Asezarile

ASEZARILE

Aparitia si evolutia asezarilor au fost influentate de factori fizico-geografici dintre care relieful si hidrografia au avut rol important, precum si de factori sociali-istorici.dau nota de specificitate pentru fiecare situatie in parte. In campie s-au dezvoltat, in general, sate mijlocii si mari, iar orasele se remarca prin aliniamentul celor patru centre urbane ce depasesc 100 mii de locuitori: Timisoara, Arad, Oradea si Satu Mare, de o parte si de alta acestuia aparand, treptat, orase mai medii si mici.

Numeroasele urme arheologice din toate perioadele, inclusiv din vremea dacilor liberi si a formarii intailor formatiuni politico-statale romanesti (voievodatele, ducatele) si atestarea documentara timpurie (aproape in totalitate in secolele XII-XV) dovedesc continuitatea de prezenta a localitatilor caracteristice populatiei autohtone, chiar in conditiile in care au avut loc intrari de cucerire si colonizare ale unor alohtoni, care si-au impus anumite viziuni proprii, in aceasta privinta fiind de subliniat actiunea de sistematizare-geometrizare a asezarilor rurale din Banat, realizata in perioada stapanirii habsburgice, facilitata de labilitatea materialelor din care erau construite casele (paianta sau chirpic, eventual lemn, acoperisul fiind de paie sau stuf).

Asezarile rurale

Acestea prezinta, in mod firesc, prin elementele lor specifice, diferentieri relativ bine puse in evidenta de la vest spre est (in campie fata de dealuri) si de la sud catre nord, intre care se remarca:

sate adunate cu trecere spre varianta compacta in unitatea de campie, rasfirate cu tendinta destul de evidenta de adunare la intalnirea campiei cu zona de dealuri si dominarea celor rasfirate, in numeroase situatii liniare, in cuprinsul dealurilor;

- prezenta satelor mijlocii si mari in campie, cu densitate redusa (injur de 4 localitati/100 km²), in timp ce in spatiul de dealuri, cu exceptia unora dintre "depresiunile-golfuri', localitatile rurale dominante sunt cele mici si mijlocii, fapt care si conduce la o densitate simtitor mai ridicata (in jur de 7-8 sate/100 km², in unele areale chiar mai mult). Fara a detalia aceasta problema, poate fi subliniat ca in Campia de Vest sunt prezente un anumit numar de sate din categoria celor foarte mari (peste 4 000 de locuitori), in cadrul acestora evidentiindu-se, mai intai, cele din Gruparea Campiei Banatului (Simand, Siria, Vladimirescu, Dudestii Vechi, Periam, Varias, Vinga si Giarmata), dupa care spre nord apar mai izolate (Tinca, Diosig, Odoreu, Livada si Turt). Un numar destul de insemnat dintre acestea sunt situate la limita campie-dealuri, dezvoltarea lor fiind favorizata de potentialul geografic al celor doua unitati. Fata de campie, in unitatea de dealuri s-au format numai doua sate foarte mari, respectiv Sarmasag, pe baza resurselor de carbune din zona si Tileagd, cu prelucrarea lemnului (Gr. Pop, 1998);

functional, satele din campie se inscriu in categoria celor de cultura cerealelor si cresterea animalelor, in unele areale inregistrandu-se o anumita tendinta de specializare catre legumicultura, viticultura, piscicultura etc, in timp ce spatiul de dealuri se caracterizeaza prin prezenta satelor de cresterea animalelor si cultura cerealelor, in anumite locuri imbinata cu pomicultura si viticultura.

Asezarile urbane

In Campia de Banato-Crisana sunt 24 de orase, din care 7 au aparut dupa recensantul din 2002.La contactul cu dealurile sunt 5 orase: Seini, Marghita, Lipova, Lugoj, Buzias, orase care in unele lucrari sunt incluse la dealuri (Gr.Pop, 2005), in alte lucrari sunt incluse la campie (Gr.Posea, 1999).

Privitor la aparitia si evolutia oraselor, trebuie subliniat ca ele sunt amplasate fie pe vetrele initiale, fie in vecinatatea unor situri existente inca din neolitic si epoca metalelor, cu continuare de dezvoltare in toate perioadele istorice urmatoare, saltul semnificativ apartinand, insa, secolului XX, cand la orasele existente s-au adaugat altele noi, provenite din localitati rurale, ultimele inscrise in aceasta categorie fiind Seini si Valea lui Mihai (1989). Dupa Recensamantul din anul 2002, alte 7 centre rurale au fost trecute in categoria oraselor: Ardud (2004), Sacueni (2004), Santana (2003) si Pecica (2004), Ciacova (2004), Gataia (2004) si Recas (2004), urmare a acestui fapt ajungandu-se, in cuprinsul Dealurilor de Vest si Campiei de Vest, la un total de 56 de localitati inscrise in aceasta categorie. Ca localitati, aproape toate orasele actuale sunt mentionate documentar intre secolele XII-X1V, in cadrul acestora fiind de mentionat: Oradea (1113), Arad (1156), Pancota (1202), Timisoara (1212), Satu Mare (1213), Marghita (1215).

Cu privire la repartitia teritoriala, se pune in evidenta, pe de o parte, aliniamentul oraselor Campiei de Vest: Satu Mare, Carei, Valea lui Mihai, Sacueni, Oradea, Salonta, Chisineu-Cris, Arad, Timisoara si Deta, in vestul acestuia fiind situate (dar numai in Campia Banatului) orasele: Curtici, Nadlac, Pecica, Sannicolau Mare, Jimbolia si Ciacova, iar in est, in campie sau aproximativ la limita acesteia cu dealurile sunt prezente orasele: Ardud, Tasnad (posibil, tot asa de bine, sa fie incadrate si la unitatea de dealuri, indeosebi daca se are in vedere ca vatra celor doua orase este situata, in mod evident, la un nivel mai ridicat fata de partea nordica a hotarului localitatilor), Santana, Pancota, Recas si Gataia.

In ceea ce priveste repartitia oraselor in unitatea de campie, se constata o descrestere evidenta a numarului oraselor de la sud catre nord, 12 fiind situate in Campia Banatului (Curtici, Santana, Nadlac, Pecica, Arad, Sannicolau Mare, Jimbolia, Timisoara, Recas, Ciacova, Deta si Gataia, la care se adauga trei orase situate la contactul cu dealurile : Lipova, Lugoj, Buzias ), apoi sase in Campia Crisurilor ( Oradea, Salonta, Chisineu-Cris, Pancota, Ineu, Sebis) si sase in Campia Somesului (Satu Mare, Tasnad, Ardud, Carei, Valea lui Mihai, Sacueni la care se adauga doua orase la contactul cu dealurile- Marghita si Seini).

Dimensional, se inregistreaza, de asemenea, diferentieri semnificative Astfel, din cele cinci orase mari (peste 100 mii de locuitori), patru se inscriu in aliniamentul urban al Campiei de Vest: Satu Mare si Arad (100-200 mii de locuitori), Oradea (peste 200 mii de locuitori) si Timisoara (peste 300 mii de locuitori), Categoria oraselor mijlocii este reprezentata numai prin trei centre urbane: Carei si Lugoj (mijlocii mici), toate celelalte fiind orase mici, avand chiar sub 10 mii de locuitori: Ardud, Tasnad, Chisineu-Cris, Pancota, Curtici, Nadlac, Recas, Ciacova, Gataia si Deta.

= Orase din anul 1968; ² = Orase din anul 1989; ' = Orase din anul 1995; ⁴ = Populatie rurala k Recensamantul din anul 1992.

(a) Orase aparute dupa Recensamantul din anul 2002, pana la 7 aprilie 2004: Ardud (2004, 6 loc, Campia Ardudului), Sacueni (2004, 11 665 locuitori, Culoarul Ierului, Santana si Pecica (2003 si 2004_; 12 936 loc. si 13 024 loc, Campia Aradului), Recas si Ciacova (2004, 7 285 locuitori si 8 560 locuitori, Campia Timisului) si Gataia ( 8 103 loc, Campia Barzavei). Numarul de locuitori la aceste orase, impreuna cu al localitatilor componente, este cel inregistrat la Recensamantul din anul 2002.

In ceea ce priveste evolutia dimensionala a oraselor, se constata, in ansamblu, ca si la nivel national, o situatie de crestere a numarului de locuitori pana in jurul anului 1990, dupa care mediul urban, cu foarte putine exceptii, a intrat intr-un evident proces de declin. Astfel, in intervalul 1990-2002, in Dealurile si Campia Banato-Crisana 11,1 % numarul total populatiei urbane s-a redus cu circa 11%, descresteri mari realizandu-se in Marghita, Vascau, Sebis, Lipova, Lugoj, Satu Mare, Tasnad, Salonta, Chisineu-Cris, Curtici, Arad, Jimbolia si Deta (zona de campie). Descresterile cele mai semnificative s-au inregistrate la Carei (la 79,7 % in 2002, fata de in 1990) Spre deosebire de situatia de ansamblu mentionata, orasul Seini a inregistrat, in perioada urmarita, cresteri ale numarului de locuitori Seini (10,5 %, de la 9 146 la 10 105 locuitori) (tabelul 1).

Sub aspectul functiei indeplinite,orasele din Campia Banato-Crisana se inscriu in categoria oraselor industriale complexe si de servicii, intre acestea evidentiindu-se, in primul rand, centrele administrativ-teritoriale ale judetelor, respectiv Satu Mare, Oradea, Arad si Timisoara, la care se adauga si alte orase (Carei, Tasnad, Seini, Marghita, Alesd, Salonta, Pancota, Lugoj etc), in timp ce altele fac parte din categoria oraselor mixte (Valea lui Mihai, Ineu, Sebis, Curtici, Lipova, Nadlac, Sannicolau Mare, Buzias si Deta).