Personalitati istorie

Personalitati istorie

Basarab I intemietorul (1310/1320-1352) - intemeietorul statului Tara Romaneasca. in 1330 a avut loc confruntarea directa dintre Basarab si Carol Robert de Anjou. Batalia de la Posada a insemnat sfarsitul suzeranitatii maghiare si aparitia primului stat romanesc independent.

Bogdan I (1359-1365) - Descalecatul lui Bogdan din 1359 a marcat un moment important in procesul emanciparii statului romanesc de la est de Carpati de sub suzeranitate ungara. Cronica domniei lui Ludovic, scrisa de loan de Tarnave, semnaleaza esecul expeditiilor repetate intreprinse de ostile Regatului ungar si rezultatul final al luptei, transformarea Moldovei intr-un stat independent.

Petru I Musat (1375-1391) - domnitorul Moldovei, care a inaugurat traditia bunelor relatii cu Polonia pentru a contrabalansa pericolul reprezentat de Ungaria.

Mircea cel Batran (1386-1418) - domn al Tarii Romanesti, urmareste sa contracareze tendintele hegemonice ale Regatelor Ungariei si Poloniei, precum si tentativele Imperiului Otoman de a cuceri Tarile Romane. incheie un tratat, de pe pozitii de egalitate, cu Polonia regelui Vladislav Iagello, tratat semnat la Radom (10 decembrie 1389) si ratificat la Lublin (20 ianuarie 1390), tratat care are si un caracter antiungar. Cu Ungaria regelui Sigismund de Luxemburg incheie un tratat care a reprezentat prima alianta antiotomana, la 7 martie 1395, la Brasov, prin care Mircea era recunoscut ca si domn al Amlasului si Fagarasului, precum si in Banatul de Severin. Pparticipa la batalia de la K.ossovopoljie din 1389, cand i-a ajutat pe sarbi. Imperiul Otoman organizeaza o expeditie la nordul Dunarii, soldata cu victoria lui Mircea, in urma bataliei de la Rovine, din 30 noiembrie 1394 sau 17 mai 1395. Luptele pentru tron din interiorul Imperiului Otoman, il determina pe Mircea sa se amestece in lupta pentru mostenirea tronului imperial din Imperiul Otoman, ceea ce pentru Tara Romaneasca insemna o perioada de stabilitate. A ctitorit manastirea Cozia (1388).

Mihail (1418-1420) - fiul lui Mircea cel Batran, in timpul caruia, in 1420 turcii ocupa Dobrogea.

Alexandru cel Bun (1400-1432) - domnitorul Moldovei, care a pendulat intre marile puteri Polonia si Ungaria (a ajutat pe polonezi in bataliile de la Grunwald-1410 si Marienburg-1422).

Iancu de Hunedoara (1441-1456) - ban de Severin (1438), voievod al Transilvaniei, promoveaza o politica externa cu un pronuntat caracter ofensiv, avand drept obiectiv lupta antiotomana. Participa la cruciadele tarzii, organizand numeroase expeditii militare pe teritoriul Imperiului Otoman. Cele mai semnificative au fost: campania cea lunga de la sudul Dunarii din 1443-1444, incheiata cu pacea de la Seghedin, favorabila crestinilor, prin care turcii se angajeaza sa respecte pacea timp de 10 ani; insa la initiativa legatului papal, regele Ungariei, Vladislav al III-lea nu respecta pacea si organizeaza o noua cruciada, soldata cu victoria otomanilor la Varna, la 10 noiembrie 1444. Regele maghiar moare in lupta, iar Iancu va deveni guvernator al Ungariei in 1446. in anii urmatori va continua seria de cruciade impotriva Imperiului Otoman, dar fara succes. in 1448 organizeaza o noua cruciada la Kossovopoljie (17-19 octombrie 1448), care se soldeaza cu victoria otomanilor, datorita tradarii despotului sarb; 1453, sultanul Mahomed aliII-leaIcucereste Constantinopolul, cea ce provoaca un adevarat soc pentru Europa, si planuieste inaintarea inspre centrul Europei pe directia Belgrad Viena. Iancu de Hunedoara convoaca sub arme fortele crestine, iar la 4-21 iulie 1456 are loc batalia de la Belgrad. Victoria va fi de partea crestinilor. Cea mai importanta consecinta a acestei batalii a fost faptul ca a fost oprita inaintarea turcilor spre centrul Europei, acestia reusind sa cucereasca cetatea abia in anul 1521. La 11 august 1456, Iancu moare in tabara de la Zemun si este inmormantat in Catedrala din Alba Iulia.

Vlad Tepes (1448, 1456-1462, 1476) - domn al Tarii Romanesti, se afirma in lupta antiotomana in contextul in care papa Pius al II-lea, in 1459, incearca sa relanseze ideea de cruciada impotriva turcilor. Desi initial ajunge domn cu ajutorul turcilor, abia in a doua sa domnie se va opune Imperiului Otoman si va refuza plata tributului. Astfel ca, dupa ce organizeaza o campanie la sudul Dunarii devastand cetati turcesti, in anul 1462 sultanul Mehmet al II-lea (insotit de Radu cel Frumos, fratele lui Vlad) porneste o campanie impotriva Tarii Romanesti. In noaptea de 16/17 iunie 1462 are loc atacul de noapte de la Targoviste organizat de catre Vlad, dar victoria obtinuta nu poate fi fructificata, datorita tradarii boierilor. Din ordinul regelui Ungariei, Vlad va fi acuzat de tradare a cauzei crestinilor si va fi inchis pana in 1475, cand e eliberat datorita interventiei lui Stefan cel Mare; este pus din nou domn al Tarii Romanesti in 1476, dar va domni doar o luna.

Vlad Uzurpatorul - in urma bataliei de la Rovine, boierimea il accepta ca si domn pe Vlad Uzurpatorul, care a ajuns la o intelegere cu turcii. Mircea reuseste sa iti recupereze tronul, in 1397.

Stefan cel Mare (1457-1504) - domn al Moldovei, a avut ca si principal obiectiv in politica externa, contracararea tendintelor hegemonice ale marilor puteri vecine (Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman). Si-a ales, ca si modalitate diplomatica, evitarea purtarii unui conflict cu mai multe state deodata. La 4 aprilie 1459, prin tratatul de la Overchelauti, Stefan il recunoaste drept suzeran pe regele Poloniei. Cazimir al IV-lea, prin care asigura Moldovei protectie impotriva tendintelor de dominatie ale Ungariei lui Matei Corvin. Tratatul va fi reinnoit in conditiile in care Stefan este amenintat de Imperiul Otoman, domnitorul roman depune personal juramant de vasalitate in fata regelui polon, (a Colomeea la 15 septembrie 1485 (depunerea personala a juramantului s-a facut in contextul in care Moldova pierduse in favoarea turcilor. in 1484, cetatile Chilia si Cetatea Alba, iar Stefan spera recuperarea lor). Spre sfarsitul domniei se tensioneaza relatiile cu Polonia; noul rege Ioan Albert intreprinde o expeditie militara in Moldova, el dorind sa exercite controlul asupra Moldovei si asta insemna inlaturarea lui Stefan. Are loc batalia de la Codrii Cosminului, in 1497, soldata cu victoria lui Stefan, in urma careia va fi incheiat tratatul moldo-polon, semnat de pe pozitii de egalitate, la 12 iulie 1499. Tratatul prevedea "liniste si pace vesnica' intre cele doua state, deci si emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea Poloniei. Regele Ungariei Matia Corvin manifesta tendinte de hegemonie si de impunere a suzeranitatii asupra Moldovei. Motivul relatiilor incordate: stapanirea Chiliei de catre Ungaria, cetate recucerita in 1465 de catre Stefan. Ca urmare, Matia Corvin organizeaza o campanie in Moldova, soldata cu batalia de la Baia, din 15 decembrie 1467, in urma careia domnul Moldovei iese invingator. La 12 iulie 1475, Stefan incheie cu Matia Corvin un tratat antiotoman, in conditii de deplina egalitate, reinnoit in 1489. Prin politica sa antiotomana, domnul Moldovei a urmarit emnaciparea de sub suzeranitatea Imperiului Otoman. inainte de a refuza plata tributului, Stefan cel Mare intervine in Tara Romaneasca unde, in 1471 il instaleaza ca domn pe Laiota Basarab, inlocuindu-l pe Radu cel Frumos, ce fusese pus de turci in 1462. Imperiul Otoman organizeaza o expeditie impotriva Moldovei, 120.000 oameni, condusi de Suleiman-Pasa. Batalia are loc la Vaslui (Podul inalt) la 10 ianuarie 1475, unde domnul Moldovei obtine o stralucita victorie, mentionata in documentele timpului. Reactia Imperiului Otoman nu se lasa insa asteptata, astfel ca in anul urmator, are loc o noua campanie impotriva Moldovei, armata otomana fiind condusa chiar de sultanul Mahomed al II-lea, campanie precedata de raidurile tatarilor in Moldova. Batalia are loc la Razboieni (Valea Alba) la 26 iulie 1476, insa victoria otomana nu poate fi fructificata datorita rezistentei cetatilor moldovene. In 1484, in urma campaniei lui Baiazid al II-lea impotriva Moldovei sunt pierdute cetatile Chilia si Cetatea Alba. in perioada 1485-1486 au loc ultimele confruntari cu turcii la Catlabuga si Scheia. Victoria turcilor il determina pe Stefan sa incheie pace cu Imperiul Otoman, prin care plateste din nou tribut si recunoaste suzeranitatea sultanului, dar pastreaza autonomia Moldovei.

Mihai Viteazul (1593-1601) - Mihai incheie un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, la fel cum va face Moldova, prin domnitorul Stefan Razvan. Astfel, la 20 mai 1595 la Alba Iulia, este semnat tratatul de o delegatie alcatuita din 12 boieri munteni; tratatul prevedea faptul ca Mihai devine loctiitorul lui Sigismund Bathory in Tara Romaneasca, era acceptata de catre domnul muntean tutela marii boierimi, iar biserica ortodoxa din Transilvania intra sub dependenta Mitropoliei Tarii Romanesti. Mihai incheie un tratat cu imparatul Rudolf al II-lea la 30 mai 1598 la Manastirea Dealu, prin care domnului muntean i se recunostea domnia ereditara si i se promitea sprijin militar antiotoman. Ca urmare, prin dubla suzeranitate otomana si imperiala, Mihai se emancipa de consecintele tratatului din 20 mai semnat cu Sigismund Bathory. Desi ajunge domn cu ajutorul creditorilor levantini, la 13 noiembrie 1594 e declansata lupta antiotomana, prin suprimarea creditorilor si a garnizoanei turcesti din Bucuresti, urmata de atacarea cetatilor turcesti de la Dunare: Giurgiu, Silistra, Braila si de distrugerea orasului Rusciuk, situatie in care turcii reactioneaza atacand Craiova. In Batalia de la Calugareni la 23 august 1595, Mihai obtine victoria, nefructificata insa, deoarece turcii reusesc sa ocupe orasele Bucuresti, Targoviste si incep transformarea tarii in pasalac. in aceste conditii Mihai se retrage la Stoenesti, iar in octombrie 1595 elibereaza orasele muntene, ajungand la Giurgiu, unde obtine o stralucita victorie, Sinan-pasa retragandu-se peste Dunare. in 1597 Tara Romaneasca va incheia tratatul cu Imperiul Otoman, care prevedea recunoasterea domniei lui Mihai Viteazul pe viata, reducerea tributului la jumatate, in schimbul acceptarii suzeranitatii otomane. in 1599 va intra in Transilvania, batalia cu Andrei Bathory avand loc la Selimbar la 28 octombrie 1599, soldata cu victoria lui Mihai, care, la 1 noiembrie, intra triumfator in Alba Iulia; in 1600 ostirile muntene au patruns si in Moldova. Ieremia Movila este alungat si orasele moldovene sunt cucerite. Ca urmare, Mihai se intituleaza intr-un document: Domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei, controland astfel toate cele trei Tari Romane. in septembrie 1600, nemultumita de politica domnului roman, nobilimea maghiara se revolta impotriva lui Mihai, ajutata fiind de generalul austriac Gheorghe Basta. Batalia dintre fortele muntene si cele ale nobilimii maghiare va avea loc la Miraslau, la 28 septembrie 1600, in urma careia Mihai Viteazul va pierde Ardealul; in aceeasi perioada va fi pierduta si Moldova in favoarea polonezilor si a lui Ieremia Movila. Mihai reuseste sa invinga fortele nobilimii maghiare conduse de Sigismund Bathory, revenit intre timp in Transilvania, la Guruslau, la 3 august 1601. insa trei zile mai tarziu va fi asasinat.

Neagoe Basarab (1512-1521) - domn al Tarii Romanesti, cunoscut pentru vestita sa lucrare: invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie.

Radu de la Afumati (1522-1529) - in 4 ani (1522-1525) a purtat 20 de lupte impotriva turcilor, a reusit sa pastreze independenta tarii.

Petru Rares (1527-1538, 1541-l546) - domn al Moldovei, fiu al lui Stefan cel Mare.

Ion Voda cel Viteaz (1572-1574) - domn al Moldovei, numit de boieri "cel Cumplit', deoarece i-a eliminat fara mila pe membrii clasei boieresti care i-au pus la indoiala autoritatea.

Matei Basarab (1632-1654) - domn al Tarii Romanesti.

Vasile Lupu (1634-1653) - domn al Moldovei.

Serban Cantacuzino (1678-1688. - domn al Tarii Romanesti.

Constantin Brancoveanu (1688-1714) - domn al Tarii Romanesti.

Dimitrie Cantemir (1710-1711) - domn al Moldovei care incheie o alianta antiotomana cu tarul Rusiei Petru I.

Radu Serban si Mihnea al III-lea - domnitori care au luat ca model actiunile Iui Mihai Viteazul incercand apropieri intre Tarile Romane in vederea unei posibile lupte antiotomane comune.

Gabriel Bethlen (1613-1629), Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) - principi ai Transilvaniei care au participat la razboiul de 30 de ani.

Grigore Ghica al III-lea - domn al Moldovei (1764-1767, 1774-1777) si al Tarii Romanesti (1768-1769), care a fost asasinat de turci in 1777 in complicitate cu austriecii pentru ca s-a impotrivit cedarii Bucovinei catre Austria.

Mahomed I (1413-1421) - sultanul care a depasit criza Imperiului Otoman dupa infrangerea in fata mongolilor.

Mahomed al II-lea Cuceritorul (1451-1481) - cuceritorul Constantinopolului, adversar al voievozilor Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare.

Soliman Magnificul (1521-1566) - in timpul sau, Imperiul Otoman ajunge la apogeul puterii sale.

Musa si Mustafa - doi dintre pretendentii la tronul lui Baiazid, dupa ce a fost invins de Timur Lenk. Luptele pentru tron din interiorul Imperiului Otoman, il determina pe Mircea sa se amestece in lupta pentru mostenirea tronului imperial din Imperiul Otoman, ceea ce pentru Tara Romaneasca insemna o perioada de stabilitate. invingator din acest conflict va iesi Mehmet I, care urmareste declansarea unei campanii impotriva Tarii Romanesti.

Ferdinand de Habsburg (1556-1564) - imparat al Imperiului Romano-German, a fost aliat al lui Petru Rares.

Stefan Dusan (1331-1355) - conducatorul marelui stat sarb, pe care 1-a adus Ia apogeul puterii sale.

Matei Corvin (1458-1490) - fiul lui lancu de Hunedoara, rege al Ungariei, considerat unul dintre cei mai straluciti conducatori ai Ungariei medievale.

Alexandru Mavrocordat (1782-1785) - domn fanariot care a acordat un privilegiu comercial negustorilor din Imperiul Habsburgic.

Alexandru Ipsilanti (1786-1788) - domn fanariot care a negociat o conventie comerciala cu Imperiul Habsburgic.