CUPRINS

Capitolul.1. Caracterizarea cadrului natural al comunei Trifesti

1.1. Asezarea geografica a localitatii Trifesti

1.2. Conditiile naturale si principalele lor caracteristici

1.2.1. Aspecte geologice

1.2.2. Relieful

1.3. Clima

1.3.1. Regimul termic

1.3.2. Regimul pluviometric

1.3.3. Dinamica atmosferei(Vanturile)

1.4. Hidrografia si principalele caracteristici

1.4.1. Apele subterane

1.4.2. Apele de suprafata

1.5. Vegetatia

1.6. Fauna

1.7. Solurile

Cap.2. Istoricul comunei Trifesti

2.1. Evolutia social-istorica a comunei Trifesti

2.2. Date actuale privind forma, structura, si vatra comunei Trifesti

Capitolul.3. Populatia si resursele de munca

3.1. Evolutia numerica a populatiei

3.2. Structura populatiei pe varsta si sexe

3.3. Resursele de forta de munca din localitatea Trifesti

Capitolul.4. Situatia economica a localitatii Trifesti

4.1. Stucturile agrare din zona

4.1.1. Resursele de fond financiar si structura acestora

4.1.2. . Modul de organizare a productiei agricole

4.1.3. Baza tehnico-materiala

Capitolul.5.Concluzii si recomandari.

Anexa

Bilbliografie

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL COMUNEI TRIFESTI

1.1. Asezarea geografica a localitatii Trifesti

Intre zavoiul de pe malul drept al Prutului si padurile de pe dealurile Turia si Rosca, la 47⁰21^' latitudine nordica si 27⁰25^' longitudine estica, in partea de nord-est a Romaniei si de sud-est a Campiei Moldovei (depresiunea Jijia Inferioara), la o distanta de 36 Km de orasul Iasi, pe drumul national 24 C, Iasi-Stefanesti-Botosani, este situata comuna Trifesti.

Formata din satele: Trifesti, Zaboloteni, Hermeziu, Vladomira, Roscani, Radeni, comuna a rezultat in urma reampartirii adminstrativ-teritoriale din anul 1968, prin unificarea comunelor Hermeziu(Trifesti)cu Roscani.

La est se margineste cu raul Prut, la nord cu comuna Bivolari,la sud cu comuna Probota, iar la vest cu comunele Andrieseni si Vladeni.

Teritoriul localitatii Trifesti se desfasoara pe o suprafata de 94,96 Km²

In figura nr. 1 se poate observa pozitia geografica a comunei Trifesti in cadrul judetului Iasi.

Trifesti, sat-centru de comuna, este asezat pe terasa joasa a Prutului, pe soseaua Iasi-Stefanesti, si dateaza din anul 1624. In perimetrul satului sunt cariere de gresie, nisip si pietris.

Radeni este situat in partea de sud-vest a satului Trifesti, la 7 Km de acesta si la 4 Km sud-est de satul Roscani. Este atestat documentar in anul 1554. Ca resurse naturale dispune de paduri de salcam si stejar.

Vladomira este amplasat la circa 8 Km de satul Trifesti, intr-un cot al Prutului, in paretea de sud-est a satului Lunca Prutului, la o distanta de 3 Km de acesta. Este atestat documentar din anul 1864.

Roscani este situat la 18 Km de localitatea Trifesti, pe versantul sudic al dealurilor Roscani-Rostei, spre Gaureni, pe valea paraului cu acelasi nume. Este atestat documentar din anul 1772.

Zaboloteni este situat la nord de satul Trifesti, la circa 2 km de acesta pe o terasa joasa a raului Prut, se intinde de la sosea pana la rau. Este atestat documentar din anul 1972. Ca resurse naturale dispune de cariere de pietris si o padure in apropierea raului Prut.

Au mai existat si alte sate dar care din motive sociale arhitecturale si conditii naturale nefavorabile ca: alunecari de teren, izvoare de suprafata au disparut. Amintim aici satele: Stangaceni, Albota, Podeni, Tolocicani,Cauiesti, Unghiul lui Par, Pauleni, Huc, Damachi, Milcinesti.

Harta judetului Iasi

1.2. Conditiile naturale si principalele lor caracteristici

Comuna Trifesti face parte din culoarul vaii Prutului, alaturi de Bivolari, Probota, Victoria, Golaiesti, Bosia, Tutora, Prisacani, Grozesti, Gorban, in total zece comune ale judetului Iasi.

Datorita proceselor orografice manifestate de-a lungul timpului, in prezent se observa o complexitate variata de structura si relief.

1.2.1.Aspecte geologice

In urma forajelor executate in sesul Prutului, pentru alimentarea cu apa a I.A.S.-ului Trifesti, s-a constatat o grosime a aluviunilor de 20,5 m. La baza lor se afla 4,20 m de pietrisuri de silex, marne si concretiuni calcaroase, peste care este asezat un strat gros de 7,80 m de nisipuri. Restul sunt aluviuni luto-nisipoase, argiloase, cu aspect loessoid, peste care se astern solurile aluvionale recente.

Pentru satele Radeni si Roscani, substratul geologic este constituit din roci sedimentare, formate pe coamele dealurilor dintr-un complex argilo-marnos acoperit cu depozite de luturi loessoide. Cuvertura intinsa de lutul loessoide, groasa de 10-15 m, este asezata pe un strat de nisipuri si marne gros de 3-5 m. Nisipurile si pietrisurile se gasesc mai ales pe versantii vailor.

Prundisurile de la baza terasei, de 140 m altitudine, la sud de satul Radeni, pe flancul nordic al dealului Turia, sunt alcatuite mai ales din elemente de gresii silicoase de culoare maro, avand in majoritate dimensiuni de 1-5 cm.

1.2.2. Relieful

Relieful comunei Trifesti este integrat in Podisul Moldovenesc, subunitatea Campia Moldovei si se remarca printr-un pronuntat caracter sculptural si de acumulare.

Relieful sculptural, reprezentat de interfluviu Prut-Jijia, la nord de Roscani este fragmentat de terasele vailor Cerchezoaia si Frasin. Pe acest interfluviu este localizat Drumul Furilor, ce trece peste dealul Turia, prin vestul satelor Roscani si Pauleni.

Aspectul reliefului este larg valurat, cu platouri joase si vai largi si culmi a caror orientare este, in general, nord-estica si nord-vestica. Relieful este intregit si de prezenta unor glacisuri coluviale, proluviale sau mixte, situate la baza versantilor cu o inclinatie a pantelor intre 25⁰-40⁰.

Datorita marnelor din substrat, izvoarelor de coasta si lipsei vegetatiei, pe panta sudica a dealului Turea, fenomenul de eroziune este puternic.

Relieful de acumulare s-a format in holocen si este reprezentat de glacisuri coluviale si proluviale. Pe intinsul Luncii Prutului, considerata a treia unitate separata in cadrul Campiei Moldovei, se gasesc microdepresiuni, microgrinduri, gradisti de diferite marimi, prutete si un microrelief de coscova.

Schimbarile din evolutia geologica a Platformei Moldovenesti, in pliocen-cuaternar, au dus la diferentierea unui numar de noua terase, din care doua sunt joase si sapte sunt inalte. Situate la altitudini diferite fata de sesul actual al Prutului, terasele au inaltimi cuprinse intre 2-140 m.

a)Terase:

-terase joase:

Prima terasa joasa, de lunca, in formare, cu altitudinea de 2-3 m, este alcatuita dintr-o succesiune de scruntare si plaje. Terasa se diferentiaza de restul sesului atat prin altitudune, cat si prin structura sa. Aluviunile au o grosime de 5-8 m si sunt formate din nisipuri si prundisuri.

A doua terasa de lunca, inalta de 4-6 m, reprezinta partea cea mai importanta a sesului si este marginita de un lung grind longitudinal.

-terase inalte:

-terasa I, sub forma unui podis intins cu altitudinea relativa de 10-15 m, se afla intre Zaboloteni si Trifesti si are lungimea de 1,5 km;

-terasa a II-a, de 20-30 m, mai slab reprezentata are aspectul unei trepte distrusa de eroziune, spre baza versantului drept al vaii Prutului, in directia satului Zaboloteni;

-terasa a III-a, cu o altitudine relativa de 30-35 m, face corp comun cu terasa a doua, fiind slab reprezentata pe valea Prutului;

-terasa a IV-a, de 60 m, se intalneste la vest de Trifesti si a fost sectionata de paraiele Cerchezoaia si Frasin;

-terasa a V-a, cu altitudinea relativa de 90-100 m, mai slab reprezentata a fost identificata la Trifesti;

-terasa a VI-a, de 100-110 m, se gaseste la sud vest de Trifesti, pe dealul Mosanca;

-terasa a VII-a, cu altitudinea relativa de 140 m, se intalneste la sud de satul Radeni pe flancul nordic al dealului Turia.

a)Dealurile

Altitudinile dealurilor variaza intre 93 m si 274 m.

Dealul Turia, situat la sud-vest de satul Radeni este acoperit cu paduri. Prima sa atestare documentara dateaza din 1550.

Dealul Unchetea este situat in sud-vestul satului Trifesti, are altitudinea de 100 m si poseda resurse de gresii sarmatice.

Dealul Mosanca cu o altitudine de 150 m este situat in partea de sud-vest a satului Trifesti, paralel cu Unchetea.

Dealul Morii este situat in partea dreapta a paraului Cerchezoaia, langa ferma zootehnica, in partea de sud, sud-vest a satului Trifesti si se intinde pana spre o vaiuga numita Rediulung.

Dealul Curtii se afla la marginea terasei inferioare a Prutului, in nord-estul satului Trifesti, pe sesul numit Toloaca, delimitat de legatura de la Canoasa si garla Huc.

Dealul Barbosu, cu altitudinea de 93 m, este situat la vest de Trifesti.

Dealul Holm este situat in partea sudica a satului Zaboloteni.

Dealul Pietrosul (Pietris), cu altitudinea de 94 m este situat la sud de satul Trifesti si are o cariera de piatra.

Dealul Calcea, cu altitudinea 95 m, situat la sud-est de satul Radeni, dupa padure Pietris, este versant al dealului Mosanca. Pe el se afla movila Stoianul.

Dealul La Movila(Stangaceni), cu altitudinea de 149 m, se afla orientat de la est la sud fata de satul Radeni, la nord de paraul Porcului.

Dealul Viilor este situat la S-V satului Radeni.

Dealul Grindul Poenii este situat la vest de satul Radeni.

Dealul Rediul, cu altitudinea de 173 m este situat la S-E de satul Radeni.

Dealul Porcului, are o altitudine de 155 m, este situat la S-V de satul Radeni.

Dealul Stalpeni cu o altitudine de 185 de m, situat la N-e de satul Roscani.

Dealul Uluci (Tarna Veche Roscani) are o altitudine de 150 m si este situat la N-E de Roscani.

Dealul Mare are o altitudine de 170 m, este situat la N-E de satul Roscani.

Dealul Spineni este situat la nord de satul Roscani

Lista dealurilor existente ar fi putut continua daca specificul aceste lucrari ar fi fost relieful existent in comuna.

Vaile care insotesc terasele din sesul Prutului sunt: Valea Frasinului, Cerchezoaia, Rostei, Gardului, Suricea, Popii, Carbuna, Calcii, Unchetea, Morii, Rediului.

1.3. Clima

Comuna Trifesti, prin asezarea sa geografica, are un climat temperat continental excesiv, caracterizat de o temperatura medie anuala de 9,6⁰C si de o cantitate de precipitatii de 595.52 mm. Vanturile bat din sectorul nord-vest si est cu o viteza medie de 5.9 m/sec. Radiatia solara are o valoare medie anuala de 111.76 cal/cm², cu minima in luna decembrie de 2.27 Kcal/cm². Durata de stralucire a soarelui este de circa 2100 ore.

1.3.1. Regimul termic

Cercetarea datelor de la Statiunea Meteorologica Iasi luate in intervalul 1991-2001 releva o temperatura medie anuala de 9.6⁰C. Iernile sunt reci, geroase iar verile calduroase cu temperaturi medii ce ajung la 20⁰C. Media lunii ianuarie variaza intre -2.2⁰C si -9.2⁰C, iar cea a lunii iulie, intre 18.7⁰C si 23.1⁰C. Ca valori extreme de temperaturi in perioada considerata au fost inregistrate -30.6⁰C in perioada ianuarie 1963 si +37.2⁰C in luna august 1957.

Temperaturi medii zilnice de peste 5s C se inregistreaza in prima decada a lunii aprilie pana in decada a doua a lunii noiembrie, cu o suma de 3584s C pe intervalul de 232 zile.

Temperaturi medii zilnice de peste 10s C se inregistreaza din a doua decada a lunii aprilie pana in a doua decada a lunii octombrie, cu o suma de 3224s C pe interval si o durata de 185 zile.

Temperaturi medii zilnice de peste 15s C se inregistreaza din a doua decada a lunii mai si dureaza pana in a treia decada a lunii septembrie, cu o durata de 138 zile si o suma de 2651s C pe interval.

Inghetul

Durata medie a intervalului fara inghet este de 181 zile . Brumele cele mai timpurii apar pe vai, din adoua decada a lunii septembrie si se prelungesc uneori pana in ultima decada a lunii mai.

1.3.2. Regimul pluviometric

Valoarea precipitatiilor atmosferice medii lunare si anuale inregistrate pe 11 ani (1991-2001) sunt redate in tabelul nr.4. Cantitatea cea mai mare de precipitatii a fost inregistrata in luna septembrie 1996 (183,5), iar cea mai mica in luna septembrie 1994 (5,3). Variatia precipitatiilor medii lunare si anuale din aceasta perioada se poate observa in graficul din figura nr.5.

Secetele sunt foarte frecvente si apar de la sfarsitul lunii iulie si se prelungesc pana in septembrie. Ploile de vara au un caracter torential, favorizeaza eroziunea si diminueaza cantitatea de apa infiltrata, functie de panta, permeabilitate, covorul vegetal si agrotehnica aplicata.

Bilantul hidroclimatic mediu anual este sub-excedentar, slab deficitar, cu un indice hidroclimatic de 78 - 90 si un indice de ariditate de 27,8 in unii ani chiar mai scazut. Umiditatea relativa a aerului are o medie anuala de 71 % si nu scade sub 64 %.

Caracteristic pentru aceasta zona sunt precipitatiile sub forma de averse ce se intalnesc incepand din lunile aprilie - mai si repartitia neuniforma a acestora in timpul anului.

1.3.3. Dinamica atmosferei (Vanturile)

Cea mai mare frecventa o au vanturile care bat din directia nord-vest si est, iar cea mai redusa frecventa o are crivatul care bate iarna din nord-est, viscolind zapada. Valorile medii anuale ale vitezei vanturilor ajung la 4 m/sec. Cele mai mari viteze medii s-au constat pe directia dominanta nord-vest si sunt de 5,9 m/sec.

Valorile cele mai importante ale vitezei vanturilor sunt primavara (martie-aprilie) de 4,7 m/sec. si iarna de 4,5 m/sec. Toamna si vara valorile medii ale vinturilor ajung pana la 3,6 m/sec. Numarul zilelor cu vant tare cu mai mult de 3,6 m/sec. Este in medie de 37 zile pe an.

Formele de relief, prin expozitie, panta si grad diferit de acoperire cu vegetatie, produc variatii ale elementelor climatice care, desi mici, influenteaza buna dezvoltare a plantelor de cultura. Versantii cu expozitie estica si nordica sunt putin insoriti, temperatura este mai scazuta si sunt expusi vanturilor reci, sunt mai calzi, evapotranspiratia mai intensa si, deci, umiditatea mai scade.

1.4. Hidrografia si principalele ei caracteristici

In partea de nord-est a Romaniei si de sud-est a Campiei Moldovei-Jijia inferioara, climatul temperat continental excesiv si constitutia geologica determina o densitate mijlocie a retelei hidrografice. Conditiile bune de manifestare a precipitatiilor influenteaza direct reteaua apelor de suprafata si a celor subterane.

1.4.1. Apele subterane

Apele subterane sunt ape freatice care apar in depozite de varsta sarmatica (argile marne, nisipuri argiloase). Pe terasele joase adancimea panzei acvifere variaza intre 1,8 si 2,8 m, iar terasele inalte intre 0,6 si 17 m. In corelatie cu nivelul apei freatice, la ses fantanile au adancimea de 3-6 m, iar la deal au 15-18 m. La inceputul primaverii cand Prutul are o scurgere maxima se inregistreaza cele mai ridicate niveluri ale panzei acvifere. Toamna se transporta doar 7,5-14,5% din volumul anual de apa, fiind cele mai coborate niveluri ale apelor freatice.

In urma analizelor chimice efectuate s-a constatat ca apa freatica are un pH cuprins intre 7,66 si 8,75 si temperatura in jur de 9⁰C.

1.4.2. Apele de suprafata

1.Curgatoare cu caracter permanent: raul Prut si paraiele Frasin, Roscani, Pauleni, Cerchezoaia, Canoasa, Culicea.

Raul Prut are o lungime de 952,9 Km si izvoraste din masivul Cernogora (Ucraina). De la intrarea in tara pana la varsarea in Dunare are o lungime de 704 Km si marcheaza la nord granita cu Ucraina, iar spre est granita cu Republica Moldova. Cota medie a apei la Ungheni-Prut este de cca 120 cm, iar debitul la varsare de 73mc/sec. Obisnuit apele curg in albia minora, la sfarsitul primaverii si in timpul verii datorita ploilor torentiale apele cresc, ating cota de 5 m la punctul hidrologic din satul Lunca-Prutului, raul iese din albia minora si cuprinde albia majora, respectiv regiunea inundabila sau lunca, prima terasa a campiei raului. Barajul de la Stanca-Stefanesti si digul regularizeaza cursul Prutului pe tot sectorul mijlociu. Mineralizare al apei, moderat, este cuprins intre 500-1000 mg/l.

Paraul Frasin, afluent permanent al raului Prut, isi are izvoarele Rosca si Roscuta in satul Roscani, si dupa ce aduna paraiele: Popii, Roscani, Pauleni trece pe teritoriul comunei Probota. Are un debit neconstant, un curs de 27 Km si o suprafata a bazinului hidrografic de 141 Km².

Paraul Cerchezoaia colecteaza apele Morii, se strecoara printre dealurile Perisorul si Cerchezul, traverseaza soseaua nationala si coteste paralel cu ea pana in satul Probota. Are o lungime de 17 Km si un bazin hidrografic de 64 Km²

Paraul Prival izvoraste din sud-vestul satului Solonet fiind cunoscut si sub numele de Tarcea. De la iazul fermei Solonet curge la suprafata pana in dreptul fantanei Zaharia, de unde curge subteran pentru a iesi din nou la suprafata in apropiere de satul Zaboloteni, inainte de a se varsa in raul Prut. Este cunoscut sub numele de Soronga si are o lungime de 5 Km.

2.Apele statatoare sunt: iazurile, lacurile naturale de lunca (Durducul si Bulhacul Armencei), baltile si garlele(Huc, Balta Stejarului, Bahna lui Voda, Canoasa, Garla Tiganului, Garla Ungureanu). Toate acestea erau brate de scurgere si alimentare ale Prutului, rezervoare de peste, cu nu volum mic de apa. In prezent sunt asanate, cu exceptia prutetelor de la Vladomira si Balteni, declarate rezervatii naturale.

Bararea repetata a paraului Frasin a avut ca rezultat formarea iazurilor Cauiesti, Roscani (Iazul Curtii) si Comoara.

In fata scolii se afla iazul Radeni, (amenajat pentru peste) in care se varsa paraul Culicea. Intre dealurile Unchetea si Morii, apele paraului Cerchezoaia au fost adunate intr-un lac de acumulare, numit de sateni La Baraj. Acest lac, amenajat ar putea deveni un minunat loc de agrement pentru turisti.

1.5. Vegetatia

Bogata si diversificata, flora comunei - un tipic landsaft de silvostepa, (campie cu ochiuri de padure) - a retinut atentia botanistilor ca M. Ravarut, N. Donita, C.Burduja, Cl.Horeanu, N.Barabas, si D. Mititelu.

Circumscriptia floristica Moldova de Nord, provincia balcano-moesiaca, din regiunea euro-siberiana, in care este incadrata si flora comunei, reprezinta segmentul vestic al silvostepei podolico-ruse.Facand contactul intre provincia balcano-moesiaca si sarmato-pontica, Prutul marcheaza limita de raspindire a numeroase specii ce au migrat. Au limta estica pe Prut urmatoarele plante din zona: Melampyrum barbatum (graul prepelitei), Melampyrum bihariense (miaza noapte), Xanthium riparium (cornut); iar limita vestica, pe Prut, o are doar Tulipa biebersteiniana.

Pe teritoriul comunei au fost identificate 36 asociatii vegetale, a caror compozitie floristica, extrem de variata si puternic mozaicata insumeaza 476 de specii care apartin la 79 familii si 218 genuri, din care 36 specii sunt plante rare.

Pentru frumusetea, varsta si dimensiunile lor, pentru faptul ca sunt marturii ale unor evenimente istorice, 14 plopi albi (Populus alba) din curtea casei memoriale C.Negruzzi si stejarul din fata caminului cultural Trifesti, sunt arbori ocrotiti. In padurile Damachi, Roscani si pe marginea canalului de irigatie la locul numit Padure 1 vegeteaza laleaua pestrita sau bibilica (Fritillaria meleagris), planta ocrotita.

O suprafata de 34,60 ha din padurea Roscani, cu carpinita si plante rare a fost declarata rezervatie naturala. Carpinita element submediteranian, apare frecvent in parcele 41, 42 si sporadic in parcela 44 alaturi de gorun, stejar, frasin si carpen. Vegetatia cu carpinita supusa influentei ponto-sarmatico-siberiene, se afla aici cu totul izolat de arealul sau din tara la circa 220 km mai spre nord de cea mai nordica statiune, Jideni Ramnicu Sarat.

Tipuri de vegetatie:

-zavoiul cu: salcie alba (Salix alba), salcie rosie (Salix purpurea), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), ulmul de lunca (Ulmus laevis, U.effusa) la Vladomira pe microgrinduri.

-buruieni ruderale cu: nalba mica (Malva pussila), brusture (Arctium lappa), urzica (Urtica dioica), holera (Xanthium spinosum), troscot (Polygonum aviculare), cucuta (Conium maculatum);

-vegetatia segetala din culturile de paioase si prasitoare cu: stir (Amaranthus retroflexus), loboda (Chenopodium album), costrei (Echinocloa crus-gali), mohor (Setaria glauca), palamida (Cirsium arvense), susai (Sonchus arvense), volbura (Convolvulus arvensis);

-vegetatia halofila de pe terenuri mlastinoase si din balti cu: ierboi de bahna (Beckmania erucaeformis), sica (Limonium gmelini), tipirig (Schoenoplectus tabernaemontani), papura lata (Typha latifolia), papura ingusta (Typha angustifolia), mana de apa (Glyceria maxima);

-padurile cu arbori: stejarul (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus campestris, Ulmus carpinifolia);

-arbusti: carpinta (Carpinus orientalis), darmoz (viburnum lantana), gladis (Acer tataricum), porumbar (Pruns spinosa), soc (Sambucus nigra), corn (Cornus mas), clocotis (Staphylaea pinnata);

-liane si stratul ierbos cu: iedera (Hedera helix), hamei (Humulus lupus), iarba moale (Stelaria holostea), pochivnic (Asarum europaeum), toporasi (Viola odorata), clopotei (Campanula persicifolia), lacramioare (Convallaria majalis), umbra iepurelui (Asparagus officinalis), hasmaciuca (Anthiriscus silvestris), turita mare (Agrimonia eupatoria).

1.6. Fauna

Animalele se diferentiaza in functie de clima, relief, si vegetatie, astfel:

Fauna din ape:

-viermi inelati: lipitoarea (Hirudo medicinalis);

-moluste: scoica de balta (Anodonta cygnea); scoica de rau (Unio pictorum), Dreissena polymorfa a migrat pe Prut din Dunare si traieste fixata pe cochiliile de Unio.

-crustacei: racul de rau (Astacus astacus);

-pesti: somnul (Silurus glanis), bibanul, costrisul (Perca fluviatilis), platica (Abramis brama), carasul, caracuda (Carassius carassius), stiuca (Exos lucius), crapul (Cyprinus carpio), mreana (Barbus barbus), linul (Tinca tinca);

-amfibieni: broasca mare de lac (Rana ridibunda), broasca mica de lac (Rana esculenta), buhaiul de balta cu burta rosie (Bombina bombina), buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata);

-reptile: sarpele de balta (Natrix tesselata), broasca testoasa de lac (Emys orbicularis);

-pasari: nagitul (Vanellus vanellus), starcul cenusiu (Ardea cinerea), pescarusul razator (Larus ridibundus), lisita (Fulica atra), rata mare (Anas platyrhyncos), cristeiul de balta (Rallus aquaticus), barza alba (Ciconia ciconia), buhaiul de balta (Botaurus stellaris);

-mamifere: bizamul (Ondatra zibethica), vidra (Lutra lutra);

Fauna din campie:

-insecte: greierul (Grylus campestris), lacusta verde (Tettigonia viridisima);

-amfibieni: broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis);

-reptile: soparla de camp (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta viridis), sarpele de casa (Natrix natrix);

-pasari: ciocarlia (Alauda arvensis), prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), dumbraveanca (Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster), pupaza (Upupa epops), ciocarlanul (Galerida cristata), sticletele (Carduelis carduelis), cioara de semanatura (Corvus frugilegus), bufnita (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua);

-mamifere: ariciul (Erinaceus europeus), cartita (Talpa europea), soarecele de camp (Microtus arvalis), popandaul (Citelus citelus), harciogul (Cricetus cricetus), iepurele (Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius), nevastuica (Mustela nivalis);

Fauna de padure

-insecte: carabusul de mai (Melolontha melolontha), radasca (Lucanus cervus), croitorul mare (Cerambyx cerdo);

-amfibieni: broasca de padure (Rana dalmatina), brotacelul (Hyla arborea);

-pasari: fazanul (Phasianus colhicus), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), ciocanitoarea (Dendrocopos minor), gaita (Garrulus glandarius), privighetoarea (Luscinia luscinia), gaia rosie (Milvus milvus), huhurezul mic (Strix aluco);

-mamifere: capriorul (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris), viezure (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), porcul mistret (Sus scrofa).

1.7. Solurile

Pe teritoriul comunei, datorita caracteristicilor si distributiei factorilor pedo-climatici, se intalnesc soluri zonale, dintre care cele mai raspandite sunt cernoziomurile si solurile cenusii de padure. La acestea se adauga solurile intrazonale halomorfe, cunoscute sub denumirea de saraturi, carora le apartin soloneturile (sulfato-sodice) si solonceacurile (sulfatice). Gama solurilor zonale si intrazonale este completata de solurile azonale.

1.Solurile zonale:-Cernoziomurile levigate.

Din cele trei stadii de levigare ale cernoziomului (slab, moderat, puternic) pe teritoriul comunei se gasesc cernoziomuri slab si moderat levigate. Acestea s-au format pe roci lutoase, luto-argiloase, argiloase si marnoase.

a) cernoziom de stepa incipient, slab levigat, cu eroziune neapreciabila sau slaba, textura lutoasa, luto-nisipoasa pe material loessoid. Solul este bine structurat glomerular in orizontul de humus afanat si permeabil. Il intalnim pe terasele cu inaltimi cuprinse intre 10 si 110 m (zona Trifesti-Zaboloteni). Pe acest tip de sol dau rezultate bune culturile de grau, porumb, floarea-soarelui.

b) cernoziom mijlociu levigat cu textura lutoasa luto-nisipoasa pe material loessoid, structurat glomerular in orizontul de humus. Acest tip de sol il intalnim pe dealurile Unchetea, Movilei, Mosanca, Calcea, Grindul Poienii. Terenurile pot fi cultivate cu cereale, plante furajere si tehnice. Tot acest tip de sol vegeteaza in general paduri de stejar in care pot fi diseminate si alte specii.

c) cernoziom moderat levigat, format de obicei pe depozite loessoide, are o textura lutoasa sau luto-argiloasa. S-au gasit si argile, marne pe dealurile Rediul, Pauleni, Roscani, Crucii, Morii, unde se cultiva cu eficienta graul.

Cu o textura mijlocie, fina pe depozit loesside, luturile usoare, au o structura glomerulara in orizontul de humus si se gasesc pe versantii dealurilor Roscani-Radeni. Pe aceste soluri cresc paduri cu: gorun, carpen, jugastru, frasin, livezi cu pruni, meri si culturi de sfecla pentru zahar, cartofi, floarea soarelui, porumb, in pentru fuior si canepa. Pe dealul Turia se cultiva vita de vie cunoscuta ca "vita de vie de Turia".

2.Solurile intrazonale halomorfe (saraturi)

In sesul Prutului datorita adincimii mici, de 1,8-2,8 m, la care se gaseste panza de apa freatica, se intalnesc atat soloneturi cat si solonceacuri. Saraturile albe (solonceacurile), se intind pe o suprafata de 100 ha (intre Pietris-Prut) din care 35 ha pasune, 25 ha fanete si 40 ha teren arabil, care se cultiva cu orz, iarba de Sudan, mustar, rapita, sfecla pentru zahar.

La Bahna lui Voda, pe o arie de 1,70 ha s-a gasit asociatia vegetala Agrostio-Beckmannietum (iarba campului si ierboi de bahna), asociatie mai rar intalnita in sesul Prutului. Soloneturile ocupa o suprafata de aproximativ 1,55 ha la locul numit Balta Stejarului.

Concentratia in saruri este mai mica dar alcalinitatea este mai mare, cu un pH de 8,5. Pe marginea mlastinii se dezvolta asociatia vegetala Glycerio Sparganietum neglecti (buruienisuri lacustre cu buzdugan si rourica)

3.Soluri azonale genetic neevoluate

Acestea sunt soluri de lunca puternic erodate formate, in urma revarsarii raului, prin solidificarea aluviunilor care nu mai sunt expuse inundatiei. Textura este lutoasa, luto-nisipoasa pana la argiloasa pe material loessoid, iar structura glomerulara. Pe acest tip de sol, se cultiva cereale, legume, plante furajere si tehnice.

3.2. Date actuale privind forma, structura si vatra comunei Trifesti

a.      Forma si structura

Comuna Trifesti face parte din categoria asezarilor rurale, cu o forma neregulata bazata pe configuratia reliefului si imbinata cu o locuire nedirijata in timp. Acestei forme ii corespunde o textura neregulata cu usoare tendinte de regularizare in zonele noi construite.

Specific acestui timp este concentrarea intregei vieti comerciale si administrative de-a lungul soselei principale. Comuna sufera astazi modificari profunde datorita diferitelor modificari care genereaza o noua structura radiar-tentaculara. Textura asezarii la inceputuri era neregulata, casele fiind imprastiate in functie de proprietatea fiecaruia.

Se observa o alungire a comunei spre extravilan datorita noilor constructii.

b.  Vatra este asezata in centru de greutate al teritoriului administrativ al comunei, pe drumul national DN 24C. Asezata la piciorul dealurilor ce o inconjoara, frumusetea locului este amplificata de faptul ca in partea de est curge lin si cristalin batranul si plin de amintiri Prutul, iar la vest se inalta anevoios, dealul Curtii. Vatra comunei detine o suprafata de 10 ha, ce reprezinta o pondere de cca 5% din teritoriu administrativ al localitatii.

CAPITOLUL IV.

POPULATIA SI RESURSELE DE MUNCA

4.1 Evolutia numerica a populatiei

Bogatul pamant romanesc, unitar si armonios constituit, a fost intotdeauna un excelent mediu pentru viata oamenilor, prezenta activa in toate timpurile istorice.

Incadrandu-se organic populatiei tarii noastre, locuitorii acestui asezamant si imprejurimulor sale sunt legati prin acelasi mod de viata. Straveche prin stramosii daci si romani a caror trasaturi de cultura materiala si spirituala le-au dus mai departe, aceasta populatie care a ramas neclintit legata de cetatea Iasului, aproape de scurgerea ireversibila a Prutului, a constituit vreme de un mileniu pavaza in fata curentelor migratoare. Apoi ea s-a alaturat grelelor si indelungatelor lupte pe pe parcursul intregii istorii a neamului romanesc, impotriva dominatiei si asupririi straine pentru recastigare independentei nationale si a libertatii sociale.

Cercetarile arheologice, istorice, geografice si sociologice atesta prezenta pe teritoriului comunei Trifesti a unor asezari milenare, pe aceiasi vatra suprapunandu-se cateva civilizatii preistorice, istorice si actuale, intr-o perfecta continuitate a populatiei omogene geto-dacica, daco-romana si romaneasca. Excluzand fluctuatiile temporare datorate unor momente istorice deosebite ( navaliri, razboaie ) se constata ca tendinta generala a evolutiei demografice a fost de crestere continua.

In tabelul nr.3 este prezentata evolutia numerica a locuitorilor comunei Trifesti la recensamintele din anii Tabelul nr.3

Din analiza tabelului nr 3 rezulta urmatoarele:

-cea mai mare crestere a numarului populatiei s-a inregistrat in anul 1973, cu 6876 locuitori;

-cresterea marcanta dintre anii 1966-1973 s-a datorat masurilor intreprinse de conducerea comunista, privind politicile demografice;

-perioada cuprinsa intre anii 1912-1930 inregistreaza cea mai mica crestere a populatiei fata de perioadele urmatoare.

4.2. Structura populatiei pe varsta si sexe

Incepand din anul 1966 se remarca o evidenta tendinta de egalizare a ponderilor celor doua sexe. Acest lucru se constata analizand preponderenta sexului masculin, care in 1966 reprezenta 45,6 % din totalul populatiei, iar in anul 1978 reprezenta 49,1 %. Tot in aceasta perioada se constata o crestere considerabila a numarului si a ponderii populatiei tinere ( 0-15 ani), in detrimentul populatiei adulte (15-59 ani ). Un aspect important pentru dezvoltarea economica ulterioara a comunei Trifesti la constituit populatia tanara (0-20 ani) care a reprezentat 45,3 % din totalul populatiei la finele anului 1978.

4.5. Resursele de forta de munca ale comunei Trifesti

Totalul populatiei cuprinse in grupa de varsta 15-65 ani ( apta de munca) este de 2385 persoane si reprezinta 45,67 % din totalul locuitorilor localitatii Trifesti. Numarul actual de persoane din comuna Trifesti care beneficiaza de somaj este de 110, din care 35 sunt barbati, iar 75 sunt femei. Repartizarea fortei de munca pe ramuri de productie este data in tabelul numarul 9, in timp ce figura numarul 10 prezinta structura socio-profesionala a populatiei din comuna Trifesti la nivelul anului 2008.

CAPITOLUL V.

SITUATIA ECONOMICA A LOCALITATII

5.1. Structurile agrare din zona

Comuna Trifesti are un profil economic preponderent agricol. Pana in anul 1989, din volumul total al productiei globale, aproape 52% reveneau agriculturii, 43% se realiza in sfera circulatiei marfurilor si a serviciilor si numai circa 5% era asigurat de productia industriala. Dupa 1990, volumul activitatilor economice a scazut incat in structura acesteia a crescut ponderea agriculturii, desi unele activitati intensive sau diminuat sau chiar au disparut (cresterea animalelor in societati cu capital de stat).

Din punct de vedere a zonarii productiei agricole comuna se incadreaza in zona a VI-a (Bivolari) favorabila productiei de cereale, lapte si legume.

Pentru aproape toate culturilor potentialul productiv al pamantului exprimat in note de bonitare este peste media judetului Iasi

Prin aplicarea unor tehnologii performante, inclusiv irigarea si fertilizarea, capacitatea de productie a solului poate creste cu peste 80%.

Suprafata agricola a comunei este afectata de o serie de factori naturali nefavorabili, cum ar fi: salinitate, exces de umiditate, eroziune (Radeni, Roscani), alunecari, etc (tabelul nr.10 )

Tabelul nr.10

Potentialul productiv al terenului agricol din comuna Trifesti in note naturale si economice

Tabelul nr. 11

Suprafata afectata de factorii naturali nefavorabili solului(2008)

Aproape 80% din suprafata agricola a comunei este afectata de unul sau mai multi factori nefavorabili.Din suprafata salinizata, aproximativ 60% este teren amendabil.

Desi pe raza comunei sunt amenjate peste 5600 ha, in anul agricol 2001, nu s-au irigat decat 100 ha, desi anul agricol a fost secetos.

De asemenea lucrarile de desecare sunt amenajate pe o suprafata de aproape 2300 ha iar cele de combatere a eroziunii pe aproape 1000 ha.

Din pacate, aceste amenajari nu sunt folosite la intreaga capacitate si in mod rational, ceea ce afecteaza puternic productia vegetala.

5.1.1.Resursele de fond funciar si structura acestora

Comuna Trifesti dispune de aproape 9500 ha fond funciar, din care aproape 75% este teren agricol. Din cele 7232 ha teren agricol, aproape 72% apartin sectorului privat, respectiv gospodariilor populatiei din cele 7 sate componente.

Tabelul nr.12

Resursele de fond funciar ale comunei Trifesti in anul 2008

Ca urmare a aplicarii legii 18/1991, din cele aproape 9500 ha fond funciar si 5780 ha arabil existent in comuna, fac obiectul proprietatii private 6274 ha ( 66,1% ), din care 5204 ha agricol ( 72,0% ) si 4651 ha arabil ( 80,5% ). Restul terenului apartine societatilor comerciale cu capital de stat, primariei Trifesti si altor institutii.

In comuna s-au constituit aproximativ 2100 proprietati, cu 41% mai mult decat numarul gospodariilor. Rezulta deci ca exista gospodarii cu mai multi proprietari ( gospodarii de 2 - 3 generatii ), precum si proprietari cu domiciliu in alte localitati, unii dintre ei fiind si actionari la societatile agricole cu capital de stat.

Marea majoritate a proprietarilor privati din comuna Trifesti sunt organizati in exploatatii asociative, dupa cum urmeaza: 8 asociati familiale fara personalitate juridica, 2 asociatii cu personalitate juridica, o societate agricola cu capital de stat, 5 sociatati cu capital privat si 100 individuali. Ternul arabil al comunei Trifesti este folosit diferentiat dupa tipul de proprietate si sistemul de exploatare.

Pana in 1989, in structura culturilor, pe total comuna, speciile extensive (cerealele) ocupau 60-62%, pentru ca in anii 1996-2001, acelasi grup de specii sa detina 82-83%. Aceasta extindere s-a efectuat in dauna culturilor tehnice, furajere si semincere, ca urmare a restrangerii unor ramuri de productie complementare.(Tabelul nr.13)

Cerealele paioase au ocupat in ultimii 2 ani intre 30-50% din arabil, fenomen ce sa manifestat dupa 1989 in toate zonele tarii. La acest grup de culturi, tehnologiile de productie sunt complet mecanizabile si mai bine cunoscute de agricultori.

Tabelul nr.13

Structura culturilor din comuna Trifesti

In exploatatiile individuale, raporturile dintre speciile de cereale se inverseaza, in sensul ca porumbul detine o pondere majoritara urmata de grau.

La floarea soarelui, suprafetele cultivate au crescut in ultimii doi ani cu peste 54 %, motivat de relativa usurinta de a fi cultivata si de avantajele oferite de integratorul industrial care acorda cultivatorilor si plata in ulei.

La sfecla de zahar, desi integratorul industrial ofera numeroase avantaje si plata in antura a 50 kg de zahar la tona de sfecla recoltata si subproduse industriale, dificultatile de cultivare, indeosebi lipsa de mecanizare la intetinere si recoltare au determinat in ultimii ani o semnificativa a suprafetelor cultivate. Astfel, in ultimii ani a suprafetei cultivate.

Astfel, in ultimii doi ani suprafata cultivata, a scazut cu 24 %, desi zona dispune de teren amenajat pentru irigat, ceea ce ar facilita obtinerea unor productii de peste 50 tone pe ha.

Nefolosirea sistemului de irigat a determinat diminuarea suprafetelor cu cultiri alimentare (legume si cartofi). In przent, acest grup de culturi ocupa sub 1% din arabil desi in trecut le reveneauaproape 8 %. Folosirea intensiva a terenului arabil presupune, in primul rand, punerea in valoare a sistemului de irigare si realizarea unei structuri a culturilor corespunzatoare acestui sistem de exploatare.

Plantele furajere au scazut ca urmare a lchidarii complexului de crestere a vacilor de lapte ce a functionat pana in anul 1991, efective ce nu au fost preluate de crescatorii privati.

Au reaparut in schimb, in ultimul an, plantele medicinale (50 ha.), grup de culturi ce au fost lichidate in marea majoritate a exploatatiilor agricole dupa 1989 ceea ce a afectat industria de medicamente si a produselor Plafar.

Tabel nr 14

Modul de organizare a productiei agricole la nivelul anului 2008

Marea majoritate a proprietarilor privati sunt organizati in exploatatii asociative, dupa cum urmeza: 8 asociatii familiale fara personalitate juridica, care detin in exploatare 1126 ha teren agricol si 975 ha arabil si 4 societati agricole cu personalitate juridica care au in exploatare 3359 ha arabil. Pe intreaga comuna peste 93% din arabil este expoatat in forme asociative.

5.1.3. Baza tehnico - materiala

In ceea ce priveste baza tehnico - materiala la nivelul comunei Trifesti, in anul 2001 s-a inregistrat urmatoarea dotare, prezentata in tabelul de mai jos.

Tabelul nr.15

Baza tehnico - materiala la nivelul comunei Trifesti

Din situatia de mai sus reiese ca revin pe tractor un numar de 261 ha , la un plug 280 ha, 473 ha la o semanatoare, la o combina 631 ha.

Dotarea cu mijloace tehnice nu este deocamdata la indemana proprietarilor individuali si a asociatiilor agricole mici care au o putere economica destul de slaba. Din acest motiv se apeleaza in continuare la serviciile S.A Agromec ceea ce va mari si mai mult ponderea cheltuelilor cu mecanizarea, din totalul cheltuielilor efectuate pe unitatea de produs. Pe de alta parte, lipsa masinilor si a tractoarelor pentru efectuarea diferitelor lucrari la termenele optime, duce la diminuari importante ale productilor.

In ceea ce priveste tehnologia aplicata la culturile cu pondere mare in structura culturilor din comuna Trifesti nu se poate afirma ca exista deosebiri esentiale in ceea ce priveste elaborarea lor. Acest fapt este determinat pe de o parte de numarul relativ mare de specialisti agricoli existenti in comuna si de traditia culturilor respctive in zona.

Diferentele tehnologice apar in faza de apicare a acestora atunci cand proprietarii individuali sau chiar asociatile agricole se confrunta cu lipsuri materiale, tehnici sau financiare. Acesta duce la folosirea unor tehnologii 'adaptate', mai simple, dar nu tot atat de eficiente, ceea ce influenteaza negativ recolta scontata.

Alta explicatie a productilor mai scazute la unele culturi in exploatatii mai mici este imposibilitatea elaborari unor asolamente corecte, datorita marimii reduse a parcelelor si a structurii simple a culturilor.

CAPITOLUL V

OPTIMIZAREA MARIMII SI STRUCTURII DIFERITELOR TIPURI DE

EXPLOATATII AGRICOLE

5.1. Prezentarea conceptului de optim

Conceptul de "optim" este omniprezent folosit in cele mai diferite domenii ale economiei.Intr-o definire cu o arie mai restransa, optimul economic este apreciat de diferiti autori ca fiind "valoarea extrema a unei functii matematice de mai multe variabile, definite intr-un domeniu de activitate economica, in conditiile existentei unor restrictii".

In agricultura, optimul economic presupune, pe langa echilibrul economic si realizarea unei eficiente maxime, atat in raport cu utilizarea resurselor materiale, umane si financiare, precum si gradul de satisfacere a cerintelor exploatatiilor agricole individuale. Optimul economico-social, atat la nivel de ramura, cat si la nivel de unitate si subunitate, este incompatibil cu folosirea incompleta a resurselor materiale si umane, cu dezechilibrul in repartizarea mijloacelor de care dispun unitatile agricole. Deosebita complexitate a naturii proceselor de productie in agricultura si a sistemului de relatii dupa care se desfasoara acestea, determina precizari clare si la obiect ale categoriei de optim economic. Practica economica, si in special specificul si complexitatea productiei agricole, demonstreaza de cele mai multe ori faptul ca ceea ce este egal ca marime din punct de vedere al efortului in anumite conditii pedoclimatice, nu este egal in mod obligatoriu ca valoare de intrebuintare sau din punct de vedere al efectelor obtinute.

Agricultura, componenta de baza a economiei, datorita functiilor sale in procesul de productie, contribuie la realizarea optimului macroeconomic, precum si la optimizarea activitatii economice din celelalte ramuri. Ca urmare, stabilirea unui raport optim intre productia vegetala, productia animala si celelalte sectoare de activitate constituie o cerinta esentiala, indispensabila a maximizarii efortului social, in conditiile in care volumul si structura nevoiei sociale sunt date. Conditia esentiala pentru realizarea unui raport optim este devansarea sporului de efort de catre sporul de efect util.

In unitatile agricole, ca urmare a noilor conditii aparute dupa aplicarea Legii fondului funciar si ale trecerii la economia de piata, principiile de optimizare efort-efect sunt in dependenta de gradul de satisfacere a pietei cu produse agricole naturale, materiale si umane. In situatia cand unele resurse sunt deficitare sau posibilitatile de extindere a productiei sunt limitate este necesara minimizarea cheltuielilor de munca, pentru a se obtine o unitate de produs. In orice imprejurare, in optimizarea unei activitati trebuie tinut seama de criteriul economico-social care reprezinta elementul fundamental al optimului economico-social, in functie de care se alege o varianta sau alta.

Plecand de la aceste cerinte, criteriile economico-sociale de optimizare includ maximizarea efectului sub forma productiei fizice, productiei marfa, productiei nete, a profitului, precum si minimizarea efortului de forta de munca pe unitatea de produs, in scopul maximizarii gradului de satsfacere acerintelor pietei.

Ca urmare a acestor cerinte, optimul economic se inscrie in randul categoriilor si legitatilor economice, care prin continutul lor in perpetua devenire, au un pronuntat caracter relativ.

Optimul economic in agricultura reflecta situatii valabile doar pentru un anumit timp si loc sau daca este vorba despre viitor exprima o estimare a unor rezultate posibile. De aceea este valabil faptul ca, ceea ce intr-o exploatatie agricola pare sa confirme valoarea unor criterii, in alta unitate cu conditii diferite poate fi usor infirmat. Criteriile de stabilire a optimului sunt atat de diferite si isi afla originea intr-un sistem de relatii cauzale pe cat de complexe si de variate, pe atat de directe, incat pana in prezent nu au putut fi nici sistematizate pe deplin sau generalizate.

Abordarea termenului deoptim in agricultura, impune si presupune cunoasterea si aprecierea lui atat la nivelul agriculturii (macroeconomic), cat si la nivelul unitatilor si subunitatilor agricole (microeconomic).

Macro-optimul caracterizeaza activitaea la nivelul unor zone naturale si are in vedere dimensionarea optima a unitatilor agricole, a activitatilor din cadrul acesteia, a indicatorilor economici si de productie, optimizarea planurilor de cultura, a dotarii cu tractoare si masini agricole, optimizarea strucrurii efectivelor de animale, optimizarea bazei furajere, a tehnologiilor de productie etc.

Optimizarea activitatii economice reprezinta un proces care se infaptuieste treptat, incepand cu un anumit stadiu de dezvoltare a fortelor de productie si a relatiilor de productie, utilizand instrumente de lucru (tehnici, metode, procedee etc.) adecvate multitudinii de situatii practice din agricultura. Problema determinarii optimului economic, mai exact a stabilirii diferitelor proportii si a ritmurilor de realizare a unui produs sau a productiei in ansamblu sau pe culturi, specii si sectoare, nu poate fi rezolvata decat prin abordarea complexa si interdisciplinara a optimizarii activitatii economice din unitatile agricole.

In concluzie, obtinerea optimului total prin corelarea nationala a optimurilor partiale, reprezinta pentru fiecare unitate de productie din agricultura, o cercetare complexa, o problema noua, cu rezultate distincte, care insa prin efectele sale majore, merita de cele mai multe ori, efortul depus.

Importanta optimizarii sistemului de cultura a plantelor deriva din scopul acestuia, de a reglementa si a orienta procesele biologice naturale, transformandu-l in activitati de producere de valori de intrebuintare.Elaborarea si optimizarea sistemului de cultura a plantelor reprezinta procese care trebuie sa tina seama de conditiile specifice fiecarei exploatatii agricole.Obtinerea unor solutii stiintifice si aplicabile in conditiile concrete de productie, impune luarea in considerare a tuturor elementelor sistemului de cultura a plantelor in care se imbina atat aspecte tehnice care au ca scop crearea conditiilor ecologice optime de dezvoltare a plantelor si sporire a fertilitatii solului, cat si aspecte economice care vizeaza utilizarea judicioasa a resurselor de productie, in vederea realizarii productiilor cu o rentabilitate superioara.

Obiectivele principale urmarite prin optimizarea sistemului de cultura a plantelor pot fi sintetizate astfel: utilizarea cat mai rationala a fondului funciar si obtinerea unor recolte cat mai mari si mai stabile, superioare din punct de vedere calitativ, crearea conditiilor pentru sporirea continua a potentialului productiv al terenului fiecarei exploatatii agricole si valorificarea cu maxima eficienta a investitiilor in vederea obtinerii productiei la un nivel inalt de rentabilitate.

Intreaga activitate din agricultura este in stransa corelatie cu cerintele principiului optimizarii proceselor de productie, pe baza caruia se asigura in timp, imbinarea intereselor imediate, prezente, cu cele viitoare, in conditii de maxima eficienta economica. In sens general, optimizarea proceselor economice constituie o actiune dirijata de catre societate, sincronizata in timp si spatiu, la nivel micro si macroeconomic, prin care se urmareste obtinerea celui mai favorabil raport intre efectul social util si efortul depus, expresie sintetica a mijlocului de asigurare a cerintelor legii economice fundamentale. Procesul optimizarii fenomenelor economice nu reprezinta doar un simplu calcul economic, ci o reflectare sintetica a insasi esentei interactiunii dintre economic si politic, dintre factorii interni si cei externi ai procesului de productie. In literatura de specialitate economica , notiunea de optim economico-social eate definita ca fiind " starea atinsa in dezvoltarea economico-sociala, pe baza repartizarii rationale pe sectoare de activitate si a utilizarii cu maxim de eficienta a resurselor naturale, materiale, umane si financiare, in conditiile echilibrului economic, dinamic general, prin care se asigura satisfacerea maxim posibila a scopului si mijloacele necesare atingerii acestui scop. Optimul economico-social reflecta acel moment al dezvoltarii care indica limita superioara, rationala de crestere a nivelului de trai si a gradului de satisfacere a nevoilor materiale si spirituale ale membrilor societatii, intr-o anumita perioada, limita determinata de o anumita structura a economiei nationale, de un anumit grad al productivitatii muncii si un anumit grad de utilizare a resurselor materiale si umane atrase in circuitul economic, fara a modifica insa parametrii esentiali ai cresterii economice".

Optimul economico-social include, in primul rand, maximizarea atragerii si utilizarii rationale si eficiente a principalelor resurse existente, precum si repartizarea acestor resurse existente potrivit nevoii si cerintei sociale. Optimul economic este in interdependenta cu eficienta economica, in timp ce eficienta economica constituie un criteriu de evaluare si apreciere a optimului economico-social, coordonata fundametala a mecanismului economico-financiar, reflectand raportul dintre efortul depus si efectul util, optimul economico-social reprezinta un atribut al intregii activitati umane, oglindind raporturile dintre oameni, atat in calitate de producatori, proprietari, beneficiari, cat si de consumatori.

5.2. Notiuni de marime si dimensiune, continutul si indicatorii lor

In literatura de specialitate conceptul notiunilor de marime si dimensiune este legat de nivelul concentrarii productiei agricole. Exista o diferentiere intre cele doua concepte ele neputand fi considerate ca sinonime.

Dimensiunea unei exploatatii agricole este data de volumul principalului mijloc de productie, completat de volumul celorlalte mijloace.

In productia vegetala suprafata de teren constituie indicatorul de baza al dimensiunii, iar in zootehnie, numarul de animale sau pasari. Notiunea de dimensiune are un caracter complex fiind legata de caracteristicile naturale (categorii de terenuri, fertilitatea naturala a acestora) si biologice (rase, linii, hibrizi) ale principalelor mijloace de productie din agricultura.

Toate aceste caracteristici determina numai potentialul de productie. Pentru a se realiza o valorificare eficienta a mijloacelor de productie este necesara punerea in valoare si a celorlalte resurse: munca, management eficient, capital.

Exista si alte tipuri de dimensiuni, cum ar fi cea sociala, data de numarul de salariati sau volumul de munca exprimat in zile-om. Aceasta se adauga celuilalt tip de dimensiune- tehnica reprezentata de marimea suprafetelor, a efectivelor de animale sau numarul mijloacelor mecanice.

Indicatorii de dimensiune

Acestia se exprima direct prin suprafata de teren sau efectivul de animale si indirect prin numarul de personal si indicatorii de dotare tehnica.

Exprimarea dimensiunii exploatatiilor agricole prin unitati de suprafata sau capete de animale, intampina dificultatea ca nu toate suprafetele sunt echivalente intre ele, asa cum nu toate speciile de animale au aceeasi pondere dimensionala.

Problema se rezolva prin folosirea de unitati conventionale ( U.P.C.), luand ca baza un hectar de cereale neirigat egal cu 1 UPC sau coeficientul 100. Pentru celelalte culturi, specii si categorii de animale, se utilizeaza coeficienti de transformare.

Tabelul 30

Totalul punctelor rezultat din transformarea activitatilor productive ale exploatatiilor agricole in UPC va fi corectat in functie de gradul de diversitate a activitatii, influenta zonei pedoclimatice, gradul de dispersie etc.

Punctajul final, calculat astfel, este folosit la incadrarea explotatiilor agricole si ale fermelor organizate de acestea in diferite grade de marime folosind baremurile corespunzatoare.

Marimea caracterizeaza volumul iesirilor din sistemul reprezentat de o exploatatie si evidentiaza modul in care resursele sale au fost atrase, alocate combinate si utilizate in cadrul proceselor de productie si care este reflectat de rezultatele obtinute.

In mod succint, prin marimea unei exploatatii agricole se intelege capacitatea de productie a acesteia iar prin dimensiune nivelul factorilor care participa la realizarea productiei. Altfel spus, marimea reflecta latura calitativa a procesului de concentrare a productiei, iar dimensiunea, latura cantitativa a acestui proces.

Tot mai frecvent in literatura economica de specialitate, atat din Romania cat si din strainatate, dimensiunea fizica este inlocuita cu dimensiunea economica, ceea ce, in esenta reprezinta marimea unei exploatatie agricola.

Indicatorii care exprima marimea acestor exploatatii sunt reprezentati de:

- valoarea marjei brute (valoarea productiei totale);

- valoarea adaugata;

- cifra de afaceri;

- profitul brut si net.

Primii doi indicatori exprima latura economica a marimii iar urmatorii latura financiara a acesteia. Ca sfera de cuprindere, notiunea de dimensiune este mai restransa decat cea de marime. Relatia dintre dimensiune (D) si marime (M) este o relatie ca de la parte la intreg, in sensul ca dimensiunea este un mijloc de exprimare a marimii, dar nu singurul, aceasta din urma fiind exprimata si de alti indicatori (valoarea productiei totale, numarul de persoane, valoarea investitiilor etc.).

Dimensiunea unei exploatatii agricole trebuie abordata in interdependenta cu marimea intrucat o crestere a dimensiunii in cele mai multe cazuri, genereaza o crestere a marimii. In agricultura, exista insa numeroase exceptii mai ales in ramurile care se preteaza la intensificare. Astfel, se pot intalni cazuri in care o exploatatie agricola poate fi mare prin proportiile productiei sale fara ca acestea sa aiba o dimensiune, respectiv o suprafata intinsa si invers. In ramurile horticole(legumicultura, viticultura, pomicultura etc.), dar si in cele zootehnice prin introducerea unor tehnologii moderne, de tip intensiv se poate realiza o crestere a marimii unor structuri productive fara ca dimensiunea teritoriala a acestora sa creasca.

Factorii de influenta ai marimii exploatatiilor agricole

Atat dimensiunea cat si marimea exploatatiilor agricole se afla sub influenta unor evantai larg de factori grupati astfel:

a) factori care favorizeaza cresterea dimensiunii sau a marimii exploatatiilor agricole;

b) factori care diminueaza cresterea dimensiunii sau a marimii acestora;

c) factori care pot actiona atat in favoarea cat si in defavoarea cresterii dimensiunii, in functie de anumite stari situationale.

In grupa factorilor favorizanti intra: nivelul de asigurare cu baza energetica; specializarea productiei; perfectionarea sistemei de masini; exigentele consumului modern (produse in partizi mari, de calitate si obtinute ritmic); specializarea fortei de munca; perfectionarea tehnologiilor de productie; automatizarea fluxurilor informationale; existenta centrelor urbane etc.

Din grupa factorilor defavorizanti fac parte: conditiile naturale vitrege; complexitatea actului managerial; cresterea distantelor si a cheltuielilor de transport; factorii de risc si incertitudine; dificultati in valorificarea produselor; necesitatea protectiei mediului.

Exista si o a treia categorie de factori cu actiune dubla, favorizanta sau defavorizanta in functie de imprejurarile in care ei isi manifesta influenta. Dintre acestia, mai importanti sunt. sursele de apa; starea infrastructurii rutiere; politicile fata de agricultura; situatia structurilor de marketing; tipul juridic al exploatatiilor; piata produselor agricole etc.

La nivel mondial a existat o tendinta de crestere a dimensiunii proprietatilor agricole.

In tarile din U.E., exploatatiile agricole au dimensiune mica sau mijlocie, dar ca exista o tendinta evidenta de reducere a numarului celor de dimensiuni mici si de crestere a numarului celor care depasesc 50 de hectare.

In ce priveste Romania, se constata ca in prezent tipul dominant il reprezinta exploatatiile mici si foarte mici, suprafata medie fiind mai mica de 2,5 hectare. Numarul exploatatiilor pana la 5 hectare reprezinta circa 88%, ele fiind considerate in opinia specialistilor ca exploatatii agricole familiale de subzistenta in care produsele agricole sunt destinate, in mare masura, autoconsumului. Pentru cresterea veniturilor proprietarilor de terenuri agricole sunt necesare actiuni puternice menite sa favorizeze organizarea unor exploatatii cu caracter comercial, capabile de performante in productie si care sa aiba putere concurentiala. Aceste obiective nu se pot obtine decat daca aceste exploatatii vor avea o anumita dimensiune sau marime.

Posibilitatea obtinerii unor productii cat mai mari cu cheltuieli de productie cat mai reduse depinde in mare masura de caracterul rational al dimensiunii unei exploatatii agricole existente la un moment dat.

Optimizarea dimensiunii unei exploatatii agricole reprezinta o activitate complexa necesitand o metodologie specifica determinata si de faptul ca dimensiunea optima are un caracter aleatoriu, in continua schimbare si adaptare.

Dimensiunea trebuie supusa optimizarii pentru ca pe ea se pot face investitii succesive de capital in scopul cresterii capacitatii de productie obtinandu-se in final cresterea marimii.

Dimensiunea optima este data de suprafata de teren sau efectivul de animale ce creaza conditii pentru valorificarea eficienta a tuturor resurselor existente pe teritoriu si asigura viabilitatea exploatatiilor agricole in competitia pe piata.

Aflarea dimensiunii optime presupune stabilirea metodologiei de determinare a dimensiunii, pornind de la ramurile de productie si subdiviziunile organizatorice la ansamblul exploatatiei agricole, precum si punerea de acord a marimii explotatiilor agricole private cu sistemul de exploatare a terenului.

Indicatorii de marime

Dimensiunea exploatatiei agricole se afla sub actiunea mai multor factori: naturali, organizatorici, economici, sociali, tehnici. Cele mai folosite criterii sunt: criteriul modului de exprimare si criteriul sferei de cuprindere.

Dupa criteriul modului de exprimare, indicatorii de marime pot fi: indiactori directi privind rezultatele economice, indicatori indirecti ai dimensiunii, precum (volumul, suprafata de teren etc.).

Dupa criteriul sferei de cuprindere: indicatori generali si indicatori specifici.

5.3. Optimizarea dimensiunii exploatatiilor agricole prin metode economico-matematice

Potentialul de productie al exploatatiilor agricole individuale se identifica cu rezlutatul ce poate fi realizat prin valorificarea potentialului de resurse echilibrat din punct de vedere tehnologic in conditiile functionarii sistemului de productie al exploatatiilor individuale la parametrii tehnico-economici normati.

In vederea determinarii potentialului de productie al explotatiilor agricole individuale se pot utiliza mai multe metode.

O prima grupa de metode se bazaeaza pe folosirea unor procedee ale statisticii matematice- functii de productie, corelatie si regresii etc.

Aplicarea acestor metode permite reliefarea legaturii dintre nivelul de asigurare cantitativa si calitativa dupa caz, a explotatiei familiale cu diferitele categorii deresurse de productie si marimea indicatorului ce exprima rezultatele activitatii economice in conditiile eficentii medii a utilizarii uneia sau a alteia dintre resurse in cadrul unui esantion constituit din exploatatii familiale agricole omogene. Se poate determina pe aceasta baza marimea cifrei de afaceri, a veniturilor obtinute pe unitatea de suprafata sau pe total exploatatie familiala, in functie de resursele considerate. De exemplu, in raport cu gradul de agregare a informatiei care caracterizeaza potentialul de resurse, se poate stabili marimea cifrei de afaceri in functie de nivelul de fertilizare cu ingrasaminte chimice si naturale, valoarea fondurilor fixe, calitatea solului s.a. Aplicarea metodelor statistico - matematice ofera avantajul unei relative simplitati si operativitati in desfasurarea calculelor, mai ales in aczul utilizarii tehnicii electronice de calcul.Cu toate acestea, folosirea lor genereaza unele neajunsuri, printre care putem remarca faptul ca marimea indicatorului rezultativ care caracterizeaza marimea potentialului de productie al exploatatiei agricole familiale depinde de urmatorii factori: potentialul de resurse, eficienta medie a utilizarii potentialului de resurse in cadrul esantionului abordat si tipul functiei considerate a exprima cel mai veridic corelatia dintre rezultatul activitatii economice si resursele de productie analizate.

Pe aceasta baza, utilizarea procedeelor statisticii matematice genereaza o oarecare relativitate in evaluarea marimii potentialului de productie al exploatatiilor familiale agricole. Orice modificare a esantionului sau optiunii privind tipul functiei conduce la o alta marime a indicatorului rezultativ. Pe langa cele mentionate, ca neajunsuri ale metodelor statistico - matematice in procesul de evaluare a marimii potentialului de productie al exploatatiilor agricole, mai trebuie avut in vedere si faptul ca utilizarea acestora nu permite luarea in considerare, in forma explicita, a particularitatilor tehnologiei si organizarii productiei cum nu ofera de altfel posibilitatea identificarii locurilor inguste si, ca urmare, adoptarea de decizii fundamentale in directia cresterii eficientei economice. 

O alta metoda statistico-matematica in descoperirea rezervelor si a efectului lor economic o constituie procedeul gruparilor statistice. Prin crearea diferitelor intervale sau criterii de grupare cu un numar mare de rezultate se poate scoate in evidenta efectele pozitive sau negative ale unor resurse. Metoda consta in prelucrarea dupa un program special al unui numar cat mai mare de date satistice ale diferitelor exploatatii agricole sau elemente care sunt comparabile si variaza doar elementul pe baza caruia se face gruparea. Metoda da rezultate bune atunci cand intra in concursul grupariloe un numar mare de unitati tocmai pentru a se putea scoate in evidenta elementul general si elimina fenomenele particulare.

Aprecierea de ansamblu asupra marimii exploatatiilor agricole se poate face folosind si anumite procedee simple cum ar fi: procedeul punctajului si procedeul coeficientului de optimitate, in care indicatorii folositi in calcul sunt considerati a fi de aceeasi importanta.

Neajunsurile reliefate sunt inlaturate in mare masura prin utilizarea metodei normativ-constructiva, dar mai ales prin folosirea modelarii economico-matematice. Referitor la aceasta din urma, rezultate satisfacatoare se obtin prin aplicarea unor modele elaborate in limitele programarii liniare. Astfel, in cadrul unui model de optimizare a structurii de productie a exploatatiei agricole prin intermediul functiei scop, axate pe maximizarea valorii cifrei de afaceri, a veniturilor sau a profitului, isi gaseste exprimarea legatura de proportionalitate directa ce se manifesta intre nivelul de dezvoltare a diferitelor culturi, ramuri etc. si rezultatul activitatii de productie care, dupa cum s-a mentionat carcterizeaza marimea potentialului de productie al exploatatiilor individuale agricole. Restrictiile modelului coreleaza consumul de mijloace materiale, financiare si umane, pe categorii de resurse, aferent diferitelor activitati cu resursele disponibile. In aceste conditii, discrepantele care exista in consumul specific de resurse, exprimate prin coeficientii tehnico-economici ai modelului, conjugate cu diferentierea eficientei relative a diferitelor activitati conduc la dimensionarea lor si, pe acesta baza la structurarea sistemului de productie a exploatatiei agricole individuale, de o asemenea maniera incat sa asigure maximizarea rezultatului care poate fi obtinut, cu alte cuvinte la stabilirea potentialului maxim de productie. Potentialul de productie astfel determinat corespunde conditiilor avute in vedere la formularea problemei: activitati preconizate, tehnologii de productie cu consumurile specifice de resurse si niveluri ale productiei medii la hectar aferente lor; cerinte privind limita minima sau maxima de extindere a unor activitati, diferentierea economicitatii unora sau altora dintre activitatile posibile. 

Modelarea matematica a unor relatii, fenomene, si prelucrarea acestora cu ajutorul calculatoarelor electronice nu ofera ele in sine, solutii optime.

Modelul matematic nu face decat sa reflecte o realitate tehnico-economice in masura in care el este construit cu elemente informationale ce redau o realitate obiectiva.

Folosirea acestei metode in activitatea de optimizare a exploatatiilor agricole familiale cuprinde mai multe etape, dintre care cele mai importante sunt:

Stabilirea listei variabilelor. Stabilirea necunoscutelor reprezinta o veriga deosebit de importanta si de complexa si cu implicatii majore asupra elaborarii modelului economico-matematic.

Necunoscutele modelului pot fi reprezentate de suprafete ocupate cu diferite culturi si grupe de culturi.

Sistemul de restrictii cuprinde mai multe grupe si anume:

- restrictii de suprafata, care se refera la stabilirea marimii terenului agricol ce trebuie cultivat, precum si la restrictiile privind suprafata minima si maxima pe care o poate lua fiecare variabila introdusa in model.

Exprimarea matematica poate imbraca urmatoarea forma:

1

∑xj * k ≤ S, in care: xj - suprafata culturii "k" pe parcele "j";

k=1

k - cultura care trebuie cultivata; S- suprafata totala.

In situatia in care exploatatiile agricole au in structura productiei si efective de animale se introduc si restrictii privind numarul de animale.

- restrictii de productie- care evidentiaza productiile totale ce urmeaza a fi obtinute in concordanta cu nevoile de consum.

- restrictii de rotatie- prin care se asigura posibilitatea rotatiei culturilor in functie de biologia plantelor, astfel incat, anual, o cultura sa se poata amplasa pe terenuri din aceeasi clasa de favorabilitate.

- restrictii de succesiune, prin care se vor asigura premergatoarele necesare fiecarei culturi.

- restrictii de culturi duble (succesive) - care trebuie corelate cu suprafetele ocupate cu alte culturi, care parasesc terenul mai devreme.

- restrictii de consum intre productia animala sicea vegetala prin care se asigura legatura intre acestea si conditionarea dezvoltarii lor.

- restrictii privind indicatorii tehnici si economici.

- restrictii de nenegativitate - prin care se asigura variabilelor valori pozitive sau nule.

Vom lua in studiu o exploatatie din comuna Veresti, satul Veresti. Aceasta exploatatie agricola individuala a detinut in ultimii ani urmatatoarele culturi: grau, sfecla pentru zahar, floarea soarelui, legume, cartofi, porumb, alte plante anuale pentru fan si masa verde( borgeag, soia furajera, sorg etc.), trifoi, lucerna, taurine, porcine, ovine, pasari, animale de munca. Teritoriul exploatatiei agricole apartine zonei favorabile pentru cultivarea sfeclei de zahar, porumb, grau, iar in crestrea aniamlelor pentru taurine si porcine.

Elementele modelului cuprind:

Suprafata de teren pe categorii de folosinta. In situatia efectiva, exploatatia agricola detine urmatoarele terenuri:

Tabelul 31

Fata de aceste suprafete, in perspectiva imediata se pot lua in considerare urmatoarele modificari: suprafata de teren arabil poate creste pe seama fanetelor naturale la 3,60 ha, iar fanetele se pot reduce de pana la 0,10 ha ,limita ce reprezinta suprafata de teren care poate fi exploatata doar in acest mod. In cazul exploatatiei luata in studiu se recomanda si este necesar din punct de vedere al proprietarului (care detine o suprafata de pasune de 0,10 ha, adica 3% din totalul suprafetei), sa fie un mod de folosinta obligatoriu.

Productiile medii la hectar au fost estimate pe baza realizarilor din ultimii ani, precum si pe baza unor planuri de perspectiva a exploatatiei agricole. In model indiactorii productiei medii la ha au fost inclusi fara consumul de samanta, precum si cantitatile care se cuvin, la o tehnologie standard, drept plata pentru lucrarile mecanice executate de un particular din zona. Pentru fiecare cultura, in parte a fost estimata si producsia secundara (paie, vreji, tulpini, colete de sfecla etc).

Necesarul de furaje pentru animale a fost determinat pe baza unor productii realizabile in conditiile normale si a efectivelor de animale prevazute, tinand seama de necesitatea asigurarii unor ratii intr-o structura specifica zonei, fireste in sistem gospodaresc. Datorita indivizibilitatii anumitor factori de productie si a necesitatii utilizarii integrale a acestora, se impune formularea restrictiilor in general precum si a celor de dimensionare in special. Pentru exploatatia agricola individuala luata in studiu, am considerat din ratiuni economice, dar si din nevoia de consum familial, ca se pot creste doua vaci, o scroafa cu descendentii acesteia, circa 100 pasari si 10 oi, in functie de traditie si experienta.

Necesarul de forta de munca in perioada de varf sau pe cap de animal a fost determinat pe baza fiselor tehnologice si a normativelor de munca practicate in societatile agricole.

Volumul minim obligatoriu de realizat pentru anumite produse a fost determinat in functie de posibilitatile concrete de productie. S-a luat in considerare, desigur, necesitatea asigurarii nevoii de hrana si a unui surplus pentru vanzare, la produsele: grau, porumb, cartofi, fan la nivelul maxim realizat in ultimii ani.

Profitul pe hectar si pe cap animal a rezultat din diferenta intre valoarea productiei si cheltuielile determinate pe baza fiselor tehnologice.

Variabilele modelului sau necunoscutele sunt reprezentate de dimensiunile ramurilor si numarul de hectare pentru fiecare cultura din productia vegetala. De multe ori, se intalnesc situatii in care, in anumite exploatatii agricole, unele culturi se amplaseaza pe anumite suprafete, strict delimitate, care nu mai intra in modelul de optimizare. Pentru astfel de cazuri, resursele (suprafata, forta de munca) se vor diminua cu cantitatile aferente ramurilor respective. In cazul de fata, s-au considerat in aceasta situatie animalele de munca. Pentru a usura formularea modelului economico-matematic se folosesc o serie de notatii, care in cazul nostru sunt:

i = 1..11 ramurile sectorului vegetal

j = 1215 ramurile sectorului zootehnic

Adica:

i = 1 - grau;

i = 2 - porumb;

i = 3 - sfecla pentru zahar;

i = 4 - floarea sorelui;

i = 5 - cartofi;

i = 6 - legume;

i = 7 - ovaz;

i = 8 - lucerna pentru fan;

i = 9 - sfecla furajera;

i = 10 - fanuri naturale;

i = 11 - masa -verde pasune.

j = 12 - taurine;

j = 13 - porcine;

j = 14 - ovine;

j = 15 - pasari;

S = suprafata agricola ( A+F+P) (ha);

A = suprafata arabila (ha);

A1 = suprafata arabila favorabila pentru legumicultura (ha);

A2 = suprafata arabila ce poate fi cultivata cu sfecla pentru zahar (ha);

F = suprafata fanetelor naturale (ha);

P = suprafata pasunilor naturale (ha);

D = disponibil total de zile-om in perioada de varf (z.o.);

di, dj = necsarul specific de zile-om in ramura vegetala si, respectiv, animala in perioada de varf;

ai = productiile medii principale la hectar realizate in ramura vegetala;

bi = productiile medii secundare la hecatr realizate in ramura vegetala;

ci = necesarul din produsele ramurii vegetale pentru asigurarea unor nevoi determinate;

c( i1, i2in) = necesarul din produsele mai multor ramuri substituibile intre ele, pentru asigurarea unor anumite nevoi determinate (autoconsum);

cj = consumul specific din produsul ramurii vegetale prin ramura animala;

c(j1,j2jn) = consumul specific din produsele substituibile intre ele ale ramurilor vegetale pentru ramura animala;

pi, pj = profitul realizat din ramurile vegetale si animale.

Conditiile restrictive pe care trebuie sa le satisfaca necunoscutele, avand in vedere modelul general, sunt urmatoarele:

Restrictiile privind resursele:

-resursele de teren:

11

- utilizarea integrala a suprafetelor (ha) agricole: (A+F+P) ∑x i = S;

i = 1

10

- nedepasirea suprafetei arabile (ha) : ∑x i A;

i = 1

- utilizarea ca pasune naturala cel putin a suprafetei obligata a fi exploatata in acest mod: (F): x10 F;

- utilizarea ca pasune naturala cel putin a suprafetei de teren (ha) obligata a fi exploatata in acest mod : (P):x11 P;

- limitarea suprafetei cultivate cu legume la nivelul disponibilului de teren pretabil pentru legumicultura: (A1): x6 A1.

- nedepasirea suprafetei maxim posibile a fi cultivata cu sfecla de zahar (A2): x3 A2;

- limitarea efectivelor de ovine la nivelul maxim al resursei de masa verde de pe pasunile naturale: c11 x14 d" a11 x11.

- resursele de forta de munca: necesarul de zile-om in perioada de varf sa nu depaseasca resursa totala de forta de munca disponibila in acea perioada.

Restrictii de proportionalitate

- asigurarea necesarului de culturi furajere pentru efectivele de animale proiectate, precum si pentru vanzare:

- asiguarea necesarului de porumb:

a2 x2 c2 * 12 x12 + c2 * 13 x13 + c2 * 14 x14 + c2 * 15 x15 + c2;

- asigurarea necesarului de cereale furajere boabe:

a7 x7 c7 *12 x12 + c2 * 13 x13 + c2 * 14 x14 + c2 * 15 x15 + c7;

- asigurarea necesarului de suculente:

a9 x9 + b3 x3 = c(9,3) * 12 x12 + c(9,3) * 13 x13 + c(9,3) * 14 x14 + c(9,3) * 15 x15 + c(9,3);

- asigurarea necesarului de fanuri:

a10 x10 c(10,3) * 12 x12 + c(10,3) * 14 x14 + c(10,3);

- asigurarea necesarului de masa verde:

a11 x11= c(11) * 12 x12 + c(11) * 13 x13 + c(11) * 14 x14 + c(11) * 15 x15 + c(11);

- asigurarea efectivelor de animale proprietate cu furajare grosiere si asternut:

b1 x1 + b2 x2 + b7 x7 e"c(1,2,7) * 12 x12 + c(1,7) * 14 x14 + c(1,2,7) * 14 x14 + c(1,2) * 15 x15 +c(1,2,8);

- asigurarea necesarului de grau si cartofi:

a1 x1 c1;

a5 x5 c5.

Restrictii de dimensiune

Pentru asigurarea dimensiunii optime a ramurilor proiectate, este necesara includerea unor restrictii specifice. Din acest punct de vedere, formularea completa a modelului ar necesita includerea limitelor intervalului variatiei dimensiunilor optime pe unitati de productie, cel putin la principalele ramuri.

In cazul exploatatiei agricole individuale luate in studiu, restrictiile de dimensiune trebuie sa fie de forma: x12 > 2; x13 > 1, iar functia de eficienta are configuratia:

11 17

F = pixi + pj xj max.

i = 1 j = 12

si vizeaza obtinerea profitului maxim.

Modelul economico-matematic de optimizare dimensiunii exploatatiei agricole individuale din comuna Veresti:

Cultivarea suprafetei de teren agricol:

X1 +X2 + X3 + X4 + X5 +X6 + X7 + X8 + X9 + X10 + X11 = 3,80 ha

Cultivarea suprafetei de teren arabil:

X1 + X2 + X3 + X4 + X5 + X6 + X7 + X8 + X9 = 3,50 ha.

Suprafata ocupata cu fanete:

X10 < 0,10 ha.

Suprafata ocupata cu pasuni:

X11 = 0,10 ha.

Suprafata ocupata cu legume:

X6 > 0,02 ha.

Suprafata ocupata cu sfecla de zahar:

X3 < 0,03 ha.

Necesarul de forta de munca:

4 x1 + 30 x2 + 40 x3 + 15 x 4 + 28 x5 + 68 x6 + 3 x7 + 4 x8 + 18 x9 + 8 x10 + 300 x12 + 325 x13 + 70 x14 + 70 x15 < 2000 t

Asigurarea productiei de grau:

2,45 x1 > 2,6 t.

Asigurarea productiei de porumb:

5,65 x2 - 0,07 x12 - 0,35 x13 - 0,09 x14 - 0,036 x 15 > 5,1 t.

Asigurarea productiei de cartofi:

13 x5 > 10 t.

Asigurarea productiei de ovaz:

x7 - 0,012 x12 - 0,115 x13 - 0,012 x14 - 0,056 x15 > 2,5 t.

Asigurarea productiei de suculente:

8 x3 + 30 x9 - 0,725 x12 - 0,335 x13 - 0,065 x14 - 0,018 x15 > 26 t.

Asigurarea cu fan:

12 x8 + 3 x10 - 0,148 x12 - 0,035 x13 - 0,06 x14 - 0,016 x15 > 15 t.

Asigurarea cu masa verde:

6 x11 - 0,82 x12 - 0,36 x13 - 0,44 x14 - 0,016x15 > 3,5 t.

Asigurarea cu grosiere:

2,25 x1 + 1,2 x7 - 0,215 x12 - 0,116 x13 - 0,058 x14 - 0,006 x15 > 6 t.

Asigurarea productiei de grau si cartofi:

2,45 x1 + 13 x5 > 15 t.

Numarul de oi in functie de pasune:

6 x11 - 0,447 > 6 t.

Numarul de vaci:

x12 >

Numarul de porci:

x13 >

F.O. Maximizarea profitului

680,4 x1 + 1301,8 x2 + 1514 x3 + 720,4 x4 + 1485 x5 + 870 x6 + 564 x7 + 215 x8 + 218 x9 + 125 x10 + 114 x11 + 6750 x12 + 5840 x13 + 2311 x14 + 724 x15 MAX.

Dupa rezolvarea modelului solutia obtinuta este:

X1 - grau = 1,223 ha;

X2 - porumb = 0,331 ha;

X3 - sfecla pentru zahar = 0 ha;

X4 - floarea soarelui = 0 ha;

X5 - cartofi = 0,532 ha;

X6 - legume = 0 ha;

X7 - ovaz = 1,414 ha;

X8 - lucerna fan = 0,125 ha;

X9 - sfecla furajera = 0 ha;

X10 - fanuri naturale = 0,075 ha;

X11 - pasune = 0,10 ha.

X12 -taurine = 2 capete;

X13 - porcine = 4 capete;

X14 - ovine = 0 capete;

X15 - pasari = 0 capete.

Functia scop(profitul maxim): 4044 lei

Profitul obtinut este relativ mic, dar solutia este satisfacatoare.

Optimizarea marimii exploatatiilor agricole folosind metoda punctajului

Aprecierea de ansamblu asupra marimii optime a exploatatiilor agricole se poate realiza si prin metoda punctajului, prin care se acorda fiecarui indicator de eficienta luat in considerare un anumit numar de puncte in functie de nivelul sau considerat in sens economic.

Potentialul de productie al exploatatiilor individuale se identifica cu rezultatul obtinut prin valorificarea potentialului de resurse echilibrat tehnologic, in conditiile functionarii sistemului de productie al exploatatiei agricole la parametrii tehnico-economici normati. In vederea stabilirii dimensiunii optime a exploatatii individuale din comuna si satele studiate, intr-o prima etapa, se va folosi o metoda statistico-matematica - metoda punctajului. Vor fi luati in calcul urmatorii indicatori: venituri, cheltuieli si profitul la un hectar agricol, veniturile la 1000 lei cheltuieli, cheltuieli la 1000 lei venituri. In functie de nivelul valorilor fiecarui indicator i s-a acordat puncte, dupa cum urmeaza: pentru valoarea cea mai mare s-au acoradt 100 puncte, iar pentru valoarea cea mai mica 0 puncte, cu exceptia indicatorilor privind cheltuielile la hectar si la 1000 lei venit, la care valoarea cea mai mica a primit 100 de puncte, iar cea mai mare 0 puncte. Pentru valorile intermediare, numarul de puncte s-a calculat prin interpolare.

Indicatorii economici in varianta initiala V0

Tabelul 32

Datele prezentate in tabel evidentiaza faptul ca in comuna Veresti, in conditiile existente, dimensiunea optima a unei exploatatii agricole este de peste 3 ha.

Masurile pentru cresterea dimensiunilor pot fi : cumpararile de teren, limitarea prin lege a farmitarii exploatatiilor prin mosteniri, arendarea de suprafete de la cei care nu le pot lucra eficient.

Indicatorii tehnici

Tabelul 33

Indicatori economici in varianta V1 - maximizarea profitului

Tabelul 34

Indicatori economici in varianta V2 - minimizarea cheltuielilor

Tabelul 35

V1-V0

Tabelul 36

V2-V0

Tabelul 37

5.5. Optimizarea marimii exploatatiilor agricole folosind procedeul gruparii statistice

Restructurarea agriculturii romanesti ca urmare a aplicarii Legii fondului funciar a produs schimbari majore ale structurii de proprietate asupra terenurilor agricole, si implicit a marimii diferitelor tipuri de exploatatii. Intrucat in agricultura, utilizarea optima a mijloacelor de productie si a fortei de munca se poate realiza doar in cadrul unei anumite suprafete de teren, organizarea rationala a procesului de productie a ridicat problema stabilirii pe baze stiintifice a limitelor pana la care trebuie considerata rationala marimea suprafetelor de teren si a productiei exploatatiilor agricole individuale, in conditii de eficienta economica. Experienta agriculturii din tarile avansate, a demonstrat ca folosirea unor suprafete de teren mari, constituie una dintre cele mai importante conditii pentru folosirea eficienta a resurselor si mijloacelor de productie si obtinerea de produse agricole in partizi mari. Acest lucru face necesara determinarea dimensiunii optime a exploatatiilor agricole individuale aparute ca urmare a aplicarii Legii nr. 36/1991, ca o conditie hotaratoare pentru organizarea rationala a productiei si sporirea eficientei economice a activitatii acestora.

Problema dimensiunii optime a exploatatiilor agricole prezinta o mare importanta din cauza legaturii stranse care exista intre aceasta problema si marimea cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor pentru investitii, a modului de organizare a productiei si a sistemului de management.

Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca, superioritatea exploatatiilor agricole foarte mari fata de cele mici nu se manifesta intotdeauna, ci numai pana la o limita de marime, fapt de care trebuie sa se tina intotdeauna seama. De aceea, stabilirea unor dimensiuni optime, rationale si justificate din punct de vedere economic si organizatoric al exploatatiilor agricole, prezinta o deosebita importanta. Intrucat dimensionarea teritoriala a exploatatiilor agricole individuale este determinata in mod obiectiv de nivelul dezvoltarii fortelor de productie din agricultura si de gradul utilizarii lor, este necesar ca aceasta sa fie stabilita mai intai pe baza analizelor statistice de eficienta economica a productiei pe grupe de unitati. In acest scop se foloseste procedeul gruparii statistice. Deoarece marimea suprafetei agricole rezulta din actiunea numerosilor factori, din care unii exercita o influenta de franare, iar altii stimuleaza cresterea suprafetei. La stabilirea suprafetei optime a unei exploatatii agricole nu trebuie sa se ia in considerare un singur factor sau un singur grup de factori, ci trebuie luati in considerare toti factorii care apar in conditiile concrete date.

Pentru a utiliza aceasta metoda de optimizare trebuie sa se cunoasca urmatorii factori: numarul exploatatiilor agricole, suprafata medie agricola pe exploatatie agricola, suprafata arabila, vii, livezi, valoarea productiei agricole, consumul, valoarea adaugata bruta, valoarea adaugata neta, cheltuieli materiale, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, profit la un hectar teren agricol.

Aplicarea metodelor satistico-matematice ofera avantajul unei relative simplitati si operativitati in desfasurarea calculelor, mai ales in cazul tehnicii electronice de calcul. Cu toate acestea , folosirea lor genereaza unele neajunsuri , in sensul ca marimea indicatorului rezultativ ce caracterizeaza dimensiunea potentialului de productie depinde de potentialul de resurse, de eficienta medie a utilizarii potentialului de resursein cadrul esantionului abordat si tipul functiei considerate a exprima cel mai corespunzator corelatia dintre rezultatul activitatii economice si resursele de productie analizate.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Agricultura, ramura cu vechi traditii a inregistrat de-a lungul timpului in comuna Veresti schimbari fundamentale in structura sociala, in ridicarea nivelului tehnic, in structura si repartitia categoriilor de folosinta a terenurilor si a culutrilor agricole.

Pe teritoriul comunei Veresti conditiile de relief au valoare economica, favorizand in special dezvoltarea agriculturii.

Cresterea porcinelor reprezinta principala ramura a zootehniei comunei Veresti, atat pentru numarul de animale cat si pentru productia de carne.

Structurile oraganizatorice din agricultura sunt exploatatiile agricole si intreprinderile agricole. Exploatatiile agricole din comuna Veresti sunt in numar de 1764, cele mai multe avand dimensiuni de 0,1- 1 hectar.

Una dintre cele mai importante metode de cercetare folosite in agricultura este programarea liniara.

Programarea liniara a aparut ca urmare a faptului ca, in productia si in conducerea moderna a productiei se foloseste un numar mare de variabile, intre care exista raporturi liniare de egalitate si de inegalitate.Modelul de programare liniara este un model de decizie.

Eficienta economica reprezinta chintesenta tuturor actiunilor ce se intreprind pe linia organizarii si conducerii stiintifice a productiei muncii, a tot ce poate contribui la economisirea muncii sociale si la o productivitate sporita a acesteia.

In agricultura, ca si in celelalte ramuri ale economiei nationale trebuie sa se asigure o eficienta ridicata a activitatii ce se desfasoara atat in productia vegetala, cat si in cea animala.

Numai pe baza acesteia se aduce o contributie agriculturii, prin cresterea venitului national la ridicarea bunastarii generale a intregii economii.

In scopul realizarii de venituri in tot cursul anului care sa asigure fondurile necesare efectuarii cheltuielilor trebuie sa se diversifice activitatile de productie si prestari servicii, insamantarea unor suprafete cat mai mari cu culturi succesive si intercalate, obtinerea de legume in perioadele de valorificare avntajoase, care sa fie livrate la calitati superioare.

Abordarea problemelor de optimizare consta in a lua in considerare alternativele existente si a determina care din multimea deciziilor posibile asigura cel mai bine obiectivul economic al conducerii unitatii.

Optimizarea consta in a alege acea varianta de plan de productie care, bazat pe asolament rational, reprezinta un anumit profit si asigura rezultatele economice cele mai bune.

Exploatatiile individuale trebuie sa fie de peste 3 hectare pentru a fi eficiente din punct de vedere economic si agricol.

Dezvoltarea exploatatiilor agricole trebuie sa se sprijine pe eforturile proprietarilor care trebuie sa vizezez in primul rand cresterea veniturilor.

Prin aplicarea unor tehnologii realiste si avansate care sa inglobeze metode si procedee agrotehnice cat mai oportune, masuri agrochimice si de mecanizare, explotatiile agricole vor obtine cantitati suplimentare de produse si de calitate superioara.

Prin optimizarea culturilor accentul s-a pus pe reducerea cheltuielilor si sporirea veniturilor, obtinand un profit maxim.

BIBLIOGRAFIE

1. Berca M., - Agricultura in tranzitie, Editura Ceres, Bucuresti, 2001.

2. Ciurea I.V., - Managementul in exploatatiile agricole, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 1999.

3. Ciurea I., Vasilescu N., Brezuleanu S., Ungureanu G., - Zona ruralǎ a judetului Bacǎu. Prezent si perspective de dezvoltare economicǎ si socialǎ. Lucrǎri stiintifice, U.S.A.M.V. Iasi, vol. 39, seria Agronomie, 1996.

4. Ciurea I.V., Ungureanu G., Brezuleanu S., - Rolul sectorului privat in crearea unei agriculturi durabile, Lucrǎri stiintifice, U.S.A.M.V., Iasi, seria Agronomie, vol.44, 2001.

5. Diacon V., - Repere istorice din vol. "Vechi asezǎri pe Suha bucovineanǎ", Editura " Universitatea Al.I.Cuza ", Iasi, Tom 10, 1989.

6. Ethan E., Plesca Gh., - Clima podisului Sucevei, zona Fǎlticeni, Curs de climatologie, Universitatea AL.I.Cuza, Iasi.

7. Haimovici S., - Studiu faunistic din asezarea orǎseneascǎ Baia din vol. Baia oras medieval, Editura Junimea, Iasi.

8. Macovei Gh., Avarvarei I., - Agricultura Romaniei in contextul integrǎrii europene, Iasi, 1998.

9. Macovei Gh., Donosǎ D., - Economie si dezvoltare ruralǎ, Editura Panfilius, Iasi, 2003.

10. Magazin P., - Agricultura si destinul Romaniei, Iasi, 1999.

11. Martiniuc C., - Cercetǎri geomorfologice in regiunea Baia Suceava, Iasi, Tom II, 1956.

12. Neamtu V., - Istoria orasului medieval Baia, Editura Universitatea Al.I.Cuza, Iasi, 1997.

13. Neamtu V., Neamtu E., Cheptea S., - Orasul medieval Baia in sec.XIV-XVII, Editura Junimea, Iasi, 1980.

14. Otiman P.I., - Economie ruralǎ, Editura Agropoint, Timisoara, 1999.

15. Popescu A., - Dezvoltare ruralǎ, Editura Universitarǎ, Bucuresti, 2008.

16. Pop Cecilia - Merceologia produselor alimentare, Tipografia Moldova, Iasi 2004.

17. Stefan G., - Curs economie ruralǎ, Iasi,2003.

18. Tufescu V., - Curs - Pe valea Moldovei, din Geografia Fizicǎ a Romaniei.

19. Ungureanu G.- Curs managementul dezvoltǎrii rurale, Iasi, 2006.

20. Zahiu L., - Management agricol, Editura Economicǎ, Bucuresti, 1999.

21. Zahiu L. si colab. - Agricultura Uniunii Europene sub impactul politicii agricole comune, Editura Ceres, Bucuresti, 2006.