INCIDENTELE PRIVIND JUDECATA IN PRIMA INSTANTA IN PROCESUL CIVIL

INCIDENTELE PRIVIND JUDECATA IN PRIMA INSTANTA IN PROCESUL CIVIL

SECTIUNEA 1

SUSPENDAREA JUDECATII

1.1.DEFINITIA SUSPENDARII JUDECATII.

Privind forma generala de exprimare, prin suspendarea judecatii se intelege un incident in cursul desfasurarii acesteia , prin aparitia unor imprejurari voite de parti, care nu mai staruie in solutionarea pricinii, ori independente de vointa lor, cand partile sunt in imposibilitate fizica sau juridica de a se prezenta la judecata. Judecata trebuie sa se caracterizeze prin continuitate, prin desfasurarea logica a actelor si faptelor procesuale, pana la gasirea unui unui rezultat final.

Ca institutie procesual civila, prin suspendarea judecatii se intelege situatia in care procedura de judecata este oprita. Suspendarea reprezinta o garantie a unor principii precum dreptul partii la un proces echitabil, dreptul la aparare, principiul egalitatii partilor si principiul contradictorialitatii.

Suspendarea judecatii nu este o solutie de continuitate : judecata subzista, cererea introductiva isi produce efectele, actele procedurale anterioare isi conserva eficacitatea, astfel doar judecata este suspendata.

1.2.FORMELE DE SUSPENDARE ALE JUDECATII.

Formele de suspendare a judecatii pot fi clasificate, in functie de natura imprejurarii care a determinat suspendarea, in cazuri de suspendare voluntara a judecatii si cazuri de suspendare legala a judecatii. La randul lor, cazurile de suspendare legala a judecatii pot fi grupate in cazuri de suspendare de drept-obligatorie si cazuri de suspendare facultativa-judecatoreasca.

De retinut insa, ca notiunile de suspendare voluntara si de suspendare legala, utilizate numai in doctrina si in practica, nu sunt exacte, pentru ca, in toate situatiile, cazurile de suspendare sunt stipulate de lege, care, de altfel, vorbeste de suspendare de drept si de posibilitatea instantei de a suspenda judecata, iar nu de suspendare legala.

1.2.1. SUSPENDAREA VOLUNTARA.

Suspendarea voluntara a judecatii intervine datorita manifestarii de vointa a partilor, fiind expresa sau tacita. Articolul 242 C.proc.civ., prevede doua cazuri de suspendare voluntara:

• Cand amandoua partile o cer;
• Daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii, desi toate partile au fost legal citate si nici nu s-a cerut de catre cel putin una din parti judecarea in lipsa.

In prima ipoteza, suspendarea voluntara a judecatii este o aplicare a dreptului partilor de a dispune de obiectul procesului, de soarta acestuia. Acordul partilor in vederea suspendarii poate avea scopuri diferite, cum ar fi o posibila tranzactie, o plata viitoare la care se obliga paratul etc. Insa, daca partile nu solicita suspendarea judecatii, instanta nu este indreptatita sa o dispuna din oficiu, spre exemplu, in vederea suplimentarii probelor cu audierea unui martor ale carui nume si domiciliu nu sunt cunoscute.

In cea de-a doua ipoteza, suspendarea voluntara reiese din vointa tacita a partilor de a nu mai continua judecata, dedusa din imprejurarea ca niciuna dintre ele nu se prezinta la termenul de judecata. Daca o parte se prezinta, in temeiul art. 152 C.proc.civ., instanta va trece la judecata. Neprezentarea reclamantului la termenul de judecata nu atrage respingerea cererii ca nesustinuta, ci daca paratul este prezent, instanta va trece la judecata, iar, daca lipseste si paratul si nici nu s-a cerut judecarea in lipsa, instanta va dispune suspendarea judecatii. De retinut ca paratul, care este prezent in sala de sedinta, nu poate fi obligat sa raspunda la strigarea pricinii, intrucat el poate avea interesul de a se dispune suspendarea, iar nu de a trece la judecarea pricinii. Daca insa a raspuns, paratul nu mai poate cere suspendarea judecatii, deoarece, pe de o parte, cerintele impuse de art. 242 pct. 2 C.proc.civ., nu sunt indeplinite , iar, pe de alta parte, lipsind reclamantul, nu se poate aplica nici dispozitia inscrisa in art.242 pct.1C.proc.civ., care presupune acordul expres al ambelor parti.

De asemenea, instanta este obligata sa treaca a judecat pricinii, chiar daca partile nu se prezinta, in cazul in care cel putin una dintre parti a cerut judecarea in lipsa. Desi art. 242 alin. 2 C.proc.civ. mentioneaza ca judecarea in lipsa trebuie ceruta in scris, se apreciaza ca o asemenea cerere poate fi facuta si oral in cursul instantei, la oricare din termenele de judecata, luandu-l act de aceasta in incheierea de sedinta. Cererea de judecare in lipsa formulata inaintea primei instante nu are eficienta si la judecata in caile de atac sau la judecarea fondului dupa casare, astfel incat o asemenea cerere trebuie reinterata in fata instantei sesizate cu judecarea caii de atc, respectiv a instantei ce rejudeca fondul dupa casare. In caz contrar, neprezentarea partilor, desi acestea au fost legal citate, atrage suspendarea judecatii.

Norma juridica mentionata in art. 242 pct.2 C.proc.civ., este imperativa, astfel, daca sunt intrunite cerintele acestui text, instanta trebuie sa suspende judecata, fara a mai efectua vreun alt act de procedura. Prin urmare, in situatia in care cererea chemare in judecata nu este legal timbrata, iar partile, desi legal citate, nu se prezinta si nici nu au cerut judecarea in lipsa, nu se va anula cererea ca netimbrata, ci se va dispune suspendarea judecatii. La fel este si solutia-suspendarea judecatii si in cazul in care s-ar invoca, anterior termenului de judecata la care partile nu s-au prezentat desi legal citate(prin intampinare), orice alte exceptii procesuale, cum ar fi necompetenta instantei, lipsa dovezii calitatii de reprezentant, puterea de lucru judecat etc.; daca ar rezolva vreo exceptie procesuala, ar insemna ca instanta continua judecat, desi este obligata sa o suspende.

Pentru cele doua cazuri de suspendare voluntara la care se refera art.242 C.proc.civ., judecata reincepe prin cererea de redeschidere a judecatii facuta de una din parti, urmand a se plati si jumatate din taxa judiciara de timbru datorata pentru cererea a carei judecata s-a suspendat, instanta neputand repune din oficiu cauza pe rol si sa rezolve in fond pricina.

1.2.2. SUSPENDAREA LEGALA DE DREPT.

Suspendarea legala de drept a judecatii este aceea pe care instanta de judecata este obligata sa o pronunte ori de cate ori constata ivirea unui caz prevazut de lege.

Conform art. 243 alin.1 C.proc.civ., judecata pricinilor se suspenda de drept atunci cand:

• Prin moartea uneia dintre parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor. Daca, in momentul sesizarii instantei, cel chemat in judecata era decedat, judecata nu se suspenda, ci reclamantul urmeaza sa-si modifice cererea, chemand in judecata pe mostenitori. Ipoteza reglementata de art.243  pct1 C.proc.civ. este aplicabia si persoanelor juridice;
• Prin punerea sub interdictie sau prin punerea sub curatela a uneia dintre parti;
• Prin moartea mandatarului uneia din parti, daca a intervenit cu mai putin de 15 zile inainte de termenul de judecata;
• Prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului;
• Prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra reclamantului, in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile.

Cel de-al doilea alineat al aceluiasi articol prevede ca suspendarea va interveni numai daca aceste imprejurari s-au ivit inainte de inchiderea dezbaterilor, astfel, daca insa au aparut dupa acest moment procesual, ele impiedica pronuntarea hotararii. Aceasta dispozitie legala este logica, avand in vedere ca suspendarea de drept a judecatii are ca scop asigurarea dreptului de aparare al partilor si contradictorialitatea, insa, prin ipoteza, partile au discutat in contradictoriu elementele de fapt si de drept ale pricinii. Daca insa, cu ocazia deliberarii, instanta constata ca anumite aspecte ale spetei au ramas nelamurite si dispune repunerea pricinii pe rol, ivirea vreuneia din imprejurarile mentionate in art 243 alin.1 atrage suspendarea judecatii.

Suspendarea de drept a judecatii urmareste acordarea posibilitatii celor interesati de a lua masurile necesare in vederea continuarii procesului, in functie de imprejurarea ivita, prin introducerea in cauza a mostenitorilor in cauza a mostenitorilor partii decedate, numirea si citarea reprezentantului legal, numirea unui alt mandatar, introducerea in cauza a partii care si-a dobandit capacitatea procesuala de exercitiu, introducerea in cauza a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar. Tocmai de aceea, efectul suspendarii de drept nu este atat de energic, existand posibilitatea ca instanta sa nu suspende judecata, ci doar sa acorde un termen pentru a se putea indeplini formalitatea necesara continuarii procesului.

Astfel, chiar daca art 243 alin1 C.proc.civ. prevede ca instanta poate acorda un termen introducerea in judecata a mostenitorilor, iar, tot pentru ipoteza mortii uneia dintre parti, art 87 pct 10 C.proc.civ. permite ca mostenitorii sa fie reprezentanti, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special numit de instanta.

Alaturi de cazurile prevazute de art. 243 C.proc.civ., suspendarea de drept a judecatii mai intervine si in alte cazuri, prevazute de alte texte de lege.Astfel:

- art. 21 C.proc.civ. stipuleaza ca instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta, va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului. O precizare ni se pare necesara: admitand exceptia de necompetenta, instanta se dezinvesteste, asa incat persista intrebarea in legatura cu suspendarea judecatii. Desi, consecinta indeniabila a declararii necompetentei, se realizeaza dezinvestirea instantei si investirea cu solutionarea litigiului a unei alte instante sau a unui organ cu activitate jurisdictionala competent. Suspendarea judecatii la instanta care s-a dezinvestit este justificata prin urmatoarele: hotararea instantei de dezinvestire nu-si produce efectele de la data pronuntarii, ci abia atunci cand ea devine irevocabila fata de instanta careia i se trimite dosarul; hotararea instantei care se dezinvesteste nu are putere de lucru judecat;

- art. 155 alin. 2 C.proc.civ. prevede ca judecata va fi suspendata daca, dupa o singura amanare, in temeiul invoielii partilor, acestea nu staruiesc. Ea nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor;

- art. 47 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv, a introdus de asemenea un caz de suspendare obligatorie a judecatii, dar la cererea persoanei indreptatite, care a exercitat actiunea in justitie anterior acestei legi, durata suspendarii urmand a fi decisa de parte, pana la formularea unei cereri de redeschidere a judecatii;

- art. 29 alin.5 din Legea nr. 47/1992, republicata, mentioneaza ca pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, judecarea cauzei se suspenda ( suspendarea este obligatorie indiferent de instanta judecatoreasca inaintea careia s-a invocat exceptia);

- art. 4 din Legea nr. 554/2004 prevede ca pe perioada solutionarii exceptiei de nelegalitate judecarea cauzei se suspenda. Suspendarea este obligatorie, cu exceptia cazului in care instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competenta sa o solutioneze.

1.2.3. SUSPENDAREA LEGALA FACULTATIVA.

Suspendarea legala facultativa, numita si judecatoreasca, este lasata la aprecierea instantei de judecata. Potrivit art. 244 alin. 1 C.proc.civ., instanta poate suspenda judecata:

cand dezlegarea pricinii se agata, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecatii;

cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza a se pronunta in cauza.

Primul caz de suspendare legala facultativa a judecatii se refera la existenta unor chestiuni prejudiciale, a caror solutionare ar putea avea o influenta hotaratoare asupra rezolvarii cauzei. Este insa necesar ca problema de a carei dezlegare depinde solutia din proces sa faca obiectul unei alte judecati in curs de desfasurare, adica sa existe o alta judecata pendente. De exemplu, judecata procesului de partaj al unui imobil poate fi suspendata pana la solutionarea cererii de revendicare a imobilului respectiv, introdusa de un tert impotriva reclamantului si paratului din procesul de partaj;judecata cererii de stabilire a paternitatii din afara casatoriei fata de un copil nascut de o femeie casatorita este indicat sa fie suspendata pana la rezolvarea cererii de tagaduire a paternitatii introdusa de sotul mamei; judecata unei petitii de ereditate intentata de un copil din afara casatoriei poate fi suspendata pana la solutionarea procesului privind stabilirea filiatiei; judecarea cererii de evacuare a paratilor din apartamentul pe care acestia il detin in calitate de chiriasi poate fi suspendata pana la solutionarea litigiului in care reclamanta revendica acel apartament de la cel cu care paratii din cererea de evacuare au incheiat contractul de inchiriere etc.

Prin urmare, instanta judecatoreasca nu poate sa suspende judecata unei pricini pe motiv ca nu s-a terminat dezbaterea succesorala in fata notarului public, deoarece aceasta din urma nu poate fi asimilata cu o judecata; judecata cererii de impartire a bunurilor comune in timpul casatoriei nu poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii de divort, deoarece solutionarea primei cereri nu depinde de solutia ce se va da in procesul de divort, iar motivele temeinice pentru care se solicita imparteala bunurilor comune in timpul casatoriei nu sunt in mod necesar si motive de divort; judecata cererii de impartire a unei constructii nu poate fi suspendata pana la obtinerea autorizatiei administrative referitoare la lucrarile ce s-ar impune a fi efectuate la acea constructie in vederea realizarii unui partaj in natura, intrucat nu este vorba de o alta judecata; daca s-a dispus disjungerea cererii de chemare in garantie sau a unei alte cereri incidentale, judecata cererii principale nu poate fi suspendata pe temeiul art. 244 pct. 1 C.proc.civ., deoarece rezolvarea cererii principale nu este conditionata de solutia ce s-ar da in cererea disjunsa, dar, in astfel de situatie, judecarea cererii de chemare in garantie ar putea fi suspendata pana la solutionarea cererii principale, avand in vedere ca, daca partea care a formulat chemarea in garantie nu cade in pretentii in cererea principala, atunci cererea de chemare in garantie pe care a formulat-o devine lipsita de obiect sau de interes.

In ceea ce priveste cel de-al doilea caz de suspendare facultativa a judecatii, prevazut de art. 244 alin.1 pct 2 C.proc.civ., mentionam ca o aplicatie a acestui text se face in art. 183 C.proc.civ., potrivit caruia, daca partea care desconsidera inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand procurorului inscrisul si procesul verbal ce trebuie incheiat.

Suspendarea judecatii in temeiul art. 244 alin. 1 pct.2 C.proc.civ. nu se poate dispune pe baza unor simple ipoteze sau afirmatii imprecise, ci este necesar sa se fi declansat urmarirea penala si totodata ca partea sa invedereze instantei in ce masura constatarea infractiunii ar influenta solutia din pricina civila.

Se are in vedere problema de a stabili corelatia care exista intre acest caz de suspendare a judecatii si cel prevazut in art. 19 alin.2 C.proc.pen. Astfel, textul din Codul de procedura penala are in vedere numai situatia in care se solicita repararea pagubei cauzate prin infractiune, iar suspendarea judecatii inaintea instantei civile se dispune daca instanta penala a fost sesizata cu judecarea infractiunii anterior sesizarii instantei civile sau, cel putin, daca actiunea penala a fost pusa in miscare. Daca nu sunt indeplinite aceste cerinte, suspendarea judecatii poate fi dispusa in baza art.244 alin.1 pct.2 C.proc.civ., dar, de data aceasta, nu mai este borba de o suspendare obligatorie a judecatii, ci de suspendare lasata la aprecierea instantei.

Ultimul alineat al art. 244 C.proc.civ. dispune ca suspendarea judecatii va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila. Este insa posbil ca, in cazul prevazut de art. 244 alin.1 pct.2 C.proc.civ., sa nu intervina o hotarare judecatoreasca, anume atunci cand procurorul dispune clasarea, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale(deci daca actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau, desi a fost pusa in miscare, nu mai poate fi exercitata). Intr-o astfel de situatie, suspendarea judecatii va dura pana la data definitivarii solutiei procurorului.

Alaturi de cele doua cazuri prevazute de art.244 alin.1 C.proc.civ., mai exista si alte cazuri de suspendare facultativa a judecatii. Astfel:

- art.40 alin.2 C.proc.civ. prevede ca, in cazul in care s-a formulat o cerere de stramutare, presedintele instantei competente sa solutioneze aceasta cerere poate sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei sesizate cu pricina a carei stramutare s-a solicitat. Suspendarea judecatii va dura pana la rezolvarea cererii de stramutare;

- art.155 C.proc.civ. dispune ca instanta poate suspenda judecata cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina reclamantului, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii, situatie in care instanta va arata in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate.

Cazurile in care instanta poate sa dispuna suspendarea judecatii sunt limitativ prevazute de lege, alte imprejurari decat cele stabilite expres de lege nefiind de natura sa justifice suspendarea judecatii.

In situatia in care instanta nu dispune suspendarea judecatii, desi exista o imprejurare care ar fi putut determina aceasta masura, ci continua judecata si pronunta hotararea, se ridica problema de asti daca hotararea respectiva va mai putea fi modificata, la cererea partii interesate si prin ce mijloc procedural. Pentru unele ipoteze, legea prevede in mod expres o solutie. Astfel, art. 40 alin.4 teza a doua C.proc.civ. prevede ca hotararea asupra stramutarii va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate. In lipsa unor asemenea precizari, toate actele instantei investite cu judecarea cererii inainte de stramutare vor fi refacute.

Unele dintre imprejurarile vizate de art. 244 pct. 2 C.Proc.civ. pot constitui temei pentru introducerea unei cereri de revizuire. Pentru ipoteza prevazuta de art. 244 pct 1 C.proc.civ., precum si pentru acele imprejurari la care se refera art 244 pct 2 C.proc.civ. si care nu ar justifica introducerea unei cereri de revizuire, apreciem ca partea interesata poate formula o noua cerere de chemare in judecata, fara a i se opune puterea de lucru judecat, deoarece nu exista identitate de obiect sau de cauza.

Consideram ca nu s-ar putea folosi motivul de revizuire prevazut de art. 322 pct 5 teza a doua C.proc.civ, deoarece acesta are in vedere o hotarare care a stat la baza hotararii a carei revizuire se cere si nici motivul prevazut de art 322 pct 5 teza 1C.proc.civ., intrucat actul nou trebuie sa fi existat la data pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere.

1.3. REGIMUL PROCEDURAL AL SUSPENDARII JUDECATII.

Suspendarea judecatii, indiferent de felul ei(suspendare voluntara, suspendare legala de drept sau suspendare legala facultativa), se dispune printr-o incheiere prin care instanta constata existenta imprejurarii care a condus la aceasta masura.

Potrivit art. 244 C.proc.civ., incheierea prin care s-a dispus suspendarea judecatii poate fi atacata cu recurs, in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in recurs. Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului(de reluare a judecatii). Desigur ca, tinand cont de principiul unicitatii dreptului de a folosi o cale de atac, incheierea de suspendare a judecatii, poate fi atacata numai o singura data cu recurs, deci, daca recursul a fost respins si, pe cale de consecinta, s-a mentinut solutia de suspendare a cursului judecatii, partea nu mai poate exercita un nou recurs.

Tinand cont si de principiul accesorium sequitur principale, rezulta ca incheierea prin care s-a suspendat judecata in prima instanta sau judecata in prima si ultima instanta ori judecata apelului este supusa recursului, insa, ar urma sa se admita ca incheierea prin care s-a dispus suspendarea judecarii unui recurs nu poate fi recurata, intrucat nu exista recurs la recurs. Este solutia prevazuta in mod expres de art. 244 C.proc.civ. teza finala. Totusi, in temeiul art.23 alin.2 din Legea nr. 304/2004, text de lege special fata de art. 244 C.proc.civ., incheierea prin care curtea de apel dispune suspendarea judecarii recursului poate fi atacata cu recurs la Inalta curte de Casatie si Justitie.

Prin incheierea de suspendare a judecatii, instanta nu se dezinvesteste de solutionarea pricinii, dar procesul ramane in nelucrare si orice act de procedura efectuat in timpul suspendarii judecatii, cu exceptia cererii de redeschidere a judecatii, este lovit de nulitate. Nulitatea este insa relativa, astfel incat va putea fi invocata numai de cel in folosul caruia a operat suspendarea , de exemplu, de catre mostenitorul partii care a decedat in cursul judecatii.

1.4. EFECTELE SUSPENDARII.

Suspendarea judecatii are un efect general, in sensul ca opereaza in bloc, fata de toate partile din proces, indiferent de calitatea acestora(reclamant, parat, intervenient voluntar etc.). Asadar, in cazul coparticiparii procesuale, al cererilor conexate sau al cererilor de interventie voluntara ori fortata, aparitia unei cauze de suspendare a judecatii in privinta uneia dintre parti sau a uneia dintre cereri are drept consecinta suspendarea totala a judecatii, avand in vedere ca procesul constituie un tot unitar, urmand a se pronunta o singura hotarare fata de toate partile.

Totusi, apreciem ca daca se iveste o imprejurare ce justifica suspendarea judecatii cu privire la o cerere incidentala, instanta ar putea sa dispuna disjungerea acesteia de cererea principala si deci sa continue judecata cererii principale, in masura in care legea permite disjungerea.

Orice act de procedura facut pe timpul suspendarii judecatii, cu exceptia cererii de redeschidere a judecatii, este lovit de nulitate. Nulitatea va trebui invocata prin mijlocirea cailor de atac, actiunea in anulare nefiind ingaduita contra unei hotarari.

Prin incheierea de suspendare a judecatii, instanta nu se dezinvesteste, judecata subzista deci, dar ea este vremelnic suspendata. Prin definire, ceea ce s-a suspendat nu se inchide sau nu se stinge, ci se amana doar. Sunt evidente in acest sens prevederile art 250 alin1 C.proc.civ., in sensul carora cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecatii pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244 C.proc.civ., precum si alte cazuri stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata.

Suspendarea judecatii atrage, in conditiile prevazute de art. 250 C.proc.civ., suspendarea cursului perimarii.

1.5. REDESCHIDEREA JUDECATII.

Intrucat prin suspendare instanta nu se dezinvesteste, dupa inlaturarea cauzei care a determinat suspendarea, judecata nu este reluata, ci numai continuata. In functie de felul suspendarii, redeschiderea judecatii are loc in mod diferit, dupa cum urmeaza:

- in cazul suspendarii voluntare, precum si in cazul prevazut de art. 155 alin.2 C.proc.civ., prin cererea de redeschidere a judecatii, formulata fie de catre reclamant, fie de catre, inauntrul termenului de perimare si timbrata cu jumatate din taxa datorata pentru cererea a carei judecata s-a suspendat;

- in cazurile de suspendare legala de drept, prevazute de art. 243 C.proc.civ., prin cererea de redeschidere a judecatii, facuta de partea interesata . De exemplu, in situatia in care judecata s-a suspendat ca urmare a decesului uneia dintre parti, cererea de reluare a judecatii poate fi formulata nu numai de catre cealalta parte, ci si de catre oricare dintre mostenitorii partii decedate, fara a fi nevoie de acordul celorlalti mostenitori. Trebuie mentionate persoanele ce vor fi introduse in cauza cum ar fi: mostenitorii partii decedate in cursul judecatii, tutorele sau curatorul partii puse sub interdictie, cel reprezentat de mandatarul decedat, noul mandatar sau, dupa caz, partea interesata, administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar;

- in cazurile de suspendare legala facultativa, prevazute de art. 244 C.proc.civ., judecata se poate relua, la cererea partii interesate, insa numai dupa ce hotararea pronuntata in pricina care a determinat suspendarea a devenit irevocabila(in penal, definitiva), respectiv dupa ce s-a definitivat solutia procurorului de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale;

- in cazul de suspendare legala de drept la care se refera art. 21 C.proc.civ., judecata se reia dupa ramanerea irevocabila a hotararii prin care s-a rezolvat conflictul de competenta, in cel prevazut de art. 19 alin. C.proc.pen. dupa ce hotararea pronuntata in pricina penala definitiva, iar in cel prevazut de art. 29 alin.5 C.proc.civ. din Legea 47/1992 republicata dupa ramanerea hotararii definitive a Curtii Constitutionale;

- in cazul de suspendare legala facultativa prevazut de art. 155 C.proc.civ., judecata se reia prin cererea de redeschidere a judecatii formulate de reclamant, insa numai daca acesta a indeplinit obligatiile mentionate in incheierea prin care instanta a dispus suspendarea si plateste jumatate din taxa judiciara de timbru datorata pentru cererea suspendata.

In cererea pentru reluarea judecatii, partea interesata va arata numarul dosarului, data si cauza suspendarii, elemente cu privire la incetarea motivului de suspendare, solicitarea repunerii pe rol a cauzei. Se va mentiona si domiciliul la care partea adversa urmeaza a fi citata, deoarece este posibil ca aceasta sa-si fi schimbat domiciliul in timpul cat judecata a fost suspendata.

Instanta va fixa termen si va cita partile , avand in vedere ca, conform art. 153 alin. 2 C.proc.civ., termenul dat in cunostinta anterior suspendarii judecatii nu mai produce efecte. Partea care s-a prezentat, personal sau prin mandatar, cu cererea de repunere pe rol sa primeasca termenul in cunostinta.

Reluarea judecatii, dupa ce aceasta a fost suspendata, mai poate fi ceruta de creditorii chirografari ai uneia dintre parti, cu exceptia pricinilor cu caracter strict personal, precum si de dobanditorul unui drept ce formeaza obiectul judecatii care a fost suspendata, el preluand calitatea procesuala a celui ce i-a instrainat in cunostinta.

In cazul in care instanta respinge cererea de repunere pe rol a procesului, va pronunta o incheiere, care poate fi atacata cu recurs cat timp dureaza suspendarea cursului judecatii.