Sindicatele, patronatele si conflictul colectiv de munca

1 Sindicatele

Se constituie in baza dreptului la asociere, consacrat in Constitutia Romaniei - art. 37 (1), conform caruia cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere

Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale, precum si a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor. (Codul Muncii - art. 217 (1))

Principiile care stau la baza organizarii si functionarii sindicatelor:

- se intemeiaza si isi desfasoara activitatea in spiritul libertatii sindicale, care are ca si consecinta directa pluralismul sindical,

- sindicatele se pot asocia liber dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial in federatii sindicale (doua sau mai multe organizatii sindicale din unitati diferite din aceeasi ramura de activitate sau profesiune), confederatii (doua sau mai multe federatii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite) sau situatia conform careia federatiile sindicale sau confederatiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale,

- sindicatele au natura profesionala, in sensul ca salariatii (minim 15) se asociaza dupa criteriul ramurii sau profesiunii, chiar daca isi desfasoara activitatea la angajatori diferiti,

- isi organizeaza si isi desfasoara activitatea avand la baza propriul statut (intocmit cu respectarea legii sindicatelor nr. 54/2003)

- apara drepturile colective si individuale si interesele profesionale, economice , sociale , sportive ale membrilor,

- nici un salariat nu poate fi constrans sa faca parte sau sa nu faca parte ori sa se retraga sau nu dintr-un sindicat, cu precizarea ca membri au dreptul de a se retrage din organizatia sindicala fara a avea obligatia de a arata motivele (insa ei nu pot cere restituirea cotizatiilor ori a sumelor sau a bunurilor donate),

- o persoana poate face parte in acelasi timp numai dintr-o organizatie sindicala,

- participarea prin reprezentanti proprii la negocierea colectiv de munca, a unor tratative sau acorduri,

- independenta sindicatelor fata de autoritatile publice, patronate si partide politice,

- este interzisa autoritatilor publice si patronatelor orice interventie de natura a limita sau intrerupe drepturile organizatiilor sindicale de a-si elabora reglementari proprii, de a-si alege liber reprezentantii, de a-si organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula programe proprii de actiune,

- asigurarea unei protectii speciale celor alesi in organele de conducere ale sindicatelor pentru a evita luarea unor masuri abuzive din partea conducerii unitatii, cum ar fi "pe durata exercitarii mandatului si pe o perioada de inca 2 ani de la incetarea acestuia, reprezentantii sindicali nu pot fi concediati pentru motive economice, necorespundere profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinire mandatului".

Daca in textul legii 54/2003 - cu privire la sindicate, este statuat doar ca "este interzisa modificarea sau desfacerea contractului individual de munca din initiativa celui care angajeaza pentru motive neimputabile salariatului", noul cod al muncii largeste foarte mult sfera situatiilor in care angajatorul nu poate sa-l concedieze pe un salariat care a ocupat o functie de conducere in cadrul sindicatului, tocmai din dorinta de a inlatura orice abuz care ar putea veni din partea angajatorului (art. 223).

Trebuie subliniat ca in conformitate cu prevederile legale nu se pot constitui in sindicate: persoanele care detin functii de conducere, functii de demnitate publica, magistratii, personalul militar din aparatul Mapn, MI, SRI, SIE, SPP, MIN. Justitiei, precum si din unitatile aflate in subordinea acestora (cu exceptia functionarilor publici).

2 Patronatele

Patronatul sau angajatorul este acea persoana juridica inmatriculata, sau persoana fizica autorizata care administreaza si utilizeaza capitalul in scopul obtinerii de profit si angajeaza munca salariata.

Principiile care stau la baza organizarii si functionarii patronatelor:

- sunt organizatii ale patronilor, nu au scop patrimonial, se constituie si functioneaza pe baza legii,

- patronatele se pot constitui liber in uniuni, federatii, confederatii,

- sunt parteneri sociali, participand prin reprezentanti proprii la negocierea colectiv de munca, a altor tratative si acorduri,

- functionarea patronatelor este independenta fiind interzisa orice interventie a autoritatilor publice, a salariatilor, respectiv a sindicatelor in exercitarea drepturilor lor,

- membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigura protectie impotriva oricaror forme de discriminare, constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor.

3 Conflictul colectiv de munca

Prin conflict colectiv de munca se intelege orice dezacord intervenit intre partenerii sociali in raporturile de munca

Conflictele de munca pot fi:

- conflicte de interese: daca au ca obiect interesele cu caracter profesional, social si economic al salariatilor negociate in cadrul contractelor colective de munca,

- conflicte de drepturi: daca au ca obiect drepturilor salariatilor decurgand din legi, contracte colective sau individuale de munca.

Partile unui conflict colectiv de munca sunt:

1. unitatea (patronul)

2. salariatii acesteia

Trebuie precizat ca nu pot forma obiectul conflictelor colective de munca: litigiile dintre salariati si unitate, revendicari ale salariatilor pentru care este necesara adoptarea unei legi, atingerea unor scopuri politice, solicitarea modificarii clauzelor contractelor colective de munca.

Este, de asemenea, obligatorie concilierea conflictelor colective de munca, inainte de a se trece la incetarea colectiva a lucrului, altfel greva fiind interzisa.

Asadar aceasta procura prealabila declansarii grevei se refera la:

- concilierea directa, care consta in sesizarea scrisa sau verbala cuprinzand revendicarile salariatilor si propunerile de solutionare, la care in termen de 48 de ore conducerea unitatii este obligata sa raspunda in scris; in conditiile in care aceasta conciliere directa are succes se ajunge la stingerea conflictului de munca, insa in cazul in care concilierea directa nu a dat rezultate si conflictul de munca a fost declansat, sindicatul va sesiza Mmps in vederea:

- concilierii indirecte in cadrul careia delegatul Mmps va convoca partile conflictului in maxim 7 zile de la inregistrarea sesizarii in vederea negocierilor. Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se va consemna intr-un proces-verbal, iar rezultatele negocierii partiale sau totale vor fi aduse la cunostinta salariatilor, care vor decide daca exista motive pentru continuarea conflictului colectiv de munca si, in consecinta, pentru declansarea grevei.

4 Greva

Garantarea dreptului la greva este un principiu fundamental al dreptului muncii, statuat atat in Constitutie (art.40) cat si in Codul muncii (art. 250).

Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati in vederea apararii intereselor profesionale, economice si sociale (in nici un caz neputand avea scopuri de ordin politic).

Dreptul la greva se poate exercita numai daca s-au epuizat posibilitatile de solutionare a conflictului colectiv prin procedurile obligatorii de conciliere si a fost adusa la cunostinta conducerii unitatii cu 48 de ore inainte.

Hotararea de declarare a grevei poate fi luata de sindicate cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor lor.

Conform art. 251 codul muncii - nici un salariat nu poate fi constrans sa participe sau nu la o greva.

Salariatii din unitatile sanitare, de invatamant, telecomunicatii, din transporturile in comun si pe caile ferate, precum si din cele care asigura aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura, alimente pot organiza greva, sunt obligati sa asigure serviciile esentiale, dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala.

Nu pot declara greva salariatii din functii purtatoare ale autoritatii de stat (Parlamentul, Guvernul, alte organe ale administratiei publice centrale sau locale etc.), functionarii publici, salariatii din unitatile sistemului energetic national, personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de la plecarea si pana la intoarcerea in tara.

Participarea la greva cu respectarea conditiilor prevazute de lege nu reprezinta o incalcare a obligatiilor salariatilor si, deci, nu poate avea drept consecinta sanctionarea disciplinara a salariatilor, respectiv a organizatorilor.

Salariatii care nu participa la greva isi pot continua activitatea daca este posibil, cu precizarea ca nu trebuie considerat drept actiune de natura a impiedica activitatea celor ce vor sa lucreze faptul ca intregul proces de productie a incetat.

Pe parcursul derularii grevei organizatorii, impreuna cu conducerea unitatii, au obligatia de a proteja bunurile unitatii.

Incetarea grevei se produce:

prin renuntare (cand jumatate din salariatii care au declarat greva renunta),

prin acordul partilor (cand negocierea duce la satisfacerea revendicarilor),

prin hotarare judecatoreasca (cand unitatea sesizeaza instanta considerand greva nelegala),

prin hotarare a Comisiei de arbitraj (cand greva dureaza de peste 20 de zile si nu s-a ajuns la nici un rezultat si sunt afectate interesele economiei nationale, Mmps poate solicita solutionarea conflictului de catre o Comisie de arbitraj. In aceasta situatie, greva se suspenda urmand ca aceasta Comisie de arbitraj sa pronunte o hotarare definitiva in termen de 24 de ore de la incheierea dezbaterilor.