Prezumtia relativa de adevar a procesului - verbal contraventional
Pentru a beneficia de prezumtia de legalitate, procesul-verbal contraventional trebuie sa fie intocmit cu respectarea dispozitiilor legale. In aceasta situatie, procesul-verbal contraventional beneficiaza de o prezumtie relativa de adevar, facand dovada asupra starii de fapt retinuta prin procesul-verbal, pana la proba contrara.
Notiunea de prezumtie de legalitate a procesului-verbal contraventional, se refera strict la starea de fapt, ea neputand fi extinsa la incadrarea juridica facuta de agentul constatator
Aceasta deoarece, in multe situatii, pe baza unei stari de fapt retinute in mod corect, agentul constatator retine un temei de drept gresit; in aceasta situatie, instanta, analizand starea de fapt, necontestata de catre petent, va putea dispune anularea procesului-verbal, datorita mai multor aspecte, cum ar fi:
- potrivit starii de fapt retinute, fapta nu constituie contraventie, nefiind intrunite elementele constitutive: subiect activ sau latura obiectiva;
- la momentul savarsirii, fapta nu constituia contraventie.
De asemenea, agentul constatator va putea considera ca petentul a savarsit o anumita contraventie iar instanta sa constate ca, in realitate, este vorba de alta contraventie in aceasta ipoteza, instanta va aplica o sanctiune conform incadrarii juridice corecte, fara a ingreuna insa situatia petentului.
Cu privire la starea de fapt, in masura in care aceasta este contestata de catre petent, procesul-verbal de constatare a contraventiei beneficiaza de forta probanta, revenind petentului dificila misiune ca, prin probele administrate in cauza, sa infirme constatarile agentului constatator. In masura in care nu reuseste acest lucru, plangerea contraventionala va fi respinsa.
Prezumtia de legalitate a procesului-verbal de constatare a contraventiei a nascut critici referitoare la nerespectarea prezumtiei de nevinovatie a persoanei fata de care se intocmeste, intrucat sarcina probei revine petentului, care trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia, sustinandu-se ca ar trebui, la fel ca in legislatia muncii, sa se inverseze sarcina probei in procesul contraventional . Sigur, este de discutat daca aceste prevederi ale legislatiei noastre sunt conforme cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, avandu-se in vedere si faptul ca in alte sisteme de drept sarcina probei in materie contraventionala revine agentului constatator.
Rasturnarea acestei prezumtii este de multe ori aproape imposibila pentru petent, mai ales in situatia contraventiilor instantanee, constatate direct de catre agentul constatator, cand nu sunt prezenti martori oculari (spre exemplu cand petentul este sanctionat pentru faptul ca nu a purtat centura de siguranta sau pentru depasirea liniei continue, acesta aflandu-se singur in autoturism).
Chiar si in situatia in care ar fi prezenti martori la savarsirea contraventiei si constatarea faptei, agentul constatator nu are obligatia, de a consemna datele de identificare ale martorilor in procesul-verbal.
Consideram ca acest fapt aduce o grava atingerea dreptului la aparare a petentului si a prezumtiei de nevinovatie. Evident, in masura in care nu exista martori, legea instituie prezumtia de legalitate a procesului-verbal datorita faptului ca agentul constatator reprezinta o autoritate publica. In situatia in care au fost prezenti martori, desi anumite formulare de proces-verbal, contin rubrica distincta cu privire la consemnarea datelor de identificare ale acestor martori, in practica, aproape niciodata, agentul constatator nu consemneaza aceste date, intrucat nu exista nicio sanctiune pentru aceasta omisiune
In anumite situatii, procesul-verbal face dovada asupra starii de fapt numai cand este insotit de anumite dovezi de natura tehnica cu privire la savarsirea contraventiei[6], iar in lipsa acestora nu se poate dovedi savarsirea contraventiei. In aceste situatii, s-a considerat ca este vorba de o exceptie de la prezumtia fortei probante a procesului-verbal de contraventie.[7]
Corneliu Liviu Popescu, "Neconventialitatea' si neconstitutionalitatea procedurii contraventionale judiciare de drept comun in raport cu dreptul la respectarea prezumtiei de nevinovatie, in Pandectele Romane nr. 6/2002, pp. 197-206.
Corneliu Liviu Popescu, Drept contraventional. Procedura contraventionala judiciara. Natura "penala" in sens european autonom. Prezumtia de nevinovatie. Dreptul la un proces echitabil. Neconventionalitate, in Curierul Judiciar nr. 10/2007, p. 13.
Cu privire la aceasta situatie, inca in anii 70 s-a opinat ca este necesar, in masura in care acest lucru este posibil, ca: "perceptia personala a agentului constatator sa se completeze cu alte probe de natura a forma convingerea cu privire la existenta faptei, vinovatiei si imprejurarii comiterii' - Antonie Iorgovan, Raspunderea contraventionala, Teza de doctorat, Bucuresti, 1979.
Teoretic, este vorba de o nulitate relativa si virtuala, dar in practica petentului ii va fi imposibil sa probeze vatamarea.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |