VERBUL SI TIMPURILE VERBALE
Def:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea, actiunea sau existenata.
Verbele pot fi:
-predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii)
-nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii)
Verbele nepredicative pot fi:
-copulative(ajuta la formarea predicatului nominal)
-auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri)
Verbele copulative sunt:
-a fi
-a deveni
-a ajunge
-a ramane
-a se face
-a iesi
-a parea
-a insemna
Verbele auxiliare sunt:
-a fi
-a avea
-a vrea
Verbul auxiliar a fi:
I)ajuta la formarea diatezei pasive
ex: El este imbracat de mama lui.
El-subiect gramatical
mama-subiect logic
II)ajuta la formarea modului conjunctiv, timpul perfect
ex:Sa fi venit mai devreme era bine.
III)ajuta la formarea modului conditional-optativ, timpul perfect
ex:As fi vrut o inghetata.
IV)ajuta la formarea modului infinitive, timpul perfect
ex:a fi venit, a fi povestit.
V)ajuta la formarea timpului viitor anterior
ex:voi fi venit, voi fi ascultat
Verbul auxiliar a avea
I)ajuta la formarea timpului perfect-compus
ex:Am ajuns ce ai vrut.
II)ajuta la formarea modului conditional optativ, timpurile prezent si perfect
Ex:as veni, as fi venit, ai manca, ati citi
Verbul auxiliar a vrea
I)ajuta la formarea timpului viitor
ex:Eu voi incerca sa iau o nota buna.
II)ajuta la formarea modului indicativ, timp viitor anterior
ex:eu voi fi incercat
CONJUGARILE:
I)a:a manca
II)ea:a placea
III)e:a cere
IV)i:a iubi
Modurile personale. Timpurile verbale
I)Modurile personale sunt:
1)modul indicativ-arata o actiune sigura, reala
2)modul conjunctiv-arata o actiune posibila, ralizabila
3)modul conditional-optativ-arata o actiune conditonata de o alta actiune
4)modul imperativ-arata o actiune realizabila, un indemn, o porunca, un ordin
II)Modurile nepersonale sunt:
a)modul infinitiv
b)modul participiu
c)modul gerunziu
d)modul supin
I)Modurile personale
1)Modul indicativ
Timpuri:-prezent
-imperfect
-perfect-simplu
-perfect-compus
-mai mult ca perfect(m. m. c. p. )
-viitor
-viitor anterior
A lucra(conjugarea I)
1)Timpul present: 2)Timpul imperfect:
Eu lucrez eu lucram
Tu lucrezi tu lucrai
El/ea lucreaza el/ea lucra
Noi lucram noi lucram
Voi lucrati voi lucrati
Ei/ele lucreaza ei/ele lucrau
3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:
Eu lucrai eu am lucrat
Tu lucrasi tu ai lucrat
El/ea lucra el/ea a lucrat
Noi lucraram noi am lucrat
Voi lucrarati voi ati lucrat
Ei/ele ucrara ei/ele au lucrat
5)Timpul m. m. c. p. : 6)Timpul viitor:
Eu lucrasem eu voi lucra
Tu lucrasesi tu vei lucra
El/ea lucrase el/ea va lucra
Noi lucraseram noi vom lucra
Voi lucraserati voi veti lucra
Ei/ele lucrasera ei/ele vor lucra
7)Timpul viitor anterior:
Eu voi fi lucrat
Tu vei fi lucrat
El/ea va fi lucrat
Noi vom fi lucrat
Voi veti fi lucrat
Ei/ele vor fi lucrat
A tacea(conjugarea a II-a)
1)Timpul present: 2)Timpul imperfect:
Eu tac eu taceam
Tu taci tu taceai
El/ea tace el/ea tacea
Noi taceam noi taceam
Voi taceti voi taceati
Ei/ele tac ei/ele taceau
3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:
Eu tacui eu am tacut
Tu tacusi tu ai tacut
El/ea tacu el/ea a tacut
Noi tacuram noi am tacut
Voi tacurati voi ati tacut
Ei/ele tacura ei/ele au tacut
5)Timpul m. m. c. p. : 6)Timpul viitor:
Eu tacusem eu voi tacea
Tu tacusesi tu vei tacea
El/ea tacuse el/ea va tacea
Noi tacuseram noi vom tacea
Voi tacuserati voi veti tacea
Ei/ele tacusera ei/ele vor tacea
7)Timpul viitor anterior:
Eu voi fi tacut
Tu vei fi tacut
El/ea va fi tacut
Noi vom fi tacut
Voi veti fi tacut
Ei/ele vor fi tacut
A incepe(conjugarea a III-a)
1)Timpul present: 2)Timpul imperfect:
Eu incepi eu incepeam
Tu incepi tu incepeai
El/ea incepe el/ea incepea
Noi incepem noi incepeam
Voi incepeti voi incepeati
Ei/ele incep ei/ele incepeau
3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:
Eu incepui eu am inceput
Tu incepusi tu ai inceput
El/ea incepu el/ea a inceput
Noi incepuram noi am inceput
Voi incepurati voi ati inceput
Ei/ele incepura ei/ele au inceput
5)Timpul m. m. c. p. : 6)Timpul viitor:
Eu incepusem eu voi incepe
Tu incepusesi tu vei incepe
El/ea incepuse el/ea va inepe
Noi incepuseram noi vom incepe
Voi incepuserati voi veti incepe
Ei/ele incepusera ei/ele vor incepe
7)Timpul viitor anterior:
Eu voi fi inceput
Tu vei fi inceput
El/ea va fi inceput
Noi vom fi inceput
Voi veti fi inceput
Ei/ele vor fi inceput
A toci(conjugarea a IV-a)
1)Timpul prezent: 2)Timpul imperfect:
Eu tocesc eu toceam
Tu tocesti tu toceai
El/ea toceste el/ea tocea
Noi tocim noi toceam
Voi tociti voi toceati
Ei/ele tocesc ei/ele toceau
3)Timpul perfect-simplu: 4)Timpul perfect-compus:
Eu toci eu am tocit
Tu tocisi tu ai tocit
El/ea toci el/ea a tocit
Noi tociram noi am tocit
Voi tocirati voi ati tocit
Ei/ele tocira ei/ele au tocit
5)Timpul m. m. c. p. 6)Timpul viitor
Eu tocisem eu voi toci
Tu tocisesi tu vei toci
El/ea tocise el/ea va toci
Noi tociseram noi vom toci
Voi tociserati voi veti toci
Ei/ele tocisera ei/ele vor toci
7)Timpul viitor anterior:
Eu voi fi tocit
Tu vei fi tocit
El/ea va fi tocit
Noi vom fi tocit
Voi veti fi tocit
Ei/ele vor fi tocit
OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a, ea.
OBS!Sufixele care ajuta la formarea perfectului-simplu sunt:
I)a II)u III)i(se) IV)i
OBS!Sufixele pentru m. m. c. p. sunt:grupul se urmat de sufixele perfectului -simplu.
Timpul prezent ne indica faptul ca actiunea se desfasoara in momentul vorbirii.
Valorile temporale ale prezentului
1)arata un adevar general valabil
Ex:Apa trece, pietrele raman.
2)viitor
Ex:Maine merg la bunici.
3)trecut
Ex:Mihai Viteazul invinge turcii in batalia de la Calugareni.
4)o actiune care se petrce in mod repetat
Ex:Trenul pleaca la ora 10.
2)Modul conjunctiv
Timpuri:-prezent
-perfect
A lucra(conjugarea I)
1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect:
Eu sa lucrez eu sa fi lucrat
Tu sa lucrezi tu sa fi lucrat
El/ea sa lucreze el/ea sa fi lucrat
Noi sa lucram noi sa fi lucrat
Voi sa lucrati voi sa fi lucrat
Ei/ele sa lucreze ei/ele sa fi lucrat
OBS!Conjunctivul prezent se formeaza cu:conjunctia sa+verbul de conjugat(la indicativ prezent) cu exceptia persoanei a III-a.
Conjunctivul perfect se formeazacu:conjunctia sa+verbul auxiliar a fi+participial verbului de conjugat.
3)Modul conditional-optativ
Timpuri:-prezent
-perfect
A incepe(conjugarea a III-a)
1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect:
Eu as incepe eu as fi inceput
Tu ai incepe tu ai fi inceput
El/ea ar incepe el/ea ar fi inceput
Noi am incepe noi am fi inceput
Voi ati incepe voi ati fi inceput
Ei/ele ar incepe ei/el ear fi inceput
OBS!Conditionalul-opativ timpul prezent se formeaza din:verbul auxiliar a avea+infinitivul verbului de conjugat.
Conditionalul-optativ timpul perfect se formeaza din:verbul auxiliar a fi(la modul conditional-optativ present)+partcipiul verbului de conjugat.
4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural. Este pozitiv si negativ.
A tacea(conjugarea a II-a)
1)Pozitiv:Umple!
2)Negativ:Nu umple!
OBS! Modul imperativ se formeaza in felul urmator:
1)forma afirmativa:la pers a II-a sg:in general se formeaza de la pers a III-a sg, indicativ prezent. (ex:Asculta!, Lucreaza!)sau de la pers a II-a indicativ prezent
Ex:Fugi! Taci!
2)forma negative:la pers a II-a sg:adverbul nu+verbul de conjugat la infintiv
Ex:Nu sta! Nu zice!
:la pers a II-a pl:adverbul nu+imperativul afirmativ
Ex:Nu stati! Nu mergeti!
OBS! Cu valoare de imperativ pot aparea si alte forme verbale:
I)conjunctivul:Sa pleci acum.
II)indicativul:Pleci imediat!
III)infinitivul:A nu se resturna.
IV)supin:De invatat poezia pentru maine.
Revenire la modul indicativ timpul viitor.
In limba romana viitorul se mai poate forma din:
1)particula o invariabila+conjunctivul present al verbului de conjugat
Ex:eu o sa invat
Tu o sa inveti
El/ea o sa invete
Noi o sa invatam
Voi o sa invatati
Ei/ele o sa invete
2)verbul a avea la indicativ prezent+conjunctivul prezent al verbului de conjugat
Ex:eu am sa invat
Tu ai sa inveti
El/ea are sa invete
Noi avem sa invatam
Voi aveti sa invatati
Ei/ele au sa invete
3)formele verbale ale verbului a vrea prin caderea consoanei v+infinitivul verbului de conjugat
Ex:eu oi invata
Tu ai invata
El/ea a invata
Noi om invata
Voi ati invata
Ei/ele or invata
II)Modurile nepersonale
1)Modul infinitiv denumeste numele actiunii si este forma care apare in dictionare. Ca particularitate:particula a.
Infinitivul are doua forme:
a)o forma scurta(a scrie, a merge, a citi)
Infinitivul ajuta la formarea:
-indicativ, timpul viitor(voi citi, voi merge, voi scrie)
-conditional-optativ, timpul prezent(as citi, as merge)
-imperativ, forma negative(nu citi, nu scrie)
Infinitivul se prezinta sub forma:
-prezent(a citi)
-perfect(a fi mers)
b)o forma lung ace se obtine cu ajutorul sufixului re existand numai la modul conditional-optativ, forma inverse(citire-ai, inchinare-as)
OBS! Acest infinitiv folosit in alte situatii se substantivizeaza.
2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in desfasurare. Particularitate:terminatia ind sau and.
Ex. mancad, band, parand, scriind, citind
Forma negativa a modului gerunziu se obtine cu ajutorul prefixului ne.
Ex:nemancand, necitind
3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru. Particularitate:sufixele t sau s.
Ex:citit, scris
Participiul ajuta la formarea:
-indicativ, timpul perfect-compus(am mancat)
-indicativ, timpul viitor anterior(vei fi scris)
-conjunctiv, timpul perfect(sa fi scris)
-conditional-optativ, timpul perfect(as fi mancat)
-infinitiv, timpul perfect(a fi mancat)
-supin(de mancat, la spalat, pentru scris)
4)Modul supin denumeste actiunea, starea sau existenta ca si infinitivul. Particularitate:prepozitiile de, la, pentru, fara, dupa+participial verbului de conjugat(de scris, de mancat, pentru citit).
OBS! Forma negativa a supinului se obtine cu ajutorul prefixului ne adaugat participiului(pentru nespalat).
DIATEZA
Def:Diateza reprezinta relatia dintre subiect, actiune si obiectul pe care actiunea il suporta.
Verbul are trei diateze:
1)Diateza activa arata ca subiectul grammatical este subiectul actiunii.
Ex:Elevul citeste o carte.
2)Diateza pasiva
OBS! Verbele la diateza pasiva se formeaza astfel:verbul auxiliar a fi+participiul verbului de conjugat.
Diateza pasiva arata ca subiectul grammatical este subiectul care suporta actiunea.
Ex:Cartea este citita de elev.
de elev-complement de agent
Complementul de agent poate fi exprimat prin:
-substantiv:Romanul este scris de un autor cunoscut.
-pronume:Tabla a fost sparta de el.
-numeral:Prajitura este mancata de doi.
3)Diateza reflexiva arata ca subiectul gramatical este autorul actiunii la care participa intens. Verbele la diateza reflexive sunt insotite de pronume in cazul:
a)acuzativ:El se gandeste la filmul de aseara.
b)dativ:Ea isi inchipuie ca a venit Craciunul.
OBS! Pronumele reflexive intra in strucura verbului sin u se analizeaza separat.
VERBELE ACTIVE PRONOMINALE
Verbele active pronominale sunt verbele la diateza active care sunt insotite de pronume refelexive care indeplinesc functie sintactica separat.
Ex:El se lauda.
lauda-verb la diateza active
se-pronume refexiv, caz acuzativ
OBS! Verbele active pronominale se caracterizeaza prin:
1)acceptarea dublarii pronumelui reflexiv forma neaccentuata cu o forma accentuate.
Ex:El se lauda pe sine.
2)posibilitatea subsituirii pronumelui reflexiv cu alta forma pronominala.
Ex:Pe el il vad in curte.
Verbele active pronominale pot fi:
1)obiective
2)reciproce
3)posesive
1)Verbele active pronominale obiective sunt caracterizate prin identitatea persoanei desemnate de subiect cu cea de complement direct sau complement indirect.
c. d. :Ion se lauda pe sine.
c. i. :Ion isi spune(sie, insusi)cuvinte de imbarbatare.
2)Verbele active pronominale reciproce ne arata ca actiunea este repartizata asupra a doua sau a mai multe persoane fiecare dintre ele suportand efectele actiunii facute de calalalt.
OBS! Oricare dintre subiecte poate face sau suporta actiunea. Se caracterizeaza prin subiect multiplu sau subiec simplu.
c. d. :Ei se iubesc. (unul pe celalalt)
c. i. :Ei isi scriu. (unul altuia, reciproc)
3)Verbele active pronominale posesive exprima o relatie de posesie alineabila(obiectul posedat nu poate fi imprumutat) sau inalienabila(obiectl posedat poate fi imprumutat)
OBS! Pronumele reflexive care insotesc verbele active pronominale se analizeza separate, naintrand in structura verbului.
VERBELE PERSONALE. VERBELE IMPERSONALE
Verbele personale sunt verbele la diateza active a caror actiune este facuta de o persoana.
Ex:Tata citeste ziarul.
citeste-verb personal
Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.
OBS! Verbele impersonale pot avea sau nu subiect grammatical.
Verbele impersonale care nu au subiect:
1)exprima fenomene ale naturii
Ex:Ploua! Ninge! Se intuneca!
2)referirea la persoana se afce printr-un c. i.
Ex:Ii arde de joaca.
Verbele impersonale care au subiect:
1)exprimat printr-un substantive ce nu denumeste o persoana.
Ex:Este iarna.
2)verbul copulativ a fi poate fi impersonal.
Este noapte. Mi-e foame. Mi-e lene. Mi-e dor.
3)verbele impersonale pot fi la:
-diateza active:Geruieste.
-diateza pasiva:Ti-a fost scris sa plangi.
-diateza reflexive:Se sta comod in canapea.
4)unele verbe personale pot deveni impersonale.
Ex:Am ajuns acolo.
Mi-a ajuns cat am invatat.
5)verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a numindu-se verbe unipersonale.
Ex:a oua, a incolti, a inmuguri, a se intampla, a conta, a consta, a ploua, a se cadea, a pasa, a trebui
LOCUTIUNILE VERBALE
Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb care se comporta in propozitii ca un ver, fiind determinate de complemente(directe, indirecte, circumstantiale).
OBS 1)Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb
2)Locutiunile verbale nu pot di determinate de attribute.
Ex:a baga de seama, a lua foc, a-si bate joc, a se face foc si para, a-si da sufletul, a-si iesi din fire, a se lua la harta, a-si lua inima in dinti.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |