiilor cu alte politici, sau sa stimuleze, incurajeze si faciliteze participarea la SME, organizatiile civile ale societatii si retelelor lor, mici echipe de cercetare si centre de cercetare proaspat dezvoltate sau izolate in activitatile zonelor tematice ale programului de cooperare sau pentru a stabili un grup de cercetari intensive in regiunile UE.

Actiunile de sprijin specifice pot fi de tipuri diferite acoperind diferite activitati:

Monitorizarea si evaluarea activitatilor

Conferinte

Seminarii

Studii

Grupuri de experti

Competitii si premii pentru excelenta in stiinta

Sprijin si propagare operationala

Activitati de informare si comunicare

Sprijin pentru acces transnational la infrastructuri de cercetare sau munca tehnica preliminara, incluzand studii de fezabilitatepentru dezvoltarea de noi infrastructuri

Sprijin pentru cooperare cu alte scheme de cercetare europene

Folosirea de catre Comisie a expertilor externi

Managementul sau combinarea acestora

Vezi sectiunea 5.5 pentru mai multe detalii.

Schimbari ale Programului Cadru 7(FP7)

Am inclus in aceasta sectiune o privire de ansamblu asupra schimbarilor asa cum au fost ele intentionate de catre Comisie. Schimbarile includ urmatoarele aspecte

3.1 Schimbari in Terminologie

Au fost introduse cateva schimbari in terminologia din FP6 - multe dintre ele aparent fara nici un motiv. Este important sa le numerotam pentru clarificare. Exista multe ambiguitati, folosirea aparenta si diferita este facuta in functie de o teme de cercetare specifica. Pana acum au fost gasite urmatoarele:

Aruncand o privire peste progamele de lucru initiale putem vedea o consistenta mica in folosirea noii terminolgii pe parcursul celor 10 teme. Ramane de vazut daca aceste schimbari vor deveni folosite intr-o maniera mai larga sau daca vechii termeni vor continua sa existe in practica.

3.2 Schimbari ale Managementului Proiectului

Cele mai semnificative schimbari intalnite aici sunt:

1. Indepartarea responsabilitatii financiare colective
2. limita de 7% din mnagementul consortiului a fost eliminata pentru finantarea 100%
3. dar vezi introducerea la capitolul 9 pentru diferentierea intre "Managementul Consortiului "si "Managementul Proiectului" in FP7
4. activitatile de propagare sunt finantate acum 100%
5. in FP7 exista doar online pregatirea si inaitarea propunerilor

in propuneri doar prezentari anterioare in FP7 trebuie notate

3.3 Sceme de finantare (Instrumente)

Din nou aici Comisia nu a facut schimbari majore in ceea ce priveste noile instrumente care au fost introduse in FP6. Cu toate acestea exista ajustari minore in terminologie

Cum a fost mentionat mai sus si detaliat mai jos programul ICT si ceea ce a mai ramas din programe a interpretat implementarea proiectelor de colaborare in 2 maniere dinstincte. In ICT, exista o continuare a distinctiei STREP/IP in continut in timp ce in celelalte programe diferenta era strict la nivel de subventie.

3.4 Reguli de participare

Regulile minime ale consortiului acum echivaleaza Statele Membre si Statele Asociate. Asta inseamna ca de exemplu o STREP fiind compusa numai din Elvetia, Islanda si Israel mai poate primi parteneri.

In noile proiecte de colaborare petru actiuni specifice de cooperare (SICA) dedicate tarilor partenere in cooperarea internationala (ICPC) identificate in WP : minim 4 participanti dintre care 2 in diferite MS sau AC si 2 din diferite tari ICPC doar daca nu se specifica altceva in programul de lucru.

3.5 Schimbari contractuale

Bineinteles, cum am notat mai sus, "Contractorii"(Antreprenorii) sunt acum denumiti "Beneficiari" iar contractul este acum numit acord de subventie.

notiunea de "responsabilitate financiara colectiva" introdusa in FP6 a fost eliminata pentru a micsora barierele pentru participarea SME

acordul va intra in vigoare cand coordonatorul si comisia semneaza; dar nu neaparat in acesta ordine

modelele de costuri au fost eliminate. Toti participantii vor folosi acum un model FC modificat

regulile IPR sunt acum mai flexibile.

din cauza noilor reguli SME care nu indeplinesc anumite criterii financiare pot gasi dificila coordonarea sau va fi greu sa le fie alocate mai mult de 500.000 euro

unele din regulile de subcontractare vor fi mai lejere in FP7

Structura de baza a Acordului de Subventie in FP7 este similara cu modelul de contract FP6 dar este de notat formularul E:

partea principala - parteneri GA

anexa 1 - DoW

anexa 2 - conditii generale

anexa 3 - provizii specifie pentru schemele de finantare (SME)

anexa 4 - termenii de referinta pentru certificarea de costuri din formularul D si formularul E pentru certificarea metodologiei (NOU)

Cu toate acestea exista cateva diferente introduse pentru FP7:

Stipulari financiare:

modalitati de plata

costuri eligibile

costuri indirecte

certificate

contributia unei a treia parti si sub-contracte

limite de finantare superioare(mai mari)

fara responsabilitate financiara colectiva

Alte stipulari:

raportari (procese verbale)

amendamente

Pentru mai multe detalii vezi sectiunea 6.

3.5.1 Responsabilitatea colectiva a participantilor

Implementarea tehnica a proiectului continua sa fie responsabilitatea colectiva a participantilor.

3.5.2 Acordul devenind valabil

Inainte, aceasta se intampla cand pe langa semnarea acordului de catre coordonator si comisie, un numar predeterminat de beneficiari aditionali trebuiau sa adere inainte ca acordul sa devina valabil. Cu toate acestea sub FP7 acordul de subventie va intra in vigoare dupa semnarea de catre coordonator si comisie, la o zi dupa a doua semnatura.

3.5.3 Modelele de costuri au fost eliminate

Exista mai multe motive pentru care s-a intamplat acesta. Modelul de cost AC a orientat la inceput spre universitari nu a fost acceptat de multe universitati deoarece sub personalul permanent nu putea fi finantat. Modelul FCF a fost o varianta a modelului standard FC introdus de SME. Acum toate vor fi finantate dupa un singur model. Cu toate acestea diferentierea intre variate organizatii va fi adresata de catre rata de finantare pentru costurile directe ale actiunii RTD, rezumat dupa cum urmeaza:

Sa se noteze ca sub programul de securitate mari companii au putut fi finantate 75% de R&D daca este facuta o justificare valabila.

Desigur costurile indirecte (cheltuielile de regie organizationale) pot fi adaugate ca si inainte.

O rata a obtiunii cheltuielilor de regie de 20% va fi de asemenea disponibila, ca si in cazul FP6. Rate 100% pentru Managementul Consortiului, Propagare si Training vor fi de asemenea disponibile cand sunt permise in modelul de finantare. Cu toate acestea activitati de demonstratie sunt marite la 50% de la un capat la altul al tabelei.

O regula de micsorare tranzitorie va permite acelor organizatii care inainte puteau folosi modelele FCF sau AC sa ceara in mod optional 60% (spre deosebire de cei 20% initiali). Cheltuieli de regie fixe pentru proiecte sub cereri care se inchid in primul primilor 3 ani de FP7 si un minim de 40% pentru finantarea proiectelor din propuneri care se inchid in urmatorii 4 ani. Cu toate acestea acesti ultimi 40% vor fi confirmati mai tarziu.

O schimbare importanta pentru cei care foloseau inainte AC este ca personalul permanent poate fi acum finantat. Cu toate acestea, "demonstratia" poate fi finantata cu 50% in loc de 100%.

Rata cheltuielilor de regie pentru CSA (SA si CA) va fi limitata la 7% in loc de 20%.

3.5.4 Drepturi ale proprietatii intelectuale

Regulile privind protectia, propagarea si folosirea cunostintelor au fost simplificate si o mai larga flexibilitate este acordata participantilor:

terminologia s-a intors la cea abandonata initial de catre FP6, Fundalul si Primplanul IPR

regulile sunt identice pentru toti participantii

reguli centrate pe principiile si dispozitiile considerate necesare pentru o cooperare eficienta si intrebuintarea corespunzatoare si propagarea rezultatelor

participantii isi pot explica aranjamentele care li se potrivesc cel mai bine in interiorul cadrului prevazut in acordul de subventie

Rezumat al accesului la drepturi

3.5.5 parteneri sau coordonatori SME cu o valoare alocata mai mare de 500.000

Un impact al schimbarilor in regulile cu privire la responsabilitatile financiare colective a rezultat in faptul ca comisia nu mai poate cere garantii financiare. In aparenta comisia nu va permite beneficiarilor sa-si ceara garantii financiare unii de la altii. Acele SME care ori planuiau sa coordoneze sau sa primeasca mai mult de 500.000 euro in finantare si care nu indeplinesc fostele cerinte ante-financiare se pot gasi in dificultatea de a actiona asa sau pot fi capabili sa se ofere voluntari pentru aducerea unei garantii.

3.6 Schimbari financiare

Rezumat al schimbarilor modelului cost/cheltuieli de regie FP6-FP7 pentru proiecte de cercetare in colaborare

* programul de securitate poate permite mai multe

Sunt mai multe schimbari semnificative in cazul reglementarilor financiare:

cum ne-am referit mai inainte la sectiunea 3.5 cu privire la modelele de cost, exista mai multe schimbari pe care eliminarea modelelor de cost le va cauza. Vezi sectiunea 6 pentru mai multe detalii.

va fi posibil in declaratiile de cost folosirea de rate obisnuite daca sunt tipizate decat costuri de personal in unele circumstante

exista un impact financiar rezultand din schimbarile in responsabilitatea financiara colectiva. Este planificat sa se organizeze un fond central de garantii pentru a se acoperi costurile contractorilor de baza iar acesta va fi creat retinandu-se aproximativ 5% - vezi sectiunea 6.18 pentru detalii

nevoia de a avea certificate de bilant anuale a fost redusa si apoi eliminata in totalitate in cazul finantarii cumulative sub 375.000 euro.

retinerea prefinantarii se va aplica acum la finantarea totala decat la perioada finala a costului cum era in cazul majoritatii proiectelor din FP6.

platile interimare vor fi calculate in modul in care erau facute in FP5 dar nu atat de restrictiv ca in FP6

3.7 Schimbari ale propunerilor

Doar pregatirea si inaintarea online vor fi permise pentru toate propunerile. Formatul propunerilor s-a schimbat de asemenea - in parte pentru a reflecta schimbarile in criteriul de evaluare - vezi 3.8.

Formatele propunerilor STREP si IP in ICT vor fi definite mai mult sau mai putin ca in FP6 dar in alte programe ele se diferentiaza doar prin marime, planul de lucru detaliat de 18 luni nemaifiind obligatoriu pentru IP. acum amundoua se vor potrivi cu criteriul de evaluare.

O alta diferenta in propuneri este urmatoarea: din cauza ca fiecare WP poate acoperi doar un singur tip de activitate, in proiectul managerial WP, de exemplu, doar managementul consortiului poate fi inclus. Managementul tehnic nu ar trebui sa fie in acelasi workpackage.

3.8 Schimbari de evaluare

EPSS pentru prezentarea documentelor este obligatorie cu pregatirea online. Aceasta va fi suplimentata de o comisie de eligibilitate.

In majoritatea temelor vor fi fixate cereri deadline care se incheie la orele 17.00(CET). In ICT vor continua sa folosesca prezentarea documentelor intr-o etapa fara anonimat cu evaluari onsite, cu exceptia initiativelor proactive FET unde evaluarile offsite vor fi folosite. FET Open va continua si in FP6 cu evaluari in 2 etape.

Noile propuneri ale expertilor din FP7 pentru indivizi si pentru organizatii au fost problematizate, cu toate acestea expertii actualului FP6 vor fi invitati sa se transfere in FP7 cu cerinta de a-si updata informatiile.

Au avut loc schimbari majore in criteriul comun de evaluare.

Existentul criteriu de evaluare al proiectului RTD pentru proiecte de colaborare a fost schimbat in urmatoarele:

Calitate stiintifica si tehnica :

(excelenta S&T)

Fiabilitatea conceptului si calitatea calitatea obiectivelor

Progres dincolo de cel mai inalt nivel

Calitatea si eficacitatea metodologiei S&T si a planului de lucru asociat.

Implementarea

(calitatea consortiului si a administrarii si a mobilizarii resurselor)

Adecvarea structurilor si procedurilor manageriale

Calitatea si experienta relevanta a indivizilor participanti.

Calitatea consortilului ca un intreg(incluzand complementaritate, echilibru)

Alocare si justificare adecvate a resurselor ce urmeaza a fi atasate (buget, personal, echipament).

Impactul:

( impact potential si relevanta)

Contributie la nivel european sau international la impacturile asteptate prezentate in programul de lucru la sectia activitatii relevante

Caracterul adecvat al masurilor pentru raspandirea si/sau exploatarea rezultatelor proiectelor si managementul proprietatii intelectuale

Notarea criteriilor de evaluare va continua sa foloseasca o scala de la 1-5(si 0) fara greutati (cu exceptia FET Open). Punctul de plecare al criteriului va fi 3/5 cu un punct de plecare in ansamblu de 10/15. jumatatile de masura vor fi folosite.

Pentru manevrarea Problemelor Etice vezi sectiunea 12 de mai jos.

3.9 Indemnizatie (despagubire)

Comisia va stabili un comitet pentru a evalua toate plangerile justificate in legatura cu procedurile de evaluare.

3.10 Expunere scurta a impactului

Am incercat sa captam impactul atat pozitiv si negativ al schimbarii regulilor de finantare ale diferitor tipuri de organizatii dupa cum urmeaza:

*sa se noteze ca demonstratiile fiind acum finantate cu 50% decat 35% in cazul FP6, pot avea un impact atat pozitiv cat si negativ asupra participantilor care nu sunt mari companii industriale. Cum ultimul de cele mai multe ori coordoneaza, au mai putine motive de a nu include activitatea "demonstratie". Cu toate acestea o astfel de includere poate reduce alte finantari de la 75% la 50%.

4. Procesul formal

4.1 Program de lucru

Procesul in ansamblu este condus de catre programul de lucru si in mod specific de Obiective. Programul de lucru initial al ICT acopera 2 cereri mari din 2007 urmate de o cerere mai mica. Va fi modificat dupa primul an si inlocuit pentru anii 2 si 3. cum programul de lucru este imbunatatit anual este vital sa incepem de la ultima versiune. S-a obisnuit sa se aiba o schita finala a versiunii din urmatorii ani disponibila in noiembrie pentru distribuirea initiala la conferinta anuala ICT care se tine in tara ce detine presedentia UE.

Programul de lucru este intotdeauna un document top down. Nu toate tehnologiile posibile din domeniul ICT sunt incluse. Intentia este de a focaliza aceasta finantare asupra unor tehnologii aplicative. Si desigur ICT R&D este vizat in functie de actuala tehnologie plus 2 - indeajuns de departe de piata. Aceste fapte sunt ilustrate mai jos.

PARTEA DE SUS (SUB VARF) A TRIUNGHIULUI = Proportie despre care se presupune ca va intalni criteriul de fianantare ICT

SUB LINIUTA (in triunghi) = R&D continuat de UE in aceasta zona

CERCUL MARE = potentialul total ICT oportunitati R&D

CELE TREI CERCURI MAI MICI(INCLUSIV CEL DE LA BAZA TRIUNGHIULUI) = Obiective ICT

Dupa ce ati descoperit motivele pentru participare, primul pas pentru potenialii participanti este de a examina programul de lucru si de a identifica care obiectiv specific reprezinta un potential interes si ce subiect din acest obiectiv. Ar trebui sa se stie cat mai repede posibil ce tip de proiect ar fi cel mai corespunzator. De obicei este necesar sa se participe la un eveniment de informare tinut in tara potentialului participant ori un eveniment central in Brussel sau oriunde in alta parte pentru a intelege gandirea din spatele punctelor din program si pentru a discuta ideile potentialului participant. Din cauza tipului de limba nu este tot timpul evident ceea ce se cauta in special pentru noi veniti. Unele unitati publica pe website`ul lor o versiune extinsa a sectiunii lor din programul de lucru sau alte documente de fundal. Din nou este important sa se verifice daca un asemenea document exista in aria de interes a potentialului participant.

Decizia de a propune

Exista multe consideratii care trebuie luate in calcul si sper ca restul acestui capitol sa ajute la luarea unei decizii. Cu toate acestea exista cateva elemente specifice in legatura cu caracterul convenabil dupa cum urmeaza:

Propuneri R&D potrivite pentru FP7

• Munca care este in mod evident in scopul unui obiectiv publicat
• Munca ce este in mod evident in interiorul scopului unui instrument cerut
• Proiect pe termen indelungat cu un impact potential destul de mare (tehnologia actuala plus 2)
• Munca ale carei rezultate trec de limita avansarii
• Evidente riscuri tehnologice
• Nu se repeta munca in curs de dezvoltare
• Stabilirea de relatii de afaceri in UE
• Se poate astepta de la 6 la 12 luni pentru a incepe munca finantata

Propuneri R&D nepotrivite pentru FP7

• Unde doar se cauta o sursa de finantare
• Ceva ce trebuie sa inceapa acum
• Nu exista rezultate care trec de limita avansarii
• Dezvoltarea produsului/riscuri mai mici (tehnologia actuala plus 1)
• Lipseste o piata clara sau impact strategic
• Orice este in afara intinderii ICT
• Orice este extrem de secret
• Unde nu trebuie sa colaborezi
• Unde poti face toata treaba in casa

Cereri pentru propuneri

Cand obiectivul si modelul corect de finantare au fost identificate si validate cadrul de timp pentru inaitarea propunerii ar trebui sa fie clar. Programul de lucru identifica datele cererilor planuite pentru fiecare obiectiv. Sa se noteze ca aceste date sunt doar pentru indrumare si pot fi schimbate pana la o luna in orice directie. Sunt 2 date cheie pentru fiecare cerere data de inaintare si data de inchidere. Intre aceste date exista cel putin 3 luni distanta. Ofertele pot fi mai scurte (sunt in afara intinderii documentului) iar unele pot fi mult mai lungi - in special cele ce implica asa numita "a treia tara".

Principala data cheie este data de inchidere, deoarece propunerile inaintate dupa aceasta data nu vor fi evaluate. Semnificatia datei de inaintare este mult mai mica - este data cand notificarea cererii este publicata in Jurnalul Oficial. Continuturile sale sunt disponibile ca schite din partea coordonatorilor nationali mai multe luni inainte de a fi publicate si in orice caz toate informatiile relevante se gasesc in programul de lucru. Cu toate acestea cand cererea este dechisa formal alte documente administrative necesare cum ar fi variatele ghiduri ale ofertantului sunt de asemenea publicate. Este o gresala sa astepti pana cand o cerere este deschisa formal ca sa incepi lucrul la o propunere - este probabil deja prea tarziu.

Proiectul Ideal-ist a facut un sondaj la inceputul lui 2003 printre coordonatorii IP si s-a aflat ca 2/3 din consortiul au fost formate inainte ca prima cerere sa fie pusa in discutie. Cu totate ca puteau accepta si dupa aceea parteneri aditionali principala echipa a fost deja alcatuita.

Cautarea partenerilor

Gasirea de parteneri potriviti este o cheie nu doar in atingerea scopurior de afaceri in proiect dar si o cheie pentru a avea o propunere de succes si eventual un proiect. Este de asemenea singura problema uriasa pentru noii veniti in program. Trebuie vazuta ca un initial proces bootstrap. O data ce participi intr-un proiect este mult mai usor sa te implici in proiecte viitoare. De fapt este cateodata prea usor si multi sunt atrasi in proiecte care, dupa o indelungata reflectie realizeaza ca ar fi trebuit evitate avandu-se in vedere deficitul de oameni pregatiti. Fiecare potentiala participare trebuie revazuta cu atentie pentru ca o organizatie sa verifice costurile/beneficiile unei participari.

Astfel, inainte de a initia cautarea unui partener, motivul pentru participare trebuie sa fie inteles clar - aceasta permite judecarea, dintr-o perspectiva de afaceri, daca un potential partener este valoros sau nu.

O persoana trebuie sa iti aminteasca faptul ca un consortiu este alcatuit din mai multi participanti. Numai unul poate fi Coordonatorul. Astfel pentru fiecare Coordonator exista poate sa spunem 12 contractori aditionali, depinand de instrument. Putem observa ca micile companii cu o idee inovatoare intotdeauna vor sa fie coordonatorii. De obicei aceasta nu este o idee buna. Vezi 4.4.1 de mai jos pentru o discutie asupra motivelor.

Modul in care se pleaca in cautarea unui partener depinde daca se prelungeste o coordonare si astfel se cauta parteneri care sa te poata insoti in realizarea ideii tale - o astfel de cautare este numita cautare de tip A. Cu toate acestea daca se cauta alaturarea drept participant propunerii altcuiva pe aceasta o numim cautare de tip B. Recent am introdus conceptul cautarii de tip C. Aceasta este o cautare de tip A in care initiatorul nu vrea sa coordoneze si de asemenea cauta un coordonator pentru ideea sa.

A coordona sau a nu coordona

Aceasta decizie depinde si de instrumentul particular. IP si NoE necesita o atentie mult mai mare avand in vedere ca efortul si angajamentul managerial respectiv este mult mai mare decat in cazul instrumentelor traditionale.

Beneficiile de a fi Coordonatorul unui proiect pot fi rezumate in urmatoarele:

• Numirea managerului de proiect
• Contact direct cu Comisia si personalul sau
• Control total asupra directiei si bugetului proiectului
• Conducerea comitetului managerial al proiectului
• O pozitie preferentiala de facto in legatura cu exploatarea si drepturile
• Un acces mai usor la bugetul managerial de finantare de 100%
• O vizibilitate si publicitate mai buna

Cu toate acestea sunt si cateva dezavantaje:

mai multa mana de lucru necesara pentru management si administrare dar aceasta poate fi finantata 100%

exista un angajament corespunzator la nivel executiv ce se cere

o mai buna cunostere si experienta in procesele si procedurile cerute

mai multa atentie manageriala necesara

Sfatuiesc companiile sa coordoneze doar in cazul in care sunt adevarate urmatoarele:

proiectul este important din punct de vedere strategic

practic este ideea ta

organizatia ta are experienta in managementul proiectelor multinationale

daca ai un manager de proiect corespunzator

compania ta este consacrata de mai multi ani si are siguranta financiara

ai participat anterior la alte proiecte UE (nu este o cerinta obligatorie daca compania ta este un agent international important si de un statut si o marime suficienta)

Acest ultim punct este pentru evaluatori - care in aprecierea propunerii asteapta o asigurare ca potentialul Coordonator poate conduce munca cu succes.

Sa se noteze ca in cele mentionate mai sus, doar companii solide din punct de vedere financiar ar trebui sa se gandeasca la coordonarea unui IP, in timp ce companiile mai mici ar putea sa coordoneze STREP, CA sau SA. Companiile, in general nu ar trebui sa se implice in NoE. Vezi sectiuni ce urmeaza.

Cu toate acestea, daca nu te integrezi in criteriile de mai sus dar proiectul este de o importanta strategica si tu reprezinti forta conducatoare, atunci ar trebui sa te inscrii drept Coordonator si poate predai aceasta pozitie unui partener in timpul stadiului de negocieri cu Comisia. In acest caz ar trebui ca in Acordul Consortiului sa asiguri ca inca esti in pozitia de conducere si chiar sa fii manager de proiect si/sau director tehnic. Daca planuiesti sa te inscrii drept Coordonator , asigura-te ca nu afirmi ca compania ta este infiintata doar de 2 ani si ca ai un personal ce numara 3 oameni. Doar documenteaza-ti forta.

Multe propuneri nu au fost acceptate deoarece din studierea listelor cu participanti si cu impartirea finantelor si resurselor era destul de clar cine era principalul contribuitor. Daca nu este Coordonatorul, evaluatorii pot chiar sa chestioneze angajamentul agentului nu doar in ceea ce priveste proiectul dar si in exploatarea rezultatelor.

Au existat cazuri cand companiile preagteau o propunere dar o inaintau prin intermediul unui partener prezentat drept Coordonator. Propunerea trecea de evaluare dar cu anumite comentarii de a micsora proiectul pana la un anumit punct. Rezulatatul era: Coordonatorul eliminase partenerul cu initiativa. Sa se tina minte ca Coordonatorul unei propuneri se afla intr-o pozitie unica de a domina negocierile contractului.

In programul ICT (cu exceptia NoE si FET) nu este o idee prea buna de a avea drept Coordonator intr-un tip de proiect program de cercetare industriala, o universitate. Aceasta combinatie are succes foarte rar si daca are este in ciuda colaborarii. Majoritatea profesorilor nu sunt niste manageri de proiect prea buni.

4.4.2 Tipul A

Tu esti creatorul ideii. Planuiesti sa coordonezi propunerea si proiectul rezultat si esti in cautare de parteneri potriviti. Este posibil ca in timpul cautarii de parteneri sa te comporti ca un tip A dar mai tarziu cand aduni un grup de parteneri sa predai coordonarea altcuiva, presupunand ca toata lumea este de acord. Acesta este un mod foarte folositor de a incerca sa-ti imbunatatesti ideea fara a intampina cheltuielile suplimentare ale Coordonarii sau daca organizatia ta nu este potrivita pentru postul de Coordonator din cauza unui motiv prezentat mai sus. In mod obisnuit, costurile pentru pregatirea unei propuneri si inaintarea sa ca o organizatie de tip A pot ajunge pana la 20.000 euro in costurile tale proprii si cele ale consulatantilor contractati sau poate ajunge la putin mai putin decat 5000-10.000; totul depinde de abilitatile si experienta ta. Cu toate acestea, cu IP si NoE, costurile pot fi mai mari. Ar trebui sa se imparta mai multor grupuri principale care sa imparta munca si costurile si in schimb sa aiba un rol mai semnificativ in proiectul rezultat, sa se formeze o echipa principala din parteneri.

Exista mai multe moduri posibile de a duce la bun sfarsit o cautare de tip A. Urmeaza o lista de metode in ordinea in care ar trebui sa le examinezi. In mod frecvent o cautare de tip A este folosita cand se doreste promovarea interesului unei organizatii cu o persectiva de a preda coordonarea unui partener mai potrivit.

via contactelor din proiecte precedente (daca aveti unul)

Aceasta este cea mai buna metoda dar doar in cazul in care aveti deja un proiect. Pentru cei ce participa pentru prima data aceasta situatie nu este aplicabila. Acest fapt este foarte important. Obtinerea primului tau proiect este de departe una dintre cele mai dificile sarcini. Odata ce reusesti, celelalte proiecte vin mult mai usor. De exemplu, evenimente de consulatii sunt tinute pentru participantii la proiecte in zone tehnice pentru a discuta probleme comune iar aceasta este o adunare ideala pentru a forma noi aliante si pentru a gasi idei pentru un nou proiect.

via propriilor tale contacte de afaceri/tehnice din Europa

Acesta este evident un avantaj de afaceri. Cu toate acestea intotdeauna este mai bine prea multe organizatii noi in Programul Cadru(FP) intr-o singura propunere.

via participarii intr-o asociatie europeana industriala sau tehnica, relationala

In unele cazuri asemenea grupari joaca roluri cheie in formularea ideilor pentru program in cooperare cu Comisia.

via cautarii de partener prin CORDIS

In aceasta data de baze online poti inregistra tipul de proiect pe care doresti sa il preiei, tipurile de parteneri pe care le cauti si Obiectivul Strategic pe care doresti sa il propui. In orice caz aceasta baza de date chiar daca este vasta contine un numar mare de informatieextrem de generala si de obicei invechita (care nu mai este valabila). Majoritatea agentilor importanti nu o folosesc. Incearca, dar nu te baza pe ea. Unul din marile sale dezavantaje este ca nu exista un control al calitatii asupra continutului sau si astfel multe organizatii introduc articole foarte generale care acopera cam toate zonele tehnice. Asta inseamna ca atunci cand o scanezi iei in calcul multe organizatii care in realitate nu au prea multe de oferit in zona ta specifica.

via cautarii de partener prin Ideal-ist Active

Ideal-ist este un proiect finantat IST care are un punct de contact in fiecare tara participanta cu un prim scop de a asista potentiali ofertanti in gasirea unor parteneri. Ca tip A iti poti inainta cererea specifica de cautare via unui formular special punctului de contact din propria ta tara. Dupa editare si revizuire, acest formular va fi trimis tuturor punctelor din celelalte tari si publicat pe website-ul Ideal-ist. Acest fapt permite celor interesati sa te contacteze. Rata de succes in gasirea unor parteneri este foarte mare, 2/3 gasindu-si parteneri in mai putin de 2 saptamani.

via participare in proiecte anterioare

Aceasta este o modalitate foarte eficienta de identificare a unor potentiali parteneri. Exista date de baze online cu module de cautare care contin sinopse ale celor mai recente si mai vechi proiecte pe arii tehnice. Acestea identifica de asemenea si participantii. Astfel ca este posibil de exemplu sa gasesti toate proiectele precedente dintr-o zona specifica pentru o anumita organizatie si sa identifici punctul de contact din organizatie pentru fiecare proiect. Sau este posibil sa cauti folosind cuvinte tehnice cheie toate proiectele anterioare si sa identifici participantii etc.

via contactelor de la evenimentele sponsorizate de Comisie sau de la Zilele Informarii

Fiecare zona tehnica sau Obiectiv are un ofiter de proiect la conducere in Brussel si ar fi avantajoasa o intalnire cu el ori in Bussel ori la un eveniment. Acest lucru ar fi folositor pentru a discuta potentiale idei pentru a vedea daca se incadreaza in perimetru sau poate pentru a primi sfaturi in legatura cu potentiali parteneri potriviti. Ofiterii de proiect vor sugera informal anumite organizatii.

via participarii intr-o activitate intr-o Platforma Tehnologica Europeana

Acesta este un nou tip de activitate pentru FP7. Mai multe arii strategice au fost identificate; in ICT pana acum 9 si o parte a insarcinarii lor este de a mobiliza toti agentii relevanti din sector si o parte a rolului lor este de a crea viitoare "harti" pentru cereri. Vezi sectiunea 11.

via activitatilor din zone tehnice specifice

Cateva arii tehnice au propriul lor mecanism de parteneriat. Acestea pot fi identificate prin activitatea specifica a websiteului.

Desigur, in practica, cele mai de succes cautari rezulata a fi o combinare intre mai multe din cele prezentate mai sus.

Un punct important este sa nu arati prea multe in timpul cautarii partenerilor. Daca folosesti CORDIS sau Ideal-ist sau alte mecanisme de cautare, scopul este de a identifica potentiali parteneri nu de a-ti justifica ideea. Prea multe detalii sunt oferite mult prea des, detalii care pot servi potentialilor rivali. Cu alte cuvinte mentioneaza "ce" nu "cum". Fii discret.

4.4.3 Tipul B

Vrei sa participi intr-un proiect pe care altcineva il coordoneaza. Ai tehnologie specifica si/sau capacitatea de a contribui si cauti o propunere potrivita. Acesta este cel mai bun mod de a-ti implica organizatia in program. Tine minte de asemenea ca exista doar un singur coordonator pentru fiecare proiect; asa ca acesta este de departe cel general tip de cautare de parteneri. Chiar si in cazul in care tehnologia de care dispui este cheia proiectului, se poate ca contributia ta sa fie ca lider de Workpackage intr-un proiect mai vast, in care specialitatea ta sa fie un element contributiv. Sistemul unei persoane este componenta alteia.

Modalitatea de a incepe cautarea semana cu cautarea de tip A, dar unele detalii sunt diferite asa cum sunt explicate in urmatoarea lista:

1. via contactelor din proiecte precedente (daca exista)

Acest subpunct este identic cu subpunctul 1 de la 4.4.2 de mai sus

via contactelor de afaceri/tehnice din Europa

Acesta este bineinteles un avantaj de afaceri daca ai contacte care sa nu fie straine de Programul Cadru si te interesezi daca sunt constienti de oportunitatile unui potential beneficiu reciproc.

via participarii intr-o asociatie europeana industriala sau tehnica, relationala

Acest subpunct este identic cu subpunctul 3 din sectiunea 4.4.2 de mai sus

via cautarii de partener prin CORDIS

Acest subpunct este identic cu subpunctul 4 din sectiunea 4.4.2 de mai sus

via cautarii de partener prin Ideal-ist Active

Ideal-ist este un proiect finantat IST care are un punct de contact in fiecare tara cu un prim scop de a asista potentialii ofertanti sa-si gaseasca parteneri. Ca facand parte din tipul B poti porni cautarea online. Calitatea este mult mai mare daecat in cazul CORDIS dar trebuie sa fii rapid deoarece consortiile se formeaza foarte repede

via participarii in proiecte anterioare

Aceasta este o modalitate foarte eficienta de a gasi potentiali parteneri. Exista baze de date online cu motoare de cautare care contin sinopse cu toate proiectele mai noi sau mai vechi pe arie tehnica. Acestea identifica de asemenea si participantii. Asa ca este posibil ca de exemplu sa gasesti toate proiectele anterioare dintr-o zona anume ce apartin unei anumite organizatii si sa indentifici un punct de contact din organizatie pentru fiecare proiect sau este posibil sa cauti toate proiectele anterioare prin niste cuvinte tehnice cheie si sa identifici participantii etc. pentrul tipul B aceasta cautare poate fi folosita pentru gasirea Coordonatorilor.

via contactelor de la evenimentele sponsorizate de Comisie sau de la Zilele Informarii

Acest subpunct este identic cu subpunctul 7 de la sectiunea 4.4.2 de mai sus

via participarii intr-o activitate intr-o Platforma Tehnologica Europeana

Acest subpunct este identic cu subpunctul 8 din sectiunea 4.4.2. de mai sus

via activitatilor din zone tehnice specifice

Acest subpunct este identic cu subpunctul 9 din sectiunea 4.4.2 de mai sus

via activitatii EUREKA in paralel (vezi sectiunea 11)

Desigur in practica majoritatea cautarilor au succes in urma combinarii mai multor subpuncte.

4.4.4 Datorita sarguintei

Esti pe cale de a incepe o relatie de afacere cu anumite organizatii. Daca organizatiile nu iti sunt destul de cunoscute intotdeauna este o buna idee de a le verifica mai ales daca au avut proiecte anterioare in Programul Cadru. Este posibil de a afla informal daca au incheiat aceste proiecte cu succes. In esenta trebuie sa verifici daca reprezinta o investitie pentru tine - nu o obligatie. Aminteste-ti ca antreprenorii industriali dintr-un contract UE RTD au responsabilitate tehnica colectiva. In practica Comisia impune aceasta intr-un mod benefic daca intreprinzi munca cu buna credinta adica nu vor cere despagubiri daca un partener nu isi indeplineste obligatiile.

Punctul cheie in orice tip de cautare a unui partener este "incearca sa lucrezi cu invingatori dovediti".

4.4.5 Conventie a intelegerii

Avandu-se in vedere complet noua forma a contractului si managementul proiectelor FP as sugera ca fiecare potential participant la o propunere sa semneze un MoU care va evidentia regulile de baza pentru acordul consortiului. Daca aceasta nu este facuta in mod corespunzator inainte de prezentarea propunerii, in acest caz ar exista prea multe chestiuni nerezolvate si conduce la neintelegeri si manevre gresite din partea cooperatorilor.

Pentru IP si NoE as sugera sa fie constituita o echipa principala care sa rezolve MoU intre ei. In principiu ar trebui sa acopere toate punctele principale ale acordului consortiului asa cum este descris in linii mari in sectiunea 7.2 cu detalii despre cum va fi stabilit acordul. De asemenea se pare ca este folositor sa se asigure ca nici una dintre parti nu are un conflict de interese prin implicarea intr-un consortiu rival ce se inscrie la acelasi subiect. Urmatoarele chestiuni ne vad ca pe niste potentiale parti ale MoU:

acord de non-dezvaluire

clauza non-conpetitiva, consortiu competitiv

status in consortiu, partener "esential" sau nu

rol in consortiu

acces 100% la managementul consortiului

nivel national de participare

identificare a fundalului IPR

orice chestiune relevanta in legatura cu IPR generat

orice chestiune de exploatare relevanta.

4.5 Pregatirea propunerii si prezentarea ei

Propunerile sunt pregatite si prezentate de obicei de catre coordonator sau agentul sau. Propunerile pentru R&D sunt intotdeauna facute in comun. Un membru al consortiului este desemnat de catre coordonator si este de datoria lor sa ealizeze o propunere cu asistenta mai mica sau mai mare din partea altor parteneri si sa o prezinte comisiei asa cum se cere. In general daca propunerea este acceptata coordonatorul va deveni coodonator al proiectului si astfel va fi responsabil pentru directia tehnica a intregului proiect, dar si pentru administratie si management.

In FP7 exista un singur mod de a pregati si prezenta o propunere si anume prin pregatire si prezentare online folosindu-se EPSS - vezi 4.5.4.EPSS inseamna Sistemul Electronic de Prezentare a Propunerii (SEPP).

Sa se noteze ca folosirea EPSS necesita Internet Explorer 5 sau mai mult Netscape 7 sau Opera 7.

Cel care trebuie sa opereze EPSS este cooronatorul. Daca nu esti coordonatorul el va trebui sa iti trimita un username si parola pentru a putea sa completezi formularul A2 online si iti va cere contributia la partea B ca si man month, man rate, buget si finantara ceruta toate estimative. Vezi sectiunea 16.

Sectiunile 4.5.1 si 4.5.2 de mai jos descriu continutul propunerilor; vezi apendixul 4 pentru linkuri spre diferite ghiduri si sprijin material disponibil online.

Propunerile in sine sunt constituite din 2 parti:

• partea A Formularele
• partea B Detalii despre propunerea tehnica si consortiu

4.5.1 Partea A - Formularele

In Fp pentru majoritatea propunerilor exista 3 formulare dupa cum urmeaza:

A1 - informatii generale despre propunere continand urmatoarele:

• schema de finantare
• numarul propunerii/acronim
• durata in luni
• ID
• Obiectivele cercetarii
• Cuvinte cheie
• Rezumat al propunerii de 2000 de caractere

A2.1 si A2.2 - informatii despre coordonatori si parteneri, cate un formular A2.1 A2.2 pentru fiecare u urmatoarele informatii:

Numarul de participanti. Nume adresa etc.

Statutul legal, SME

Legaturi cu alti participanti

Persoana ce se afla la conducere - nume, adresa, etc.

Prezentari anterioare sau curente in FP7

Adresare legala/adresa administratorului/adresa R&D

Codul de identificare a propunerii CIP (PIC)

A3.1 si A3.2 - costuri

• In A3.1 si A.3.2 formulare GPF ale unor costuri (directe/indirecte) prezentate mai detaliat. Exista cate un A3.1 pentru fiecare partner cu A3.2 fiind un rezumat general.

4.5.2 Partea B -Propunerea

Continutul revizuit al partii B se va alinia cu punctele revizuite ale criteriilor de evaluare. Ghidul pentru solicitanti va identifica urmatorul continut necesar pentru partea B:

Schema de finantare a proiectului de colaborare:

1. Titlul paginii
2. Rezumatul
3. Calitate S&T

• Ideele generale si obiective
• Progreul dincolo de limita avnsarii
• Metodologie S&T si planul de lucru relational

4. Implementare

Proceduri si structuri manageriale

Experienta relevanta a indivizilor participanti

Descrierea consortiului

Alocarea si justificarea resurselor ce vor avea loc

5. Impact

Contributie la nivel european si international a impacturilor asteptate, listate i programul de lucru sun activitatea oportuna (relevanta)

Diseminarea (propagarea) si/sau exploatarea rezultatelor proiectului si managementul proprietatii intelectuale.

6. Etica

4.5.3 Criterii de evaluare

Criteriile de evaluare sunt putin diferite si sunt aliniate cu formatul propunerii pentru fiecare instrument, rezumate astfel.

calitatea stiintifica si tehnica:

(excelenta S&T)

siguranta conceptului si calitatea obiectivelor

progres dincolo de limita avansarii

calitate si eficacitate a metodologiei S&T si a planului de lucru asociat

implementarea :

(calitatea consortiului si a managementului si mobilizarii resurselor)

adecvarea structurilor si procedurilor manageriale

calitate si experienta relevanta a participantilor

calitatea consortiului ca intreg (ingluzand complementaritate si echilibru)

distribuire adecvata si justificare a resurselor ce vor fi folosite (buget, personal, echipament).

impact

(impactul potential si relevanta)

contributia la nivel european si international a impacturilor asteptate listate in programul de lucru sub activitatea relevanta

adecvarea masurilor pentru propagarea si/sau exploatarea rezultatelor proiectului si managementul proprietatii intelectuale.

Marcarea criteriilor de evaluare va continua sa foloseasca o scala de la 1 la 5 (si 0) fara influente.(cu exceptia FET Open). Inceputul criteriilor va fi 3/5 cu un prag total de 10/15. Jumatati de masura vor fi folosite

Pentru tratarea problemelor etice vezi sectiunea 12.

Sa se noteze ca ICT FET este ca mai sus dar va folosi compensatii

4.5.4 Notificarea intentiei de a prezenta

Mai intai trebuie sa te inregistrezi in EPSS si sa primesti o parola. In acest moment acest lucru serveste pentru 2 scopuri: mai intai permite folosirea lui EPSS dar da si notificari in avans in ceea ce priveste propunerile ce urmeaza ceea ce ingaduie o selectie informata a evaluatorilor de catre personalul comisiei. Sa se noteze ca pachetul final al propunerii are o marime maxima de 10Mb.

4.5.5 Pregatirea si prezentarea online folosind EPSS

Pregatesti formularele de tip A online si folosesti OpenOffice, Word, Acrobat(Writer) sau un pachet similar pentru pregatirea partii B.pentru parte B trebuiesc asigurate urmatoarele:

1. folosirea unui layout de pagina A4 si nu formatului letter SUA
2. salvezi si prezinti in format PDF

acest sistem permite consortiului sub controlul coordonatorului sa constuiasca partea A din propunere pe Web. Coordonatorul trebuie sa ceeze separat si sa uploadeze partea B. Ultimul pas al prezentarii este inaintarea propunerii comisiei. Pentru a folosi prezentarea EPSS online coordonatorii trebuie sa se inregistreze cu sistemul pentru a primi un user si o parola. Exista 2 tipuri de parole controlate de catre coordonatorul inregistrat. Prima este propria sa parola care ii permite sa controleze intregul proces. Cealalta este parola data partenerilor sai care le permite sa completeze formularele lor A2 online.

Va rog cititi si intelegeti implicarea facilitatii unice de inregistrare, descrisa in sectiunea 8.1.6. aceasta va fi introdusa treptat.

Capitolul 15 al acestei carti este o sectiune mult mai detaliata despre cum sa pregatesti si sa prezinti o propunere cu o accentuare pe ICT STREP. Aceasta este marita cu puncte aditionale in capitolul 16.

"Orarul" propunerii

Pentru a avea o perspectiva in legatura cu planificarea propunerii urmatoarele pot fi de folos. Este din perspectiva coordonatorului si este doar o indicatie indrumatoare. Timpul procesului per ansamblu depinde de marimea si complexitatea propunerii. Schita de mai jos este o indicatie pentru STREP. Un IP sau NoE ar trebui sa inceapa mult mai devreme.

~4-6 LUNI

~6-9 LUNI

Studiul proiectului Ideal-ist asupra prezentarii IP a indicat ca 2/3 din asa numitele echipe esentiale ale IP au fost formate pana in momentul in care cererea a fost emisa. Propunerile IST sunt emise cu minim 3 si cel mai frecvent 4 luni inainte de data inchiderii. Cererile de pe perioada vacantelor de vara si iarna sunt in general de 4, cateodata 3 luni.

4.7 Evaluarea propunerii

Propunerile trec printr-o verificare initiala de catre personalul comisiei pentru a se asigura ca indeplinesc regulile de prezentare, adica daca au fost primite pana la data inchiderii, ca sunt complete si in perimetrul cererii. In mod diferit, propunerea este respinsa(sau in termeni formali inadecvata) si nu inainteaza spre evaluarea de drept. In general un orar pentru evaluari este inclus in ghidul ofertantilor pentru fiecare cerere.

Un scop este de a da un "NU" rapid oriunde este posibil pentru a minimaliza perioada de incertitudine. Cu toate acestea din moment ce avem de a face cu sume mari din banii publici procesul trebuie sa fie complet transparent si just. Din aceasta cauza procesul dureaza putin mai mulm decat s-ar astepta. Oricum este corect si exista un panou de monitorizare independent pentru fiecare evaluare care raporteaza direct directorului general din Brussel dar isi face de asemenea raportul si recomandarile disponibile echipei de management independenta. Procesul este incontinuu imbunatatit in lumina experientei si recomandarilor.

Evaluarea urmeaza acest proces:

0

-30
Timpul in saptamani

Acest proces este cat de corect putea fi facut. Un model clar de bilant este tinut in caz de disputa. Fiecare zona tehnica invita un grup de experti care sa conduca evaluarea. Fiecare evaluator trebuie s semneze o clauza de confidentialitate dar si o declaratie de non conflict de interese.

Pe scurt, partea B este evaluata independent de catre 3 sau 5 evaluatori din acel grup si marcata. Ei trebuie sa o evalueze in functie de o serie de criterii. Fiecare apoi o noteaza de la 0 la 5, 5 insemnand excelent. Aceste criterii au puncte de plecare minime iar cele care trec de evaluare continua procesul. Cei 3 sau 5 evaluatori se intalnesc apoi sa discute si sa ajunga la un consens pentu o anume propunere si sa se puna de acord in ceea ce priveste o nota comuna pentru fiecare criteriu iar aceasta conduce la o nota per ansamblu. Aceasta intalnire este in mod normal condusa de un oficial al comisiei care rebuie sa ramana neutru. Toate criteriile si punctele de plecare sunt detaliate in programul de lucru. Propunerile STREP si CSA sunt in general evaluate de 3 evaluatori dar IP si NoE sunt evaluate de 5. Un raport sumar al evaluarii (ESR) este de asemena pregatit pentru foaia de notare a fiecarui evaluator in parte iar acesta este eventual returnat fiecarui coordoator. Aceasta asa numita intalnire pentru un consens este de fapt organizata pentru a se ajunge la un punct comun intr-o pozitie si notare asa ca ESR poate fi pregatit si aprobat de catre toti evaluatorii implicati. Ocazional se intampla ca un consens unanim sa nu fie atins. In aceste cazuri ori propunerea este evaluata de un evaluator aditional ori se ia in considerare parerea majoritatii.

In mod frecvent evaliatorii pot propune sugestii in ESR ca finantarea ceruta sa fie redusa din anumite motive sau alte schimbari sa fie facute daca proiectul va fi finantat. Acestea sunt doar niste recomandari dar in general sunt acceptate de catre comisie si se tine cont de ele. In mod specific evaluatorii nu au voie sa chestioneze sau sa puna in discutie man rates, etc, din propunere deoarece acest lucru este considerat a fi in afara competentei lor - ei sunt experti tehnici. Asemenea lucruri sunt discutate la negocierea contractului cu ofiterul de proiect.

Aceasta este in acest caz o intalnire tip in care toti evaluatorii ce acopera o arie tehnica se inatalnesc si revizuiesc clasificarile relative ale propunerilor si se pun de acord asupra unei liste prioritare cu cele care nu au esuat intr-unul din punctele de plecare ale criteriilor. Acesta este un efort de a standardiza notarea. Ele includ comentarii si recomandari din partea evaluatorilor. Pentru Ip si NoE un stadiu in plus este de a invita o mica lista din consortiu sa apara in fata grupului pentru a raspunde anumitor intrebari in ceea ce priveste propunerea facuta de ei. Vezi 4.7.1 Audieri de mai jos.

Grupul este apoi reconvocat si ca rezultat al audierilor poate modifica notarea si inclusiv clasificarea propunerilor indovoduale. In general intre 8 si 10 saptamani de la inchiderea cererilor pentru propunere aceste ESR sunt trimise coordonatorilor si fiecare va indica daca au fost sau nu clasificate. Cu toate acestea in ceea ce priveste prima cerere dureaza de obicei putin mai mult din cauza marimii sale si a noutatii procesului. Propunerile nenotate cel mai sigur nu vor fi finantate depinzand de suma de finantare disponibila pentru zona tehnica cateva, majoritatea sau chiar toate propunerile notate din fiecare zona vor fi contactate pentru initierea negocierilor unui contract. Unele propuneri pot fi trecute pe o lista de rezerva pentru cand si daca finantarea va deveni disponibila in cazul in care unele propuneri pot esua daca un acor asupra contractului nu poate fi atins sau daca poate fi gasita finantarea aditionala. Propunerile care au un grad de probabilitate foarte mic pentru finantare vor fi subiecul unei separate revizii etice in cazul in care exista orice sugertie (facuta de catre ofertanti, evaluatori sau perosnalul comisiei) ca pot fi ridicate probleme etice de catre proiectul urmator. Aceasta situatie este discutata mai jos in sectiunea 12.

In aceasta etapa intre incheierea evaluarii si semnarea si problematizarea contractului delegati ai comitetului pot asista la rezolvarea problemelor care pot aparea.

4.7.1 Audieri

Pentru IP si NoE cand evaluarea initiala de catre echipa de 5 experti independenti este completa si cand acestia au ajuns la un consens in notarea fiecarei propuneri, cei care initial nu au esuat in nici unul dintre punctele de plecare sunt invitati la o audiere. Initierea acestui proces este facuta la notificarea de catre coordonatori. Orarul este cunoscut in avans din ghidul aplicantilor pentru aceasta cerere. Un numar limitat de reprezentanti sunt invitati la o anumita data. Exista o oportunitate foate limitata de a schimba acest lucru. In mod normal coordonatorul si inca 3 reprezentanti sun invitati. Pe de asupra este prevazuta o serie de intrebari consistand din niste intrebari standard pentru tot consortiul plus cateva intrbari specifice pentru fuecare propunere. Ar fi normal sa se incerce ca membri ai echipei sa fie prezenti pentru a se ocupa cu cele mai importante intrebari puse. Oricum coordonatorul ar trebui sa puna in circulatie invitatia cu intrebarile pentru fiecare si sa solicite clarificari.

In plus, fiecarui consortiu i se va asigura instructiuni asupra a ceea ce pot prezenta la audiere. Este normal sa fie invitati sa asigure un numar de slide`uri - de obicei egal cu numarul de intrebari. Sugerez cate un slide pentru fiecare intrebare si din moment ce vor fi date in marime integrala in hard-copy grupului de membri, ar trebui sa se foloseasca oportunitatea de a le asigura cat mai multe detalii despre slide. Aceasta este singura oportunitate pe care o ai pentru a asigura informatiile scrise aditionala.

Atmosfera de la audieri este una care surprinde in mod neplacut. Grupului de membri nu ii este permis sa puna mai mukte intrebari directe si li se cere sa nu isi exprime in nici intr-un fel emotiile. In acest caz este dificil de a prezenta fara feedback. Audierile sunt in mod nomal limitate la 60-90 minute si orice intrebari suplimentare vor fi puse prin intermediul presedintelui adunarii. Aceste reguli par a fi observate in mod diferit de diferite unitati. Unele dintre ele par a permite mai multe sau mai putine discutii ce depasesc orarul in timp ce altele sunt foarte stricte.

Dupa audiere grupul va fi reconvocat dupa ce au audiat toate consortiile invitate si revizuiesc notarea bazata pe raspunsurile care le-au primit. In acest moment este posibil sa se mareasca sau sa se diminueze numarul de puncte. Chiar este posibil ca dupa o audiere o propunere sa esueze intr-un punct de plecare in ESR`ul final.

4.8 Ce poti face in cazul in care propunerea ta esueaza

Ai facut parte dintr-un consortiu si ai primit inapoi ESR-ul iar acesta arata ca propunerea ta nu a fost retinuta. Aceasta s-r fi putut intampla din cauza faptului ca nu a ajuns la un scor dorit la unul sau mai multe dintre criterii sau nu a fost notat suficient pentru a primi finantare. In orice caz ar trebui sa urmezi acesti pasi in ordine - conducerea fiind luata de catre coordonator.

4.8.1 Verifica ESR-ul cu atentie

Ar trebui sa parcurgi ESR-ul cu atentie pentru a te asigura ca este corect. Asta nu include ceea ce tu consideri opinie nevalida. Daca evaluatorii nu au inteles in mod corect propunerea, de cele mai multe ori se intampla asta pentru ca propunerea nu a fost scrisa corect. Daca sunt erori efective, este posibil sa fie clarificate prin intermediul delegatului comitetului programului national, daca chiar este vorba de o eroare. Delegatul va fi atent cui astfel de expuneri trebuie facute. In trecut, aceasta situatie a dus in foarte putine cazuri la o re-evaluare a propunerii. Vezi 4.8.5 privind noua procedura de corectare introdusa in FP7.

4.8.2 Aduna mai multe informatii

Cere clarificari in legatura cu motivele nereusitei. ESR este un rezumat mai putin daunator al rapoartelor de evaluare individuale. Ofiterul de proiect va avea originalele si de obicei va fi pregatit sa iti citeasca majoritatea continutului la telefon si chiar sa isi exprime propriile pareri. Aceasta informatie poate fi extrem de folositoare daca doresti sa propui din nou. Este normal sa iei contactul prin intermediul delegatul comitetului programului national al coordonatorului.

4.8.3 Folosirea Comitetului Programului - "Lobby"

Lobby-ul in timpul evaluarii nu este de folos si contra-productiv. Cel mai bun moment pentru lobby este atunci cand cererea este problematizata. Dar aici discutam activitatile post evaluare si "pseudo recursurile" in special. Exista o mare cantitate de informatii gresite in legatura cu acest proces. Mai intai NCP (punctele de contact nationale) nu sunt implicate decat in cazul in care se intampla sa fie si Delegatul National. De asemenea este imposibil de schimba notarea unei propunei in vreun fel. In cel mai bun caz, daca a existat o gresala destul de clara sau daca a avut loc o eroare de procedura, atunci este cunoscut cazul re-evaluarii propunerii. Cu toate ca eu nu am auzit despre o asemenea re-evaluare acre sa permita acceptarea unei propuneri. Este un caz mult prea rar. Singurul lucru bun care poate fi facut, daca o propunere a trecut de evaluare dar este notata insuficient pentru a primi fonduri, este de a incuraja finantari aditionale pentru a o acoperi. Dar si aici, nu s-a cunoscut un asemenea caz. Aceasta ar putea functiona doar in cazul in care se afla foarte aproape de linia de finantare.

Singurul lucru bun care rezulta din lobby in cele mai multe cazuri este poate o sansa mai mare de a primi fonduri data viitoare. Daca propunerea ta a trecut de evaluare dar este ori pe lista de rezerva sa ori nu este luata in considerarepentru finantare din cauza notei relativ mici, comitetul programului national insarcineaza membrii din consortiul principal codus de catre coordonatori care pot reprezenta la Brussel pentru a incerca sa promoveze propunerea si sa obtina fonduri. Aceasta poate avea succes, in special daca personalul comisiei este de parere ca propunerea este mai buna decat a fost evaluata. De obicei pesonalul are niste fonduri de rezeva pentru asemenea reprezentari sau le-ar putea imprumuta din bugetul pe anul viitor. Oricum s-a observat ca de la inceputul lui FP6 asemenea flexibilitate pare a fi extrem de limitata.

In FP7 o procedura de apel formala a fost instituita - vezi 4.8.5 de mai jos pentru detalii.

4.8.4 Repropunerea unde este posibila

In sfarsit, poate fi posibil sa se imbunatateasca propunerea si sa fie re-prezentata, asumand ca exista o cerere adecvata ce urmeaza. In asemenea cazuri trebuie sa notezi pe formulare ca a fost re-prezentata anterior si este esentiala o discutie cu ofiterul de proiect pentru a te asigura ca adresezi interesele in mod adecvat. Desigur este posibil sa nu existe nici o cerere potrivita - in aceste circumstante singuta obtiune este de a incerca sa asiguri o linie de acitune adecvata care este inclusa pentru anul urmator si sa mergi pe aceasta idee sau daca orice altceva nu merge renunta la idee.

4.8.5 Cerere pentru redresare

Acesta este un punct nou pentru FP7. vezi https://cordis.europa.eu/fp7/redress_en.html

Cand ai primit o "scrisoare informationala initiala" impreuna cu ESR, care arata rezultatul evaluarii de catre experti a propunerii tale sau, poate ai primit rezultatele verificarilor de eligibilitate. Poti re-prezenta o cerere pentru redresare daca esti de parere ca a avut loc o deficienta   in modul in care propunerea ta a fost evaluata aceasta afectand decizi finala de a o finanta sau nu sau daca crezi ca rezultatele verificarilor de eligibilitate sunt incorente. Un comitet de revizuire intern al comisiei va examina cererile pentru redresare. Rolul comitetului este de a asigura o interpretare coerenta a unor astfel de cereri, si tratament egal pentru ofertanti.

Cererile trebuie sa fie:

1. relationate procesului de evaluare sau verificarilor de eligibilitate asa cum este descris in anexa 2 a ghidului pentru ofertanti pentru cerere si schema de finantare in chestiune.
2. sa delimiteze folosind formularul de mai jos incluzand o descriere clara a motivelor pentru plangere.
3. sa fie primite in limita de timp specificata pe scrisoarea informationala initiala pe care ai primit-o.
4. sa fie trimisa de coordonator.

Acest comitet va revizui fiecare cz si va recomanda un curs de actiune adecvat serviciilor comisiei responsabila de cererile de propuneri ce intereseaza. Daca este o dovada clara a existentei unei deficiente care ar putea afecta decizia pentru finantare este posibila ca o parte sau chiar toata propunerea sa fie reevaluata.

Sa se noteze:

Aceasta procedura intereseaza evaluarea si/sau procesul de verificare a elegibilitatii. Comitetul nu va lua in chestiune judecatile stiintifice sau tehnice ale expertilor calificati. O reevaluare va fi posibila doar daca exista dovada a unei deficiente care afecteaza decizia finala de a finanta sau nu. Asta inseamna de exemplu ca o problema in legatura cu unul dintre criteriile evaluarii nu va duce la reevaluare daca o propunere a esuat oricum la un alt criteru.

Nota evaluarii ce urmeaza orice reevaluare va fi privita ca definitiva. Poate chiar sa fie mai mica decat nota originala. Doar o singura cerere pentru redresare per propunere va fi luata in considerare de catre comitet. Toate cererile pentru redresare vor fi tratate cu certitudine.

In practica se pare ca dupa prima cerere foarte multe cereri de redresare au fost primite - multe dintre ele erau complet inadecvate si probabil vor fi respinse destul de repede. Redresarea este limitata doar in cazuri specifice de erori de procedura sau efective (faptice)

5. Tipuri de proiect, roluri si structura

Exista multe moduri diferite de caracteriza proiecte si roluri. Voi incerca aici sa mentionez principalele categorii. Aceasta ar trebui sa fie de folos pentru noii veniti sa se familiarizeze cu posibilitatile dar si sa fie constienti de terminologie daca apare in discutie. Este important sa se inteleaga aceasta cand planuiesti sa formezi un consortiu sau sa te alaturi unuia. Am estimat caracteristicile specifice ICT si am rezumat cateva dintre aspectele lor diferite dupa cum urmeaza:

* minim legal sunt 3 necesari din statele membre asociate sau suplimentare

** dependent de tipul de activitate - multe dintre ele au consortii vaste

*** 2 din state membre sau asociate si 2 din tari ICPC

Definitii exacte ale instrumentului

Ca un rezultat al experientei al FP6 si intr-un efort de clarifica situatia comisia a reimpartit instrumentele avand ca tinta 3 tipuri de actiuni:

• Generarea demonstrarea si validarea unei noi cunoasteri (STREP si IP)
• Integrare durabila a activitatilor/capacitatilor de cercetare(NoE)
• Colaborare de sprijin, coordonare si alte activitati.

In FP7 (fara programul ICT) ei acum definesc IP ca mari STREP si vice-versa. In programul ICT continutul diferit este inca mentinut.

5.1.1 STREP vs IP

5.1.2 NoE

5.1.3 CA vs SA

5.2 ICT STREP

Aceasta este o continuare proiectelor RTD folosite in Programele Cadru mai timpurii si redenumite STREP in FP6. oricum sunt subiectul unor noi focalizari in FP7. Cu toate ca numele oficial s-a schimbat in FP7 vom continua sa le numim STREP in aceasta carte.

Avand ca tinta un obiectiv specific cu o abordare focalizata vor avea in plan de lucru fix per ansamblu in care principalele rezultate nu sunt asteptate sa se schimbe pe perioada acestui proiect.

Continutul lor va fi alcatuit de una din urmatoarele 2 sau dintr-o combinatie a lor:

1. un proiect de dezvoltare tehnologica si cercetare construit pentru a genera o noua cunoastere care ar imbunatati competitivitatea europeana si/sau s-ar adresa marilor nevoi sociale.
2. un proiect de demonstratie construit pentru a demonstra viabilitatea noilor tehnologii oferind un potential avantaj economic dar care nu pot fi comercializate direct.

Se sugereaza ca ar trebui evitata folosirea activitatilor de demonstratie deoarece rezultatul poate fi o finantare mai mica pentru parteneri cu exceptia marilor companii industriale. In cele mai multe cazuri aceeasi munca poate fi facuta folosind o terminologie diferita in RTD in loc de Demonstratie.

Actiuni mici sau medii de cercetare focalizate ar trebui de asemenea sa includa o structura manageriala per ansamblu. Mai mult managementul tehnic al pachetelor de lucru individuale, un cadru de management corespunzator care sa lege toate componentele proiectelor si sa mentina comunicatiile cu comisia vor fi necesare.

Activitatile manageriale ale consortiului includ:

1. managementul legal, contractual, etic, financiar si administrativ per ansamblu
2. managementul proceselor proiectului incluzand probleme de siguranta
3. coordonarea managementului cunoasterii si alte activitati legate de inovatie
4. supraveghera promovarii egalitatii intre genuri in proiect
5. supravegherea problemelor de stiinta si societate relationate activitatilor de cercetare ce se afla in interiorul proiectului
6. obtinand certificate de audit asa cum se cere de la fiecare participant
7. mentinerea oricarui acord al consortiului

5.2.1 Structura tipica a actiunilor focalizate la scara mica si medie

(poate fi combinat in mai multe proiecte mici)

Pentru proiecte mai mici si depinzand de abilitatile tehnice ale reprezentantilor companiei, este posibil si mai eficient sa se combine Consiliile Manageriale si Tehnice chiar daca trebuie sa continue sa faca fata ambelor aspecte.

5.2.2 Verificand potrivirea unei actiuni de cercetare ICT mica sau medie

Primul lucru care trebuie facut este sa se verifice in programul de lucru subiectul specific pentru STREP. Unele subiecte sunt identificate ca fiind necorespunzatoare. Daca ar fi corespunzator o cineva ar putea sa pregateasca o propunere pe liniile de ghidare similare propunerile anterioare din RTD. Oricum, nu este de sfatuit sa se prezinte un STREP care este foarte mare, sa ramana la finantare de 1-3 Meuro pentru 2 sau 3 ani de zile maximsi sa spunem de la 4 la 8 participanti.

Este vital ca din punctul de vedere al marimii sa nu se ajunga in domeniul IP. Desigur proiectul in sine va avea de-a face cu R&D si potential un mic demo de scala ca si raspandirea ca in trecut nu ar putea sa contina actiuni de ameliorare si training.

In diagrama de mai sus IP, STREP1 si STREP2 sunt toate indreptate spre Obiectivul y. STREP2 a ajuns pana in domeniul IP in timp ce STREP1 nu a facut asta. Cum poate fi evitata aceasta situatie? Sugerez urmatorul proces:

Capitolul 15 din aceasta cartese ocupa in detaliu cu indrumarile despre cum sa formulezi o propunere STREP.

5.3 ICT IP

Actiunile pe o scala mai mare, inclusiv un set integrat coerent de activitati ce dezbate mai multe probleme si care tinteste rezultate specifice; va exista un mare grad de autonomie pentru a adapta continutul si parteneriatul si pentru a updata planul de lucru, cand este adecvat. Continutul lor va consista dintr-o combinatie intre majoritatea sau toate din cele ce urmeaza (1 si/sau 2 fiind obligatorii):

cercetare si dezvoltare cu anumite obiective, obiective stiintifice si tehnologice clar definite, tintind spre o avansare semnificativa in stabilirea unei limite a avansarii; in plus, in mod tipic cu caracter multidisciplinar

un proiect de demonstrare construit pentru a demonstra viabilitatea noilor tehnologii oferind un avantaj potential economic dar care nu poate fi comercializat direct

activitati de inovatie relationant cu protectia si raspandirea cunoasterii, studii socio economice asupra impactului acelei cunoasteri, activitati de promovare a exploatarii rezultatelor si, cand este relevant, actiuni de preluare; aceste activitati sunt interrelationate si ar trebui concepute si implementate intr-un mod coerent.

pregatirea cercetatorilor si a personalului cheie, manageri de cercetare directori industriali(in special pentru SME) si potentiali utilizatori ai cunoasterii produse in proiect. Astfel de activitati de pregatire ar trebui sa contribuie la dezvoltarea profesionala a persoanelor interesate.

orice alt tip specific de activitate direct relationat cu obiectivele proiectului(cum a fost identificat in relevantul program de lucru sau cerere pentru propuneri).

activitati de management al proiectului.

IP(proiecte integrante) sunt definite ca fiind extensive independente si ambitioase. IP ar trebui sa aiba un obiectiv de cercetare si un program de lucru comun. Proiectul poate sa decida in mod independent asupra operarii sale. Ar putea sa organizeze cereri pentru propuneri pentru a selectiona participanti aditionali. Proiectele pot fi impartite in sectiuni care sunt independente unele de altele pana la un anumit punct. Oricum trebuie sa ramana o legatura intre sectiuni. Astfel proiectele cer un bun coordonator si un management puternic.

Focalizarea unui IP poate totusi sa includa si demonstratia, transferul de tehnologie sau trainingul cercetator si/sau potentialilor utilizatori. Finantarile comisiei acopera fiecate subproiect la ratele si regulile adecvate acelei activitati. Un IP poate primi pana la 7 Meuro pe an. Proiectele sunt selectate pe baza cererilor pentru propuneri.

Trebuie sa existe destui participanti in IP pentru a obtine suficienta masa critica pentru problema. Minimum este din 3 tari. In practica proiectele vor fi cu siguranta mai vaste. Totusi in practica in ICT marimea IP`urilor difera de la subiect la subiect. Unele pot avea finantare de 5-7 Meuro iar altele o finantare de 15-20 Meuro. Fiecare potential coordonator ar trebui sa verifice ce marime este anticipata in acel specific obiectiv strategic.

2 potentiale configurari diferite ale unui IP sunt posibile dupa cum se vede si in schema de mai jos. Monoliticul a fost singura forma de proiect permisa in FP5 RTD si in FP6 STREP. Participarea in crestere pentru IP si NoE a fost introdusa in FP6 si continua si in FP7. ramane la latitudinea ofertantilor sa decida care este cea mai adecvata. Totusi in practica foarte putine IP`uri au ales aceasta optiune.

Toate activitatile intreprinse in contextul unui IP ar trebui definite in cadrul general al unui "plan de implementare" ce comprima activitati in legatura cu:

1. cercetare si dezvoltare tehnologica si/sau demonstratie.
2. management, raspandire si transfer de cunoastere cu o viziune de a promova inovatia.
3. analiza si evaluarea tehnologiilor implicate, dar si factorii relationati cu exploatarea lor.

In urmarirea obiectivelor sale poate de asemenea comprima activitati:

1. trainingul cercetatorilor studentilor inginerilor si directorilor industriali in special pentru SME.
2. sprijin pentru abordare de noi tehnologii in special prin SME
3. informatie, comunicare si dialog cu publicul interesat de aspectele stiintifice/sociale ale cercetarii intreprinsa in proiect.

Activitatile combinate ale unui IP pot reprezenta o trecere financiara de la cateva Meuro la cateva zeci de Meuro.

Propunerile IP ar trebui sa comprime urmatoarele elemente

1. obiectivele stiitifice si tehologice ale proiectului
2. liniile importante si "orarul" planului de executie, evidentiind articularea variatelor componente
3. stadiile implementarii si rezultatele asteptate in fiecare dintre ele
4. rolul participantilor in interiorul consortiului si aptitudinile specifice fiecaruia
5. organizarea si managementul proiectului
6. planul pentru propagarea cnoasterii si pentru exploatarea rezultatelor
7. bugetul global estimat si bugetul pentru diferite activitati, inclusiv in plan financiar ce identifica variatele contributii si originile lor

Parteneriatul poate evolua cand este necesar in limitele contributiei initiale a comunitatii prin inlocuirea participantilor si aducerea altora noi. In majoritatea cazurilor acesta va fi facuta prin publicarea unei cereri de competitie. Planul de implementare pote fi updatat periodic. Aceasta imbunatatire poate atrage dupa sine reorientare anumitor activitati si lansarea altora noi. In ultimul caz si cand o contributie aditionala a comunitatii este necesara comisia a identifica aceste activitati si participantii ce le indeplinesc prin intermediul unei cereri pentru propuneri.

Deci, care este cea mai buna strategie pentru un ICT IP ?

As sugera abordarea unui IP in felul urmator:

poate aparea atractiv sa folosesti modelul "de crestere" si sa pui niste bani deoparte pentru viitori parteneri aditionali. Oricum, avand in vedere bugetele extrem de stranse, unei astfel de propuneri pentru participare aditionala ii pot fi de folos bani pentru cercetare. Ar fi mai bine sa se asigure ca toti partenerii sunt in cadrul proiectului de la inceput, folosirea modelului "Monolitic".

Pentru un IP rezonabil de mic, sa spunem 8-12 participanti pe parcurs a patru ani si care necesita sa spunem 6-10 Meuro finantare ar trebui sa te asiguri ca este impartita in subproiecte ce se adreseaza aspectelor individuale si tipurilor de munca de exemplu: cercetare, dezvoltare, abordare si propagare.

Recomand cu tarie sa se discute cel mai bun curs cu respectiva unitate din Brussel/Luxemburg.

5.3.1 Structura IP`urilor

Unele IP`uri valide pot fi structurate ca mari STREP(mai jos) - in special acolo unde nu sunt multi parteneti, sa spunem mai putini de 10.Dar in cele mai multe cazuri m-as astepta sa fie structurat i subproiecte - acestea ar putea fi numite activitati sau zone sau simplu subproiecte. De asemenea cred ca este necesara diferentierea struturala intre parteneri dupa cum urmeaza

In structura de mai sus am indicat o posibila configuratie. Aici toti partenerii nu sunt egali asa cum se specifica in acordul consortiului. Exista "parteneri esentiali" si "altii". Per ansamblu fiecare partener este reprezentat in consiliul managerial dar autoritatea manageriala este situata in consiliul echipei esentiale. Cateva decizii sunt delegate echipei esentiale. Aceasta se face pentru a scurta ciclul de decizie si de a demara un consens mai rapid. Un separat oficiu de managemelt al proiectului este identificat si conduce mai multe activitati comune, bugetate despartite in pachete de lucru. In plus intreaga munca tehnica este impartita in subproiecte numite "zone". Intreaga munca tehnica este coordonata si controlata de consiliul tehnic dar fiecare zona va fi avand propria sa coordonare tehnica interna.

Toate cele de mai sus sunt proiectate pentru a face proiectul mai transparent si mai manevrabil. Astfel se incearca doborarea marimii controlului in parti mai manevrabile. Felul in care domeniile, pachetele de lucru etc sunt definite este in totalitate dependent de modul de management dat si de forma proiectului in sine. De exemplu proiectul poate avea 2 domenii ce functioneaza in paralel explorand diferite abordari, urmate de un stadiu de validare apoi de o dezvoltare si apoi un demo, adica zonele, domeniile pot fi relationate cu timpul sau pot fi impartite inmai multe feluri.

Rolurile biroului de management al proiectului poate include o activitate in legatura cu o propunere interna planuita pentru participanti aditionali, incluzand evaluarea de propuneri. Ar potea de asemenea sa includa activitati comune ale proiectelor pe zone ca de exemplu: propagarea, aspecte ale inovatiei, training etc. In scopuri de cost ar fi o idee buna ca activitatile fiind taxate la diferite rate sa fie grupate in zone sau pachete de lucru separate.

5.3.2 Potentialul scop al ICT IP

In documentatie pot fi detectate multiple configuratii potentiale pntru un ICT IP. Se asteapta ca acestea sa identifice una sau mai multe "integrari" ca fiind prezente. Majoritatea cererilor ar astepta o variatie in cele acceptate dar configuratia ideala pentru fiecare zona poate fi clarificata inainte de pregatire. Formele ce urmeaza (putin modificate) pot fi identificate:

1. integrarea verticala a unei clasificari de activitati multidisciplinare.
2. integrarea orizontala: integrand variate activitati de cercetare de la fundamentala la cercetarea aplicata si cu alte tipuri de activitate inclusiv activitati de abordare, protectie si raspandire a cunoasterii, training etc.
3. integrarea a intregului lant de valori a mandatarilor de la cele implicate in producerea de cunoastere pana la dezvoltarea si transferul de tehnologie
4. integragea segmentara a agentilor din organizatiile de cercetare ale sectorului privat si public si in special intre academia si indrustria incluzand SME

Managementul eficient al cunoasterii si raspandirea si transferul sau vor fi de asemenea o caracteristiac esentiala a fiecarui IP impreuna cu analizarea si evaluarea tehnologiilor dezvoltate si a factorilor relationati cu exploatarea lor in cazul in care este relevant.

Pentru a ilustra un punct anume legat de ICT oferim urmatoarea schema:

Chiar si cu o singura focalizare asupra unui specific program de lucru obiectiv se poate dori separarea IP'urilor. Unul din fiecare asa cum este ilustrat mai sus. Depinde de nevoile si scopurile Obiectivului.

5.4 Retea de Excelenta

Retelele de excelenta sunt intentionate sa adune intitute de cercetare de top pentru a colabora intr-un virtual centru de excelenta. Reteaua trebuie sa aiba un program de activitate comun care va facilita integrarea institutelor. NoE trebuie sa intreprinda actiuni ce sprijina integrarea si raspandirea expertizei.

Masurile care suporta integrarea se refera la colaborari virtuale si fizice, schimb de personal si dezvoltarea sau folosirea de resurse comune. Raspandirea expertizeipoate sa consiste din trainingul cercetatorilor din afara grupului si raspandirea informatiilor despre realizari.

Retelele sunt selectate pe baza unei cereri pentru propuneri si adunate in jurul unui grup principal. Finantarea UE poate ajunge pana la cateva Meuro/an. Suma de bani depinde de admisia fiecarei retele. "Subventia pentru integrare" este un cost dezvoltat pentru retelele de excelenta. Principiul este cu cat integrezi mai mult cu atat primsti o finantare mai mare. Participantii insumeaza resursele pe care le-au integrat iar subventia comisiei se bazeaza pe nr de cercetatori din retea cand cererea se incheie in mod formal.

Sunt vazute ca furnizand sprijin pentru un program comun de activitati implementat de un nr de organizatii de cercetare care isi integreaa activitatile intr-un domeniu dat, conduse de echipe de cercetatori in cadrul unei cooperari pe termen lung. Implementarea acestui program comun de activitati va necesita un angajament formal din partea organizatiilor ce integreaza parti ale resurselor si activitatior lor.

Schema de finantare va sprijini integrarea pe termen lung a resurselor si capacitatilor de cercetare (cercetatori servicii echipe organizatii institutii) in domenii de o importanta strategica pentru cercetarea europeana, prin stabilirea unui singur centru virtual de cercetare, pentru a depasi demonstrabilele, fragmentarea daunatoare, astfel intarind excelenta europeana stiintifica si tehnologica asupra unui anumit subiect de cercetare.

Retelele de Excelenta (NoE) vor tinti spre consolidarea sau stabilirea conducerii europene la nivel mondial i domenii le lor respective prin integrarea la nivel european a resurselor si expertizei necesare pentru scop. Acet lucru va fi atins prin implementarea unui program comun de activitati (JPA) indreptat in principal spre crearea unei integrari progresive si durabile a capacitatilor de cercetare a partenerilor din retea pe cand in acelasi timp se avanseaza cunoasterea in subiect.

De vreme ce NoE sunt indreptate spre gruparea fragmentarii capacitatilor existente de cercetare acestea ar trebui implementate chiar daca:

• capacitatea de cercetare este fragmentata in zona luata in considerare
• aceasta fragmentare impiedica Europa sa fie competitiva la un nivel international in acea zona
• integrarea capacitatii de cercetare propusa va conduce la excelenta stiintifica mai inalta si la o mai eficienta utilizare a resurselor.

Implementarea JPA va necesita un angajament formal din partea partii inegrante a organizatiilor sau totalitatea capacitatilor si activitatilor lor de cercetare.

JPA este in mijlocul colectiv pentru realizarea integrarii durabile a resurselor si capacitatilor de cercetare ale NoE. Pentru a face asta JPA ar trebui sa fie alcatuit dintr-un set coerent de activitati integrante pe care participantii le vor prelua in comun. JPA va avea mai multe componente:

• activitati indreptate spre intregarea participantilor la activitatile de cercetare pe subiect considerate ca:

~ stabilirea unor mecanisme de coordonare si eventual de combinare a portofoliilor de cercetare ale partenerilor

~scheme de schimb intre personal

~re-localizarea completa sau partiala a personalului

~stabilirea unui echipament de cercetare accesibil impartit si mutual, infrastructuri manageriale si de cercetare, facilitati si servicii

~cercetarea cerintelor legale pentru integrare durabila

~formarea de corpuri comune supraveghetoare

~masuri pentru relatii comune cu publicul

• cercetare executta in comun pentru a sprijini integrarea de durata, exemplu: dezvoltarea sistematica sau dezvoltarea unor mijloace comune sau umplerea golurilor in portofoliul colectiv de cunoastere al retelei pentru a face facilitatile de cercetale utilizabile de catre retea (NB: in plu la aceasta cercetare participantii intr-o retea isi vor urma "propriul lor portofoliu institutional" inclusiv cercetare, dezvoltare, demonstratie in zona acoperita de reteua insasi. Ultimele activitati de cercetare, dezvoltare sau demonstratie nu fac parte din JPA si astfel nu vor fi parte din costurile eligibile ale retelei).
• Activitati intentionate pentru a raspandi excelenta:

~ principala componenta a acetor activitati va fi un program comun de training al cercetatorilor si al personalului cheie.

~alte activitati de raspandire ale activitatii pot include: activitati de raspandire si comunicare (inclusiv constienta si intelegerea de catre public a stiintei) si mai general activitati de retea pentru transferul de cunoastere echipelor din afara retelei

~raspandirea de excelenta poate sa includa de asemenea promovarea rezultatelor generate de catre retea; intr-un asemenea context retelele ar trebui sa includa activitati legate de inovatie (protectia cunoasterii generate in interiorul retelei, evaluarea impactului socio-economic al cunoasterii si tehnologiilor folosite si dezvoltarea unui plan pentru propagarea si folosirea cunoasterii), dar si orice activitate adecvata legata de gen si/sau etica.

• Toate activitatile retelei ar trebui infaptuite in interiorul unui cadru coerent pentru managementul consortiului relationand toate componentele proiectului si mentinand comunicatiile cu comisia.

In interiorul ICT acestea ar parea a fi inadecvate pentru SME. Sunt indreptate strict catre institutii academice, laboratoare de cercetare publice sau private si in mod exceptional centre de cercetare industriala. Desigur SME sau compabiile industriale pot avea roluri de non cercetare intr-o NoE cum ar fi management training transfer de tehnologie dar si poate contribuirea intr-un comitet de conducere tehnica. Exista de asemenea probleme IPR relationate cu participarea industriala in NoE care nu par a fi rezolvate spre satisfactia tuturor.

Sa se noteze ca subventia este determinata de "numarul de cercetatori ce vor fi integrati" iar aceasta este determinata de numerele de la data cand se incheie cererea. Adaosul de parteneri in timpul proiectului nu va mari finantarea.

NoE - JPA pentru cercetarea integranta/potrivita

Diagrama de mai sus reprezinta tinta Programului Comun de Activitati(JPA) pentru Reteaua de Excelenta(NoE) din dreapta. Sa se observe cum trece dincolo de coordonare prin asigurarea unei mai bune acoperiri in zona tehnica, nu doar evitand duplicarea.

Marimea retelei poate varia in functie de zonele si de subiectele implicate. Ca o indicatie, numarul de participanti nu ar trebui sa fie mai mic de 6. De obicei, in termeni financiari, contributia Comunitatii la o NoE fi reprezentata de cateva Meuro pe an.

Parteneriatul poate evolua cand este necesar, in limita contributiei initiale din partea Comunitatii, prin inlocuirea participantilor sau prin adaugarea altora noi. In majoritatea cazurilor, acest lucru va fi infaptuit prin publicarea unei cereri de competitie.

Contributia financiara a Comunitatii va continua initial ca o subventie pentru integrare dar in FP7 se intentioneaza ca eventual sa se prezinte sub forma unei singure sume de bani reprezentand o plata completa, suma care este determinata in relatie cu valoarea capacitatilor si resurselor pe care toti participantii le propun pentru a se integra. Va completa resursele aduse de catre participanti pentru ca JPA sa continue. Ar trebui sa fie indeajuns pentru a actiona ca un stimulent pentru integrare, dar fara crearea unei dependente financiare care sa puna in pericol asocierea de durata a retelei.

5.4.1 Punctele practice ale NoE

Cum a fost subliniat mai sus, in interiorul ICT, acestea pot parea inadecvate pentru o cercetare SME. Sunt indreptate strict catre institutii academice, laboratoare de cercetare publice sau private si in mod exceptional centre de cercetare industriala. Desigur SME sau compabiile industriale pot avea roluri de non cercetare intr-o NoE cum ar fi management training transfer de tehnologie dar si poate contribuirea intr-un comitet de conducere tehnica.

As sugera: calitatea participantilor este de o importanta extrema si nu cantitatea lor. Fiecare laborator trebuie sa aiba un angajament executiv si sa fie capabil sa il demonstreze. Pentru departamentele universitare de exemplu angajamentul Vice Cancelarului sau al functionarului echivalent este vital. In cele mai relevante zone de cercetare exista centre de cercetare in Europa si cat mai multe dintre ele ar trebui sa fie implicate. Totusi un angajament important in propuneretransferul de tehnologie si trainingul altor laboratoare "la mana a doua" si NoE ar trebui sa planifice sa-si mareasca numarul de membrii pe o baza manevrabila si in crestere. Exista preocupari majore cu privire la abilitatea NoE de a manevra un numar mare de participantisi astfel trebuie acordata o atentie mult mai mare acestui aspect.

Transferul de tehnologie spre industrie si trainingul sunt de asemenea chestiuni importante si cateva resurse si mecanisme ar trebui definite. Participarea companiilor cheie in Retea poate accentua acest lucru dar in general acestea nu ar avea un rol in cercetare.

Este un fapt destul de ciudat ca propunerile pentru NoE nu necesita sa furnizeze o divizare a costurilor. Totusi recomand cu tarie coordonatorilor sa-si intrebe partenerii despre "man rates", modelele de costuri si alte costuri si apoi sa prezinte un mic calcul JPA-ului cu o estimare pentru fiecare om pe luna si costuri pentru activitate.

5.4.2 Structura NoE

Sugeram ca structura sa fie dupa urmatoarele linii:

Este necesar ca intr-o NoE ca organizatia sa se potriveasca scopurilor instrumentelor. Astfel ca putem vorbi de "consiliul retelei" si de managementul JPA. In plus o atentie deosebita va fi necesara pentru un corp managerial; i-am dat denumirea de managementul retelei. Va avea un rol legat de impartirea de informatie, evenimente comune, conferinte, extinderea retelei etc. asa cum este detaliat in JPA. O idee buna ar fi infiintarea unui Consiliu de Consultanta Stiintifica. Acesta ar consista din invitarea expertilor mondiali in aceasta zona. In plus eu cred ca este important sa se conduca relevanta cercetarii si sa se ajute in transferul de tehnologie constituirea unui Consiliu de Consultanta Industriala.

5.5 Actiuni de Coordonare si Sustinere(ACS)(CSA)

Sustinere pentru activitatile ce tintesc spre activitati de cercetare si politici de coordonare si sprijin (in retea, schimburi, acces trans-national la infrastructuri de cercetare, studii, conferinte etc). Aceste actiuni pot fi implementate de asemenea prin alte mijloace decat cererile pentru propuneri.

Schema de finantare permite ca 2 tipuri de actiuni sa fie finantate:

"actiuni de coordonare sau in retea"

"actiuni specifice de sprijin"

5.5.1 Actiuni de Coordonare sau in Retea (CA)

Actiunile de coordonare sau in retea vor fi intotdeauna indeplinite de un consortiu de participanti, in mod normal 3 din 3 tari diferite.

Actiunile de coordonare si in retea acopera urmatoarele activitati:

• Organizarea de evenimente - inclusiv conferinte, intalniri, ateliere de lucru ori seminarii
• Studii relationale, schimburi de personal, schimb si raspandire de practici
• Si, daca este necesar, definirea, organizarea si managementul initiativelor in comun insotite bineinteles de managementul actiunilor.
• Coordonarea activitatilor cu actiuni nationale si regionale relevante

Actiunile de coordonare si in retea se intind in mod normal pe o perioada mai lunga de timp. Vezi sectiunea 5.5 pentru mai multe detalii.

5.5.2 Actiuni de Sprijin (SA)

Actiunile de sprijin pot fi infaptuite de catre un singur participant, care poate fi din orice stat membru, tara asociata sau din cea de-a treia categorie de tari. Astfel nu exista restrictii din partea consortiului.

Chiar daca in mod normal premiate urmarind cererile pentru propuneri, exista posibilitatea sa premiezi o actiune de sprijin prin intermediul imputernicirii publicului condusa din partea Comunitatii sau sa acorzi sprijin unei entitati legale identificata in programe specifice sau in programe de lucru in care programul specific permite programelor de lucru sa identifice beneficiari.

Obiectivul actiunilor de sprijin specifice este de a contribui la implementarea Programelor Cadru (FP) si preagtirea unei viitoare Comunitati de cercetare si a unei metode de dezvoltare tehnologica sau dezvoltarea unor sinergii cu alte metode, sau de a stimula, incuraja si facilita participarea SME, organizatiilor societatii civile si retelele lor, mici echipe de cercetare sau centre de cercetare proaspat dezvoltate sau centre izolate de cercetare in activitatiile zonelor tematice ale programului de cooperare sau la infiintarea unor grupuri de cercetare intensiva in regiuni din UE.

Actiunile specifice de sprijin pot fi de tipuri diferite acoperind diferite activitati:

Activitati de monitorizare si evaluare

Conferinte

Seminarii

Studii

Grupuri de experti

Competitii stiintifice si premii la nivel inalt

Sprijin operational si raspandire

Sprijin pentru acces trans-nationalla infrastructuri de cercetare sau munca tehnica preparatorie, incluzand studii de fezabilitate, pentru dezvoltarea unor noi infrastructuri

Sprijin pentru cooperarea cu alte scheme de cercetare europene

Utilizarea de catre comisie a expertilor straini

Managementul sau o combintie intre cele de mai de sus

5.6 Masuri specifice pentru SME

Masuri speciale sunt luate pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii(SME = Small and Medium sized Enterprises). In trecut le vedeam ca fiin total inadecvate pentru programul ICT in general, dar acum cred ca in FP7 in unele circumstante acestea pot fi foarte folositoare. In FP7 si CIP este pus un accent mai mare pe gruparea intreprinderilor care reprezinta comunitati mai mari ale SME. Vezi 2.12. Exista 2 tipuri iar acestea folosesc instrumente modificate asa cum sunt subliniate mai jos.

5.6.1 Cercetare pentru SME (in anterioarele FP, Cercetare de Cooperare - CRAFT)

Aceasta a fost o schema construita in mod initial pentru SME acestea neavand propria lor capacitate R&D. Totusi sunt acum adecvate si pentru SME lipsind cateva capacitati specifice R&D.

In FP7 acestea sunt definite ca " tintind in cele mai multe cazuri tehnologie de la mica la medie a SME cu mica sau deloc capacitate de cercetare, dar si SME cu cercetare care au nevoie sa-si completeze capacitatea de cercetare esentiala." Ultima propozitie este importanta iar pe mine m-a facut sa-mi schimb parerea despre adecvarea lor.

Totusi aspectul cheie este ca exista o nevoie de cel putin 3 SME din diferite tari pentru a avea aceeasi cerinta de cercetare. Atata timp cat fiecare SME poate imparti cerinta fara sa piarda avantaj comercial, atunci programul poate sa finanteze pe de-a-ntregul Executantilor RTD (trebuie sa fie minim 2) care au capacitatea de a conduce cercetarea din partea lor.

Cercetarea pentru SME este o schema cu ajutorul careia un numar de SME din tari diferite care au probleme specifice sau nevoi, atribuie o parte semnificativa a activitatilor de cercetare stiintifica si tehnologica ceruta Executantilor RTD ( de exemplu: universitati, centre de cercetare).

Cecetarea pentru schema SME este o evolutie a schemei CRAFT folosita in Programele Cadru anterioare. Proiectele sunt relativ pe termen scurt; durata trebuie sa fie minim de 1 an si maxim de 2 ani se poate adresa oricarui subiect sau domeniu e cercetare fiimd bazat pe nevoile si problemele ale SME implicate.

Alte intreprinderi si alti utilizatori vor putea participa in cercetarea pentru proiectele SME, cu conditia de a se asigura ca nu preiau un rol dominant. Flexibilitatea este daca comsortiului in stabilirea unui acord cu IPR. De baza este dereptul de proprietate a tuturor rezultatelor proiectului SME sau asociatii SME. Consortiul poate atinge un acord diferit atata timp cat participantii SME au toate drepturile necesare pentru folosirea si rasoandirea rezultatelor proiectului.

Scopul cercetarii pentru proiectele SME - care se pot focaliza pe orice subiect sau domeniu stiintific sau tehnologic este:

• Sa sustina nevoile R&D pentru SME
• Sa faciliteze cooperarea trans-nationala intre SME
• Sa incurajeze cooperarea intre SME si comunitatea de cercetare a Europei.

Patru tipuri de activitati sunt eligibile pentru finantarea sub cercetare in beneficiul SME:

• Activitati R&D sau de inovatie (50/75% finantare)
• Activitati de demonstratie (50% finantare)
• Altele, ca de exemplu training, propagare (100%)
• Management (100%)

Cercetarea pentru proiecte SME dureaza minim un an si maxim 2. fiecare proiect ar trebui sa coste intre 0,5 si 2 milioane de euro (Meuro).

Trebuie sa includa cel putin 3 SME, stabilite in 3 tari diferite ale tarilor membre sau asociate UE. Consortiul trebuie sa includa si cel putin 2 executanti, care sunt independenti de SME, care sunt organizatii cu facilitatile necesare pentru a conduce cercetarea din partea SME.

Alte inreprinderi sau utilizitori cu un interes in rezolvarea nevoilor specifice pentru SME poate participa la proiect, fara sa aiba un rol dominant. Aceste intreprinderi trebuie sa fie de asemenea independente de orice alt participant.

Obligatiile coordonarii pot sa nu fie subcontractate. Organizatia care este coordonator trebuie sa aiba capaciateta si competenta necesare sa asigure obligatiile coordonarii in mod eficient. Chiar daca coordonatorul unui proiect de cercetare pentru SME ar trebui sa fie unul dintre participantii SME sau un executant RTD, acest rol poate fi acordat de catre SME in cazuri necesare si justificate unei organizatii specializate in managementul profesionist al unui proiect si care participa la proiect sub categoria "alte intreprinderi si utilizatori" pentru sprijinul SME.

Finantarea sete restransa la 110% din pretul estimat a fi invocat de furnizorii RTD de catre participantii SME cum a fost stabilit inainte de semnarea contractului. In cazul in care facturile vor fi mai mici decat pretul estimat initial, sprijinul financiar al comunitatii nu va depasi 110%din valoarea lor actuala.

SME factureaza providerii RTD pentru munca lor la costuri eligibile sub categoriile de activitati ale RTD si activitati de demonstratie. Providerii RTD pot incasa direct costurile eligibile ale proiectului doar sub categoriile de Altele si Management.

Instrumentul cercetarii pentru SME este de fapt o varianta a STREP.

5.6.2 Asociatiile cercetarii pentru SME (cunoscute inainte drept cercetare colectiva)

Proiectele asociatiilor cercetarii pentru SME vor fi proiecte de 2-3 ani, conduse pe o baza europeana. Un proiect de o durata mai mare poate fi acceptat cand este necesar sa isi prezinte obiectivele si cand este justificat cum trebuie.

Asociatiile cercetarii pentru SME sunt o forma de cercetare preluata de executantii RTD din partea Asociatiilor/Grupurilor Industriale (SME-AG). pentru a extine baza cunoasterii a comunitatilor mari ale SME si pentru a imbunatati standardul lor general de competitivitate.

Un grup nucleu SME ar trebui sa contribuie la proiect de la stadiul de definitie pana la raspandirea ultimelor rezultate.

Foloseste o procedura in 2 pasi - cu alte cuvinte o scurta propunere initiala este facuta si un subset de ofertanti sunt apoi invitati sa inainteze propuneri complete intr-un anumit cadru de timp. Ghidul pentru aplicanti defineste continutul asteptat atat pentru propunerile scurte cat si pentru cele complete.

Prioectele asociatiilor de cercetare pentru SME sunt de obicei la scara larga initiative din toata Europa intreprinse pentru:

• Consolidarea bazelor tehnologice ale anumitor sectoare
• Dezvoltarea de "instrumente tehnologice" (de exemplu diagnostic, echipament de siguranta etc)
• A efectua cercetare prenormativa pentru a asigura o baza stiintifica pentru stabilirea unor nosme si standarde europene
• A adresa probleme si provocari comune (de exemplu sa intampine cereri reglementare, cum ar fi siguranta la locul de munca, realizari in mediul inconjurator, etc)

Proiectele asociatiilor de cercetare pentru SME pot include urmatoarele tipuri de activitati:

• Activitati de cercetare si relationate de inovatie: bazate pe oviective de cercetare bine definite si focalizate ; (50/75% finantare)
• Activitati de demonstratie(50% finantare)
• Altele exemplu training propagare (100%)
• Managementul (100%)

Un proiect obisnuit al asociatiilor de cercetare pentru SME va avea o durata de 2-3 ani si va costa intre 1,5-4 Meuro. Proiectele care dureaza mai mult si costa mai mult ar putea fi eligibile pentru finantare dar doar in cazurile in care partenerii de cercetare pot dovedi ca asta este necesar pentru a atinge obiectivele totale ale proiectului.

Trebuie sa contina cel putin 3 asociatii/grupuri independente sau o asociatie/grup industrial europeana patricipantii la proiect trebuie sa provina din cel putin 3 state din UE sau asociate si doua din ele trebuie sa fie state membre sau tari candidate. Consortiile trebuie sa contina un grup nucleu SME compus din 2 SME eligibile din diferite state UE sau asociate.

Consortiul trebuie sa includa de asemenea cel putin 2 executanti RTD care sunt independenti de SME-AG, care sunt organizatii cu facilitatile necesare pentru a conduce cercetarea din partea SME-AG.

Alte intreprinderi si utilizatori cu un interes in rezolvarea anumitor nevoi de cercetare le SME trebuie sa participe in proiect (intre 2 si 5) fara sa aiba u rol dominant in vreo etapa. Aceste intreprinderi trebue sa fie independente de orice alt participant la proiect.

Finantarea este rastransa la 110% din pretul estimat ce va fi facturat providerilor RTD de catre participantii SME-AG asa cum s-a pus de acord la semnarea contractului. In cazul in care facturile vor fi mai mici decat pretul estimat initial, sprijinul financiar al comunitatii nu va depasi 110%din valoarea lor actuala.

SME factureaza providerii RTD pentru munca lor la costuri eligibile sub categoriile de activitati ale RTD si activitati de demonstratie. Providerii RTD pot incasa direct costurile eligibile ale proiectului doar sub categoriile de Altele si Management.

5.6.3 Comparatie intre Instrumentele de Cercetare SME

La suprafata am crezut ca este dificil sa diferentiezi clar intre cele 2 instrumente si astfel sa formulezi urmatoarele tabele pentru a evidentia diferentele/similaritaritatile:

Fundamental

Activitatile

Legalitatile

*este justificat

O schimbare importanta este ca participantilor le va fi ceruta prezentarea in fata Comisiei a unui acord de consortiu semnat inainte de semnarea contractului. Aceasta permite ca drepturile SME sa fie verificate si protejate.

5.7 Schema deschisa ICT FET

Aceasta face parte din Tehnologiile de viitor si rezultate din cadrul proframului ICT. Au ca tinta principala universitatile si institutele de cercetare dar le-ar palcea sa vada macar un singur partener comercial cu un rol minor care sa asigure o eventuala exploatare. Are cateva caracteristici distinctive:

1. este un proces de 2 etape
2. are ca tinta o cercetare de lunga durata fara sa se astepte exploatare in mai potin de 10 ani
3. subiectul poate fi orice legat de ICT - nu sunt teme specifice

Rata de succes aici este destul de mare si poate fi considerata destul de speculativa sau de termen lung si mari riscuri. Sa se noteze ca nu ar trebui folosita pentru re-prezentarea unei propuneri care a esuat la o cerere obisnuita deoarece orizonturile timpului sunt complet diferite.

5.7.1 Propunerile FET intr-o etapa sau doua

Cele mai multe cereri obisnuite folosesc propunerea intr-o etapa. In acest fel o propunere completa este prezentata ca raspuns al unei cereri specifice de propunere. In unele zone specifice procesul in 2 etape este folosit FET Open este o astfel de zona(domeniu). in FET Open prina etapa a propunerii ar trebui sa fie anonima. Identitatea participantilor va aparea doar in formularele isotitoare.

Propunerea in 2 etape are ca tinta reducerea costurilor prezentarii unei propuneri si marirea sanselor de succes pentru o propunere completa. Propunerile sunt mai intai evaluate si daca sunt de succes propuneri complete sunt cerute. Ideea este ca va fi o rata de succes de cel putin 50% la propunerile complete. Partea programului in care acestea se aplica este Tehnologiile de Viitor si Rezultate.

5.8 Rolurile proiectului

Cele m,ai multe afaceri oficiale din acest program sunt derulate in engleza. Este "euro-engleza" si cate o data este dificil si pentru un vorbitor nativ de engleza sa intelega - nu toate cuvintele exista intr-un dictionar de limba engleza si chiar daca sunt intelesul poate fi diferit. Aceasta este in special adevarata in cazul rolurilor proiectului. Majoritatea cuvintelor au sinonime - le voi identifica.

5.8.1 Beneficiarul

Un beneficiar era cunoscut inainte drept antreprenor. Fiecare partener intr-un proiect semneaza acordul de subventie cu comisia si este cunoscut in mod formal drept beneficiar. Totusi in mod formal doar coordonatorul si comisia semneaza, ceilalti subscriu acordului.

5.8.2 Coordonatorul

Cunoscut inainte drept antreprenor principal sau coordonator de proiect. Sa se noteze ca aceasta este o entitate legala, adica o organizatie si nu o persoana. Aceasta este principala interfata pentru comisie - atat in timpul propunerii cat si in stadiile proiectului si este responsabila pentru inaintarea propunerii. Coordonatorul conduce si negocierea contractului. Este o practica normala din partea coordonatorului sa furnizeze un manager al proiectului. O distinctie intre coordonatorul financiar si coordonatorul stiintific nu mai este recunoscuta in contract. Coordonatorul este responsabil pentru controlul financiar. Orice distinctie a rolului dintre parteneri trebuie introdusa i acordul consortiului.

Sa se noteze ca legal un beneficiar din orice tara poate fi coordonator. Totusi in practica acest lucru se intampla foarte rar si apoi doar in proiectele CSA.

5.8.3 Subcontractorul (antreprenorul)

Un subcontractor este responsabil in fata unui beneficiar. Utilizarea subcontractorilor este permisa dar nu este privita cu ochi buni. In general munca R&D nu trebuie sa fie subcontractata. De asemenea activitatile de management ale consortiului in special managementul financiar, de asemenea nu vor fi permise sa fie subcontractate.

Folosirea normala a subcontractorilor este munca din afara de natura low-tech necesara unui proiect. Exista mai multe tipuri de exemple cum sunt: ingradirile instrumeltelor, serviciilor veterinare, organizarii de evenimente, etc. in trecut comisia era foarte vigilenta in legatura cu incercarea de folosire a subcontractorilor.

Subcontractorii nu vor semna nici un contract cu comisia. Un nou aspect este nevoia de o oferta deschisa inainte de a conferi subcontractori. Aceasta ar trebui ceruta in mod normal cand natura subcontractului cere o oferta daca este specificata in managementul normal al organizatiilor. Totusi orice mare subcontract poate necesita o astfel de oferta - aceasta poate fi aplicata in negociere via interpretarii locale.

5.8.4 Managerul Proiectului

Fiecare proiect trebuie sa aiba un manager de proiect. Poate fi de asemenea numit director de proiect. Va fi responsabil de managementul proiectului si executarea contractului si este interfata oficiala pentru Comisie. Este in mod normal desemnat de coordonatorsi prezida consiliul managerial al proiectului. Manageul de proiect are controlul total al proiectului. El aproba toate productiile si rapoartele, este interfata principala externa si poate fi si director tehnic. Intr-un mare IP cateva dintre acele roluri tehnice pot fi delegate unor lideri tehnici ai variatelor subproiecte.

5.9 Prezentarea in doua etape

Asa cum a fost notat mai inainte o procedura de prezentare in 2 etape este folosita in ICT FET si in cateva masuri SME. Totusi este folosita de asemenea pentru Proiecte de Colaborare R&D in alte programe tematice specificate in cerere.

In aceste cazuri, in prima etapa a acestui proces intrarea detaliata a partii Aeste necesara doar din partea coordonatorului. Partea B a acestei prime etape este restrictionata astfel:

Coperta

Continut

1.1

1.2

1.3 doar rezumat

2 - nu este necesar

3.1

3.2 - nu este necesar

4

5 Consideratii asupra aspectelor de gen - nu este necesar

6 Parteneriat si Buget (aceasta etapa este necesara doar pentru prima etapa a prezentarilor)

Sa se noteze ca detalii specifice trebuie verificate pentru fiecare cerere si fiecare program.

5.10 Infrasctructuri de cercetare I3 Instrument

In Capacitati exista un program al infrastructurilor de cercetare care contine o interesanta variatie asupra tipului proiectului. Aceasta este initiativa infrastructurilor integrate (I3). De fapt este un proiect care combina activitatile unui IP si CSA. Are RTD Management Coordonate Sprijin si Altele ca activitati intr-un singur proiect; fiecare folosind propriile sale reguli de finantare.

Aceasta schema particulara de finantare este numita in mod formal "combinare de proiect de colaborare si coordonare si actiune de sprijin. Proiecte Initiativa Infrastructurii Integrate (I3)."

Aceasta scheam de finantare difera de IP standard prin doua activitati aditionale de tip cordonare si sprijin disponibile in plus fata de cele ale unui IP. in structurarea propunerii sectiunea 1 este extinsa pentru a contine 3 tipuri specifice de plan de lucru. In esenta sectiunea 1.3 este inlocuita de 1.3. 1.4 1.5. fiecare continand acelasi set de informatii si tabele ca o obisnuita 1.3; se adreseaza respectiv activitatilor de retea (inclusiv managementul consortiului); activitati de servicii; si activitati comune de cercetare. Aceste aspecte triple sunt reflectate de asemena in sectiunea 3 a propunerilor. Toate 3 sunt necesare sa fie prezente. Pentru a compensa pentru aceasta pagina socotelile sunt marile de la 20 la 40 plus tabele pentru partea 1 dar partea 3 ramane la 10 pagini.

In ceea ce priveste finantarea acele activitati relationate coordonarii si sprijinului sunt bugetate ca cererile CSA adica finantare 100% cu cheltuieli de regie de 7% in timp ce activitatile management si altele sunt finantate 100% cu calcule normale ale chelrtuielilor; in sfarsit activitatile RTD sunt finantate 50% sau 75% cu cheltuieli de regie normale.

6. Aspecte financiare

Sa se noteze ca au aparut schimbari semnificative fata de FP6, inclusiv schimbari in nomenclatura. Acest aspect al FP7 este dechis altor schimbari si imbunatatirii. Multe din schimbarile planificate vor fi clarificate in timplu primilor 5 ani. Aceasta sectiune este cea mai buna evaluare a noastra in ceea ce priveste regulile. Sa se noteze ca multe aspecte vor fi clarificate odata cu implementarea lor. Unii experti cred ca partile nu pot fi implementate. Interpretarea este de asemenea probabila sa varieze in interiorul comisiei in special in interiorul directoratelor ca si in trecut. Ar trebui sa fii foarte precaut cu folosirea acestor informatii si sa verifici de 2 ori totul cu comisia inainte de luarea unor decizii bazate pe ele. Te rog asigura-te ca folosesti ultima versiune a acestei carti verificand online amendamentele. In general judecatorul final este acea parte a comisiei cu care te confrunti si managemntul ei. In aceasta sectiune tratam de asemenea si cele 4 tipuri principale de scheme de finantare.

Calcularea costurilor

Fostele modele de costuri nu mai sunt folosite in FP7. totusi ele exista sub o alta infatisare.

Toate entitatile legale vor folosi ceea ce era cunoscut inainte ca model de cost total (Full Cost FC). Totusi

1. organizatiile pot alege sa foloseasca o rata fixa a chetuielilor pentru a acoperi costurile indirecte. Aceasta rata este stabilita la 20% din toate costurile eligibile directe.
2. institutiile academice, organizatiile de cercetare alte organizatii non-comerciale sau non-profit stabilite sub legi publice sau private si organizatiile internatoinale sau SME care nu au un sistem de contabilitate sare sa le permita impartirea costurilor directe si indirecte legate de proiect sa fie distinse, pot obtiona in interimat pentru o derogare speciala tranzitorie asa cum este explicata mai jos. Vezi sectiunea 6.5 pentru calcularea cheltuielilor.

Contributia financiara a comunitatii acopera (integral sau partial) costurile totale. Contributia financiara este calculata ca un procentaj maxim al costurilor totale eligibile ale actiunii(intotdeauna in limitele cadrului de ajutor al comunitatii.

*cand este raportata la costuri de management si nu este necesara sa fie trecuta la cheltuieli RTD (diferente intre ICT si alte programe)

Desigur costurile indirecte adica cheltuielile organizatorice pot fi de asemenea adaugate. Vezi 6.5.

Persoane fizice sunt de asemenea eligibile pentru finantare. Cu toate acestea asta inseamna ca doar costuri eligibile de personal pentru angajati si costuri de non-personal vor fi admise (adica proprietarul nu poate sa pretinda plata pentru timplu sau). In unele cazuri statutul legal al unei persoane fizice poate fi asimilat la statutul unei SME, daca se supun cerintelor impuse de recomandare a comisiei 2003/361/EC in versiunea din 6 mai 2003. costurile lor sunt eligibile daca indeplinesc conditiile articolului II. 14 al ECGA si daca sunt calculate pe baza unor dovezi (declaratii de venit) prezentate in cadrul legii nationale (de obicei lege fiscala).

Beneficiarul ar trebui sa foloseasca aceeasi baza de costuri deja existenta in alte contracte cu comisia din FP7 (cu exceptia faptului ca ei pot sa opteze sa avanseze la FC in viitoare contracte dar nu inapoi la pretul global). Beneficiarii noi in FP ar trebui sa selecteze o baza a costului si sa o mentina pe toata durata participarii lor in contracte FP7. in cazul in care organizatiile inainteaza cereri pentru departamente diferite este esential ca baza primei propuneri aprobate sa fie folosita de catre toate departamentele in viitoarele propuneri.

Limitele finantarii EC pentru fiecare activitate odata cu principiul cofinantarii definesc "regimul" financiar aplicabil beneficiarilor. Contributia financiara a comunitatii este calculata ca procentaj maxim al costurilor totale eligibile pentru o actiune specifica, in limitele permise de intensitatea sprijinului public reglat de cadrul comunitatii pentru ajutorul cercetarii si dezvoltarii tehnologice.

Tipurile de activitate pentru fiecare schema de finantare sunt dupa cum urmeaza:

Procentajul finantarii asteptate nu vor depasi urmatoarele rate pentru fiecare activitate

*training si alte activitati specifice in proiecte non-ICT ca pentru mari proiecte de colaborare doar daca nu este specificat altfel intr-o cerere anume

**alte activitati specifice inseamna:

pentru activitatile programului in comun NoE cu exceptia managementului consortiului

pentru CA: activitati cu excepria managementului consortiului

pentru SA : orice activitate specifica acoperita de anexa 1

***ICT presupune ca sunt 2 instrumente sub CP STREP si IP care sunt din pumct de vedere laitativ si nu numai diferite. IP sunt initiative pe sector industrial mari care fac aproape orice, dar STREP sunt proiectele clasice de cercetare focalizate pentru care doar 3 mari categorii de costuri sunt permise, Cercetare, Demonstratie si Management. Propagarea si protectia IPR sau oricare alta activitate in STREP poate fi pusa in categoria managemelt(desigur ar putea fi puse si sub R&D daca consortiul vrea sa suporte o parte din costuri).

Membrii consortiului pot decide cum sa dististribuie contributia financiara primita din partea comisiei. Acest lucru poate fi facut in conformitate cu distibutia indicata in acordul de subventie sau poate fi in concordanta cu preferintele cosortiului. Oricare ar fi alegerea este importatn sa fie indicata clar in acordul consortiului pentru a evita problemele.

Costuri permise de management al consortiului la 100%

Costuri pentru managementul consortiului vor fi rambursate pana la 100% din costurile eligibile create, sub activitatea Altele (nota: pentru ICT STREP este inca activitatea Management).

Dar ce constituie costurile de management? Exista 2 categorii:

1. urmatoarele costuri trebuie introduse aici:
• certificat de declaratie finnciara(certificat audit) asupra costurilor (dar fara cheltuieli de regie de vreme ce este vazuta din punct de vdere ca un contract).
• Certificare al sistemului de contabilitate
• Pentru mari proiecte de colaborare si NoE costurile implementarii cererilor de competitie de catre consortiu (publicare si evaluare) pentru gasirea de noi membri (daca este necesar).

2. urmatoarele pot fi incluse in activitatea costului de management alconsortiului.

• Updatarea si manevrarea cordului consortiului (introduse doar dupa inceperea proiectului)
• Manevrare la un nivel participant si al consortiului a activitatilor tehnice ale proiectului
• Management legal, contractual, etic, finaciar si administrativ al consortiului per ansamblu
• Coordonarea la nivelul consortiului a managementului cunoasterii si a altor activitati legate de inovatie
• Supravegherea promovarii egalitatii sexelor in proiect
• Supravegherea problemelor stiintifice si de societate legate de activitatile de cercetare
• Certificate

Prima categorie de mai sus are prioritate in fata celei de-a 2 in interiorul nivelelor permise de finantare. Cheltuielile de regie pot fi adaugate la costurile de management cu exceptia subcontractelor, costurile unei a-3-a parti si certificate de audit (vazute ca subcontracte) si alte costuri directe in care cheltuielile de regie au fost calculate ca un procentaj din salarii. In generalconsultantii ar trebui sa fie parteneri si nu subcontractori.

Nici costurile managementului consortiului sau costurile Aaltele nu vor fi limitate la 7% ca in cazul FP6. Cu toate acestea nivelul plafon va fi subiectul negocierilor contractului - in ICT o justificare puternica va fi necesara pentru nivele mai mari de 7%.

6.3 Calcularea costurilor de activitate

S-au ridicat intrebari despre finantarea proiectelor STREP in ICT. Notele din ghidul pentru aplicanti dau urmatoarele 3 definitii pentru activitati intr-un strep:

• Activitatile RTD inseamna activitati indreptate spre crearea unei noi cunoasteri unei noi tehnologii si de prooduse inclusiv coordonarea stiintifica
• Activitati de demonstratie inseamna acitivitati construite pentru a demonstra viabilitatea noilor tehnologii care ofera un potential avantaj economic dar care no pot fi comercializate direct
• Activitatile de management includ intretinerea acordului consortiului, daca este obligatoriu, management total, legal, etic, financiar si administrativ inclusiv pentru fiecare participant obtinand certificate despre declaratiile de venit sau asupra metodologiei sai orice alta activitate manageriala prevazuta in propunere cu exceptia coordonarii activitatilor de cercetare si de dezvoltare tehnologica.

Costuri de cercetare

Costul de cercetare ar acoperi in mod normal toate resursele materiale si imateriale desfasurate de catre participant pentru a continua activitatile de cercetare asa cum este indicat in anexele actiunii. Acele activitati sunt strict atasate de generarea, expansiunea si aprofundarea cunoasterii stiintifice si tehnologice si de realizarea obiectivelor stiintifice/tehnologice identificate si a rezultatelor relevante in concordanta cu orarul proiectului

6.3.2 Costurile demonstratiei

Costurile de demonstratie acopera acele activitati ale proiectului care pot demonstra intr-un mediu real folosirea unui produs pentru a arata viabilitatea pentru viitoare aplicatii si comercializare. Sugerez cu tarie ca in proiectele ICT aceasta sa fie evitata si in schimb "demo" si "validarea rezultatului" sa fie conduse de prototipuri sau sisteme de pre-productie si daca este adecvat sa fie clasificate la tipuri de activitate Inovatie si de Cercetare.

Alte costuri

Exemple tipice de alte costuri sunt:

1. protejarea proprietatii intelectuale: protejarea cunoasterii rezultate din proiect (inclusiv cautari de patent, completarea patentului)
2. activitati de propagare dincolo de consortiu: publicatii, conferinte, ateliere de lucru, si activitati bazate pe web ce tintesc spre raspandirea cunoasterii si tehnologiei produse.
3. studii asupra aspectelor socio-economice: evaluarea impactului asteptat socio-economis al cunoasterii si tehnologiei generate  ca si analiza factorilor care ar influenta exploatarea lor (exemplu: standardizarea, aspecte etice si reglementarea)
4. activitati promovand expoatarea rezultatelor: dezvoltarea unui plan pentru folosirea si raspandirea cunoasterii produse, studii de fezabilitate pentru crearea spin-offs etc, activitati de abordare pentru promovarea vastelor aplicatii asupra tehnologiilor dincolo de limita avansarii. Activitatile de abordare includ evaluarea, demo si validare a tehnologiilor si solutiilor promitatoare si acces mai usor la ele si transfer al celor mai bune practici pentru folosire si exploatarea tehnologiilor. In particular vor fi asteptate sa tinteasca SME.
5. promovarea expoatarii prim planului proiectului * (de exemplu studii de fezabilitate pentru crearea spin-offs etc, activitati de abordare privind evaluarea demo si validarea tehnologiilor si solutiilor promitatoare) * remarca : expoatarea comerciala si orice pregatire concreta a acesteia (in opozitie cu studiile de fezabilitate si activitatile de abordare de mai sus) ca si activitatile relationate (marketing) nu pot primi finantare.
6. activitati de management: vezi sectiunea 6.2
7. activitati de training: pot acoperi costurile salariale ale celor ce pregatesc dar nu si costurile salariale ale celor care sunt pregatiti.

6.3.4 Costuri eligibile

• actual *
• in timpul duratei proiectului si pana la 60 de zile dupa, daca este in legatura directa cu proiectul
• in concordanta cu contabilitatea obisnuita si cu principiile managementului
• inregistrat in conturile beneficiarilor

*costurile obisnuite de personal acceptate daca,

• daca sunt consistente cu principiile de management si practicile de contabilitate si
• nu difera in mod semnificativ de costurile de personal de drept = daca sunt identificate in concordanta cu o metodologie aprobata de catre comisie(NEW).
• Aprobat de UE ca pot fi folosite de anumiti beneficiari