MODALITATI DE PREVENIRE SI ACOPERIRE A RISCURILOR IN PROCESUL CREDITARII

1.MASURI DE PREVENIRE SI DIMINUARE A RISCULUI DE CREDIT LA INTESA SANPAOLO GROUP

Stabilitatea economiei, luata in ansamblul sau, are ca principal pilon de sustinere stabilitatea sistemului bancar, respectiv functionarea normala a bancilor in toate atributiile lor importante. Situatia economica si financiara a agentilor economici si a persoanelor fizice, este pe larg imbinata in procesul serviciilor bancare si orice destabilizare a bancilor poate conduce la multiple fenomene de criza in economie, in viata intreprinderilor si a familiilor.

Avand in vedere rolul esential al sistemului bancar in economie, Intesa Sanpaolo Group trebuie sa actioneze cu prudenta in scopul desfasurarii unei activitati rentabile si sanatoase care sa aibe o influenta benefica la nivel micro si macroeconomic. In acest sens, eA trebuie sa adopte o atitudine prudentiala vis-à-vis de ansamblul operatiilor pe care le efectueaza printr-o gestiune atenta In cadrul riscurilor bancare o deosebita importanta o prezinta riscul de creditare, procesul de creditare constituind de regula activitatea de baza dintr-o banca si principalul mod prin care institutiile bancare obtin venituri si inregistreaza profit. Totodata insa, creditele acordate pot deveni principalul factor perturbator al activitatii bancare daca acestea capata o calitate indoielnica, conducand chiar la pierderi insemnate pentru banca respectiva. Ca urmare, calitatea portofoliului de credite al unei banci are o deosebita importanta, punandu-si amprenta asupra rentabilitatii si performantei bancare.

Pentru a reduce la minimum pierderile din credite neperformante si a proteja in acest fel depozitele persoanelor fizice si juridice, lucratorii bancari implicati in activitatea de creditare trebuie sa procedeze cu responsabilitate la evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea imprumuturilor si sa depuna toate eforturile pentru a-si incasa debitorii.

Organizarea si structura procesului de creditare a clientilor pot fi folosite ca instrumente efective de minimizare a expunerii la risc. Utilizarea lor constienta in acest scop precis sta la baza gestiunii preventive a riscului client (a riscului de contrapartida).

Diminuarea riscului de credit in acest caz poate lua forma:

constituirii unei baze de informare eficiente;

cunoasterii tuturor variabilelor decizionale, controlabile si necontrolabile, a tuturor neajunsurilor si rezultatelor viitoare ale oricarei linii de credit acordate sau ale oricarui serviciu oferit;

elaborarii cu grija a documentatiei de imprumut in vederea furnizarii termenelor si conditiilor care sa sustina pozitia bancilor;

luarii masurilor de siguranta necesare;

stabilirii corespunzatoare a controlului cantitativ si calitativ, intre contabilitatea manageriala si formulele creantei imprumutatului.

Gestionarea riscului de credit ce constituie un risc de contrapartida are ca obiect limitarea pierderilor in cazul deprecierii situatiei debitorilor si evitarea ca slabiciunile unor debitori sa antreneze dificultati prea importante pentru imprumutator.

Prima etapa presupune o gestionare "a priori" momentului luarii deciziei de angajament, bazata pe criterii calitative si cantitative ce conduc la stabilirea deciziei privind acordarea autorizarilor de angajament. Acordarea autorizatiilor depinde de aprecierea calitatii debitorilor (a soliditatii lor financiare) in momentul analizarii dosarelor de creditare. Aceasta analiza poate fi efectuata de personalul bancii respective, de catre banci corespondente sau de agentii pentru referinte de creditare (rating agencies).

Gestionarea a priori impune necesitatea derularii unor operatiuni precum:

• divizarea si limitarea riscurilor;
• analiza calitatii solicitantului de credit si aprecierea capacitatii de rambursare a acestuia;
• constituirea de garantii.

A doua etapa consta intr-o gestionare "a posteriori", pentru urmarirea creditelor acordate si estimarea riscurilor la portofoliul de active. Este vorba de o gestionare cantitativa a riscului de contrapartida, bazata pe statistici ale situatiilor debitorilor, estimari ale expunerilor la risc si ale pierderilor in cazul inrautatirii situatiilor clientilor. In acest sens, gestionarea a posteriori presupune:

• analiza periodica a portofoliului de credite;
• constituirea de provizioane;
• constituirea rezervei generale pentru riscul de credit.

Riscul de credit este acel risc de contrapartida ce se manifesta prin inregistrarea de pierderi in cazul imposibilitatii debitorilor de a-si onora obligatiile asumate prin contractul de credit la scadenta. Aceste pierderi depind de expunerile la risc si de eventualele garantii.

Intarzierea platii dobanzilor sau ratelor de credit reprezinta manifestari ale unui asemenea risc, care poate avea motivatii si poate fi rezolvat prin In forma sa extrema sau finala, riscul creditului poate aduce insa bancii pierderi majore prin falimentul debitorului. Ca urmare, Intesa Sanpaolo Group pentru a se pune la adapost de aceste dificultati ce pot apare in cadrul activitatii sale de creditare, trebuie sa ia masuri de prevenire din timp, printr-o stricta selectie a debitorilor.

Una dintre masurile principale de prevenire a riscurilor in domeniul bancar este sistemul de delegare a deciziilor de acordare a creditelor functie de riscuri. Acest sistem permite:

descentralizarea deciziilor;

angajarea responsabilitatii personale in anumite limite, de regula minore;

angajarea responsabilitatii colective prin comisii, comitete si alte grupuri constituite ca atare si abilitate de a decide asupra acordarii creditului, potrivit unei scari graduale stabilite.

GARANTAREA CREDITELOR BANCARE

In vederea evitarii unor riscuri in incasarea creditelor acordate, Banca Intesa Sanpaolo Group efectueaza o analiza economico-financiara a activitatii solicitantilor de credite si a proiectelor de investitii prezentate de acestia, pentru a determina posibilitatile de rambursare, dar totodata, solicita garantii asiguratorii, pentru recuperarea sumelor acordate, in situatiile in care imprumutatii nu-si executa obligatiile din diverse cauze. Garantiile sunt de multiple tipuri si au ca scop reducerea pierderilor in cazul riscului de creditare.

In consecinta, pentru asigurarea recuperarii creditelor si in situatia in care imprumutatul nu-si executa obligatiile contractuale de rambursare a ratelor scadente, plata dobanzilor si celorlalte datorii rezultate din contract, din cauze care nu au putut fi prevazute la acordarea creditului, Banca Intesa Sanpaolo Group solicita imprumutatilor garantii asiguratorii, care pot fi oferite atat de debitori cat si de terte persoane fizice sau juridice, numite garanti.

Garantiile reprezinta pentru Intesa Sanpaolo Group ultima posibilitate de recuperare a sumelor angajate in cadrul procesului de creditare. Ele sunt utilizate in caz de insolvabilitate a debitorului pentru a acoperi prin valorificare debitul neacoperit de beneficiarul creditului acordat de banca.

TIPURI DE GARANTII

Garantia este un drept accesoriu pe care debitorul il acorda creditorului sau, pentru a asigura plata datoriei sale.

Garantiile pot diminua expunerea bancii fata de entitatea de risc si ele se impart in urmatoarele categorii:

1. garantii personale - se refera la garantii furnizate de terti (de exemplu: cautiunea, avalul etc.);

2. garantii reale - se refera la bunuri corporale sau necorporale primite in garantie pentru operatiunile realizate cu alte banci sau cu clientela din afara sectorului institutiilor de credit (de exemplu: ipoteca, gajul cu deposedare, inclusiv depozitul colateral, gajul fara deposedare etc.);

3. garantii intrinseci - se refera la garantii incluse in caracteristicile operatiunii insesi si care nu fac obiectul inregistrarii in posturile din afara bilantului (de exemplu: valorile primite in pensiune simpla, titluri primite in pensiune livrata etc.); bancile inregistreaza garantiile intrinseci in contul de evidenta tehnico-operativa 9981 - Alte valori primite.

In scopul stabilirii bazei de calcul pentru constituirea si/sau regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit, garantiile primite, respectiv de tipul garantiilor reale, personale si intrinseci, operatiunile in urma carora rezulta aceste garantii, denumite in continuare operatiuni de acceptare de garantii, sunt sistematizate din punct de vedere al tipurilor de garantii, precum si al modului de evidentiere a acestora, astfel:

1. garantii personale si reale

1.1. din bilant

1323 - Depozite colaterale ale institutiilor de credit

17323 - Depozite colaterale ale cooperativelor de credit afiliate

25331 - Depozite pentru deschiderea de acreditive

25332 - Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie

25336 - Alte depozite colaterale

1.2. din afara bilantului

912 - Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la institutii de credit

9141 - Garantii primite de la organismele administratiei publice si asimilate

9142 - Garantii primite de la societatii de asigurare si capitalizare

9143 - Garantii primite de la clientela financiara

9144 - Ipoteci imobiliare

9145 - Gajuri cu deposedare

9146 - Gajuri fara deposedare

9149 - Alte garantii primite de la clientela

9522 - Alte valori primite in garantie

9592 - Alte angajamente primite

2. garantii intrinseci

2.1. din evidenta tehnico-operativa

9981 - Alte valori primite

Potrivit Codului civil roman, garantiile se impart in urmatoarele categorii:

1. Garantiile reale

Garantiile reale sunt acele garantii care constau in afectarea speciala a unor bunuri individualizate pentru garantarea creditului si sunt formate din ipoteci si gajuri.

a)      Ipoteca

Ipoteca este o garantie imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o constituie de bunul adus in garantie.

Ipoteca practicata de banca in relatia cu clientii sai este o ipoteca conventionala, intrucat are la baza intelegerea intervenita intre banca si constitutorul ipotecii, care poate fi debitorul sau un garant, persoana fizica sau juridica.

Potrivit prevederilor Codului civil roman, obiect al ipotecii il pot constitui numai bunurile imobile, respectiv cladirile de orice fel si terenurile.

Daca bunurile imobile, obiect al ipotecii, se afla in proprietatea indiviza a mai multor persoane (sot si sotie sau mostenitorii defunctului etc.), acestea se ipotecheaza numai cu acordul tuturor coproprietarilor.

Bunul ipotecat se ia in calculul garantiei creditului, in functie de valoarea inscrisa la organele financiare, pentru imobile apartinand persoanelor fizice sau in functie de valoarea de inregistrare in evidenta contabila, pentru imobile apartinand persoanelor juridice.

Pentru a fi acceptate in garantie, bunurile imobile propuse trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie in proprietatea constitutorului si sa se afle in circuitul civil (sa faca obiectul vanzarii - cumpararii). Dovada dreptului de proprietate se anexeaza obligatoriu la contractul de ipoteca;

sa existe o piata sigura pentru bunurile ipotecate;

bunurile sa fie situate in zone de interes pentru o categorie larga de potentiali cumparatori;

cladirile sa permita amenajari si adaptari pentru utilizari multiple;

bunurile ipotecate sa fie asigurate la o societate de asigurari pe toata durata contractului de credit iar drepturile cuvenite din despagubiri sa fie cesionate bancii;

bunurile ipotecate sa nu fie afectate de sarcini. In acest sens la contractul de ipoteca se anexeaza caietul de sarcini al imobilului.

In ceea ce priveste bunurile proprietate publica, acestea sunt inalienabile, astfel ca ele nu se pot constitui in garantii necesare bancii.

Pentru a deveni opozabila fata de terti cat si pentru determinarea rangului de preferinta, ipoteca trebuie inscrisa in registrul special de transcriptiuni si inscriptiuni sau in cartea funciara.

Stingerea ipotecii se realizeaza in principal odata cu plata ultimei rate scadente a creditului garantat cu ipoteca. Pana in momentul respectiv, banca nu va renunta la ipoteca, decat in situatia in care tertul dobanditor al bunului ipotecat, achita de buna voie partea din creditul bancar garantat cu imobilul in cauza. In consecinta, banca nu va solicita radierea ipotecii, decat numai dupa incasarea tuturor sumelor cuvenite ca urmare a creditul acordat.

b)      Gajul

Gajul este un contract accesoriu contractului de credit, prin care debitorul sau garantul, dupa caz, remite bancii un bun mobil pentru garantarea creditului.

In conformitate cu dispozitiile cuprinse in Codul civil si Codul comercial roman, obiect al gajului il pot constitui numai bunurile mobile, fie corporale (produse, marfuri etc.), fie incorporale (creante, titluri de creanta, actiuni etc.).

Conditia de baza care trebuie indeplinita pentru ca bunurile mobile sa poata fi luate in gaj este ca ele sa fie in circuitul civil, adica sa faca obiectul vanzarii-cumpararii.

In temeiul prevederilor Codului civil si Codului comercial, gajul este de doua feluri:

v     gaj cu deposedare;

v     gaj fara deposedare.

Gajul cu deposedare, numit si amanet, presupune deposedarea de bunul mobil al constitutorului si depunerea acestuia la banca. Aceasta forma de gaj se materializeaza printr-un contract care se intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se pastreaza la banca si unul se inmaneaza constitutorului.

Obiectul gajului cu deposedare il constituie bunurile mobile de volum mic si valoare ridicata, cum ar fi: metalele si pietrele pretioase, tablourile, sculpturile, bijuteriile si altele asemenea.

Valoarea la care aceste bunuri se iau in garantie se determina in functie de pretul de vanzare al acestora, fara TVA, practicat in unitati comerciale de specialitate. Daca acest lucru nu este posibil, neexistand un pret stabilit in reteaua comerciala pentru bunul adus in garantie, acesta se va evalua de catre o persoana autorizata pe cheltuiala celui ce constituie garantia.

Gajul cu deposedare este forma clasica a gajului, care creeaza pentru banca privilegiul necesar, prin simpla deposedare a constitutorului si inregistrarea contractului de gaj intr-un registru special, tinut in acest scop la nivelul fiecarei unitati bancare, fara a mai fi necesara inregistrarea lui la alte institutii.

Gajul fara deposedare nu presupune deposedarea de bunurile mobile aduse in garantie, el fiind posibil de aplicat numai asupra produselor solului prinse in radacini sau deja culese, precum si asupra materiilor industriale prime, in stare de fabricatie sau deja fabricate si aflate in unitati sau depozite.

Pentru ca produsele mentionate sa poata fi luate in garantie este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

sa existe o posibilitate reala in obtinerea produselor mentionate, in sensul ca la data constituirii garantiei culturile din care rezulta acestea sa fie cel putin infiintate sau produsele sa se afle in stare de fabricatie sau deja fabricate, aflate in unitati sau depozite, dupa caz;

sa existe o piata sigura pentru valorificarea respectivelor produse.

Valoarea la care produsele mentionate, obiect al gajului fara deposedare, se iau in garantie, se determina in functie de pretul de vanzare al acestora practicat la momentul constituirii garantiei, mai putin TVA - ul.

Pentru opozabilitate fata de terti si crearea privilegiului necesar bancii, contractul de gaj trebuie sa fie transcris, in termen de 5 zile de la incheiere, in registrul special de gajuri tinut la instanta judecatoreasca. Nerespectarea termenului de transcriere face ca gajul sa nu fie opozabil tertilor, iar in acest caz privilegiul bancar nu exista.

Transcrierea acestui gaj la instanta judecatoreasca, constituie deosebirea esentiala a acestuia de gajul cu deposedare, care nu este supus inregistrarii.

Pentru valabilitate, in afara conditiilor specifice mentionate anterior, cele doua forme de gaj trebuie sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii:

constitutorul persoana fizica sau juridica, imprumutat sau garant, trebuie sa fie proprietarul bunului gajat si sa aibe deplina capacitate de exercitiu, respectiv 18 ani impliniti pentru persoanele fizice sau calitatea de persoana juridica legal constituita, dupa caz;

bunurile gajate sa se afle in circuitul civil, adica sa faca obiectul vanzarii-cumpararii;

bunurile gajate sa fie asigurate la o societate de asigurari pe toata durata contractului de credit, iar drepturile rezultate din despagubiri sa fie cesionate bancii;

in contractul de gaj, indiferent de forma acestuia, sa se mentioneze creditul pentru care se constituie gajul, felul si natura bunurilor gajate care se vor descrie, mentionandu-se greutatea, cantitatea, calitatea si alte elemente de identificare, precum si locul unde se afla bunurile gajate.

Bunurile mobile pentru care s-a practicat gajul cu deposedare, vor fi retinute de banca pana la achitarea integrala a creditului si a datoriilor aferente.

Banca are obligatia sa conserve in cele mai bune conditii bunurile ce i-au fost date in gaj, iar la data stingerii tuturor obligatiilor contractuale trebuie sa le restituie proprietarului, fiind indreptatita sa primeasca de la acesta cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru conservarea bunurilor respective.

In cazul in care debitorul nu-si achita datoria fata de banca, aceasta poate adresa o cerere judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul, prin care sa solicite autorizarea pentru vanzarea bunurilor aduse in gaj. Valorificarea gajului urmeaza sa se faca in conditiile stabilite prin ordonanta judecatoriei, dupa ramanerea definitiva a acesteia.

O categorie distincta a bunurilor ce pot fi aduse in gaj, o constituie creantele. Pentru ca o creanta sa poata fi luata in gaj si sa constituie o garantie distincta, este necesar ca aceasta sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

sa fie certa, adica sa nu fie discutabila din punct de vedere juridic;

sa fie lichida, adica sa fie determinata cu exactitate valoarea ei;

sa fie exigibila, adica sa fie localizata in timp la o data precisa care nu suporta discutie.

Creantele prezentate de solicitantul de credit se iau in gaj pe baza contractului de gaj de creante, incheiat intre banca si imprumutat, in care, in mod obligatoriu, se mentioneaza creantele gajate, temeiul juridic al acestora, beneficiarul creantelor, data de plata a acestora. Concomitent cu incheierea contractului de gaj de creante, constitutorul garantiei preda bancii inscrisul original constatator al creantei gajate.

Pentru crearea privilegiului necesar bancii in relatia cu tertii, dupa incheierea contractului de gajare a creantei, banca trebuie sa notifice printr-o adresa scrisa debitorului creantei respective, schimbarea creditorului, noul beneficiar al creantei fiind acum banca.

Garantiile reale mentionate, respectiv ipoteca si gajul, sunt singurele garantii ce asigura bancii un privilegiu (intaietate) in raport cu alti creditori, motiv pentru care in procesul garantarii creditelor, acestora li se acorda o importanta deosebita, cu atat mai mult cu cat prin intermediul lor, anumite bunuri din patrimoniul imprumutatilor sau garantilor, dupa caz, sunt destinate sa acopere sumele de bani datorate bancii si nerambursate de imprumutati.

Fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor aduse in garantie au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care garantia reala sau sarcinile reale au facute publice. Acestea indeplinesc conditia de publicitate din momentul inscrierii avizului de garantie reala la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

2. Garantiile personale

O a doua mare categorie a garantiilor ce pot fi acceptate de banca o constituie garantiile personale.

Garantia personala, denumita si fidejusiune sau cautiune, consta in angajamentul asumat de o persoana fizica sau juridica de a executa obligatia debitorului (imprumutatului), in cazul neexecutarii ei de catre acesta.

Conditiile de validitate ale acestei garantii sunt urmatoarele:

existenta unui contract distinct fata de contractul de credit, prin care o persoana fizica sau juridica garanteaza indeplinirea obligatiilor imprumutatului cu intregul sau patrimoniu;

garantul (fidejusorul) sa fie o persoana cu deplina capacitate de exercitiu, respectiv persoana fizica sa aibe 18 ani impliniti iar persoana juridica sa fie legal constituita si sa fie o persoana solvabila, cu un patrimoniu indestulator pentru banca in cazul trecerii la executarea silita.

Garantia personala prezinta importanta pentru banca deoarece alaturi de debitor este antrenata si raspunderea unei alte persoane cu intregul ei patrimoniu. Avand in vedere acest lucru, este absolut obligatorie verificarea situatiei patrimoniale a garantului si numai in cazul in care se constata ca acesta are un patrimoniu corespunzator si neafectat de alte obligatii importante, el poate fi acceptat in calitate de garant.

Este de retinut in acelasi timp, ca in temeiul prevederilor Codului Comercial Roman, aceasta garantie da dreptul bancii sa treaca direct la urmarirea fidejusorului (garantului), fara sa existe conditionarea urmaririi prealabile a debitorului principal.

Nu sunt acceptati ca fidejusori persoanele fizice sau juridice care se afla intr-una din urmatoarele situatii:

v     nu au deplina capacitate de exercitiu, respectiv persoanele fizice nu au cel putin 18 ani impliniti iar persoanele juridice nu sunt legal constituite;

v     patrimoniul evaluat de specialistii bancii nu acopera cel putin 10% din valoarea minima a garantiei necesara bancii;

v     patrimoniul este afectat de alte obligatii importante.

O modalitate specifica de materializare a garantiei personale o constituie scrisoarea de garantie bancara, care reprezinta de fapt garantia data de catre o banca in favoarea unei persoane fizice sau juridice ce contracteaza un credit.

Scrisoarea de garantie bancara este in principiu o garantie deosebit de importanta, datorita faptului ca bancile dispunand de insemnate fonduri banesti, sunt in cea mai mare parte a lor garanti siguri.

Scrisorile de garantie bancara se pot prezenta in diferite forme, neexistand o forma tipica de materializare a lor.

3. Alte garantii

a)          Gajul general : Gajul general reprezinta in fapt cea mai generala garantie, el fiind un gaj comun la dispozitia tuturor creditorilor, care au cu totii o pozitie egala fata de bunurile debitorului impotriva caruia s-a pornit executarea silita. Din aceasta egalitate decurge faptul ca in caz de insuficienta a sumelor obtinute prin executare silita, sumele realizate efectiv se impart intre banca si ceilalti eventuali creditori proportional cu valoarea creantelor fiecaruia.

Ca urmare, gajul general nu confera unitatii bancare creditoare privilegiul (intaietatea) conferit de garantiile reale, motiv pentru care riscurile bancii sunt mult mai mari in situatia in care se accepta numai o asemenea garantie, aceasta neprotejand suficient banca impotriva riscului insolvabilitatii debitorului sau.

Gajul general cuprinde toate bunurile mobile si imobile din patrimoniul imprumutatului, inclusiv cele cumparate sau realizate din credite, precum si disponibilitatile banesti realizate din orice activitate. Trebuie mentionat insa ca acestea, chiar aduse in garantie, pot fi instrainate de catre imprumutat, patrimoniul acestuia putand deci sa se modifice in timp.

Gajul general este o garantie la dispozitia bancii creditoare prin efectul legii, astfel ca el exista chiar daca intre banca si imprumutat nu s-a incheiat un inscris, dispozitiile legale in vigoare (Codul civil, Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si alte acte normative) neconditionand existenta lui de incheierea vreunui act.

In situatiile in care gajul general (patrimoniul net) constituie garantie pentru creditul solicitat, banca efectueaza de regula o verificare la fata locului, a principalelor elemente de patrimoniu ale imprumutatului sau garantului, iar concluziile rezultate sunt mentionate in referatul de analiza al creditului. Daca patrimoniul adus in garantie apartine unei persoane juridice, o importanta deosebita se acorda si verificarii evidentelor contabile (bilantul contabil, balanta de verificare etc.). Verificarea mentionata are ca scop identificarea cat mai exacta a unor bunuri, in special mijloace fixe, care sa creeze certitudinea ca acestea se pot valorifica in cazul executarii silite.

b)      Depozitele in lei si valuta

Disponibilitatile banesti existente in conturile imprumutatilor sau altor persoane fizice sau juridice la unitatile bancii creditoare pot constitui garantii la creditele solicitate, daca acestea formeaza depozite distincte, create in scopul exclusiv al garantarii creditelor. Depozitele create in scopul garantarii unui credit pot fi constituite atat de imprumutat cat si de o terta persoana fizica sau juridica, care garanteaza pe imprumutat.

Constituirea depozitelor in scopul garantarii creditelor, se realizeaza pe baza unui contract de garantie prin constituirea unui depozit bancar, in care in mod obligatoriu se mentioneaza scopul crearii depozitului, respectiv garantarea creditului acordat de banca.

Ca urmare, obiectul garantiei il constituie disponibilitatile banesti in lei sau in valuta ale imprumutatilor sau garantilor persoane fizice sau juridice.

La constituirea acestei garantii, banca urmareste sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

titularul acesteia sa fie o persoana fizica sau juridica cu deplina capacitate de exercitiu;

disponibilitatile aduse in garantie sa fie in proprietatea constitutorului.

Fiind o forma specifica a gajului cu deposedare, contractul prin care se materializeaza aceasta garantie se incheie in dublu exemplar, unul pentru banca si unul pentru constitutorul garantiei.

2.2. ASIGURAREA BUNURILOR ACCEPTATE IN GARANTIE

In scopul diminuarii riscului in activitatea de creditare, Banca Intesa Sanpaolo Group trebuie sa solicite beneficiarilor de credite sa asigure bunurile aduse in garantie la o societate de asigurare agreata de banca.

In acest sens, inainte de angajarea creditului imprumutatii trebuie sa prezinte, pentru toate bunurile acceptate in garantie, politele de asigurare in original. Politele de asigurare in original se pastreaza de banca in tezaur, pe toata durata creditarii pana la rambursarea integrala a creditului si plata dobanzilor aferente.

Bunurile (mai putin terenurile) trebuie sa fie asigurate pe toata durata de creditare, pentru toate riscurile (in cazul autovehiculelor - asigurare full Casco), la o valoare cel putin egala cu valoarea ponderata a acestora, iar drepturile de despagubire din contractul de asigurare trebuie sa fie cesionate in favoarea bancii.

In cazul in care durata de creditare este mai mare decat durata asigurata, imprumutatul se obliga prin contractul de credit sa reinnoiasca asigurarea inainte de expirare, administratorul de credite avand obligatia de a urmari realizarea acestei sarcini de catre imprumutat. In cazul in care se constata neindeplinirea obligatiei de catre imprumutat, banca poate sa reinnoiasca contractele de asigurare, urmand ulterior sa recupereze, de la imprumutat, cheltuiala efectuata.

Pe langa asigurarile obligatorii a bunurilor aduse in garantie, Intesa Sanpaolo Group poate solicita, daca se considera necesar, functie de riscurile identificate, si incheierea altor polite de asigurare, cu cesionarea drepturilor de despagubire in favoarea bancii - spre exemplu: asigurarea marfurilor pe toata durata transportului, asigurarea impotriva riscului de tara, asigurare de risc financiar sau de neplata, asigurare mixta sau de deces si invaliditate permanenta a "persoanelor cheie" de care depinde functionarea societatii etc.

Directorul, managerul de credite, administratorul de credite care a instrumentat dosarul si consilierul juridic din unitatile teritoriale sunt raspunzatori de asigurarea tuturor conditiilor pentru garantarea creditelor in mod corespunzator, cu respectarea prevederilor legale si a reglementarilor interne.

STUDIU DE CAZ

PRIVIND ANALIZA, EVALUAREA BONITATII SI A RISCULUI DE CREDIT PENTRU SC BEG AGRICULTURA SRL

Date de identificare ale firmei:

Forma juridica a societatii este de societate cu raspundere limitata, fiind persoana juridica romana. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane in vigoare.

Sediul societatii este in Bucuresti, Splaiul Unirii, Nr. 4, Bl. B3, Sitraco Center Aripa Noua, Et.5, Tronson 3, Unitatea de birouri nr.5-3, Birou 3D, Sector

Data infiintarii: 11.05.2006

Numarul de inregistrare si locul de inregistrare la Registrul Comertului: J40/7689/11.05.2006

Cod unic de inregistrare fiscala: 18658204

Domeniul principal de activitate al societatii este: cultivarea plantelor, gradinaritul destinat pietei, horticultura - cod CAEN 011.

Activitatea principala este cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. - cod CAEN 0111.

Una dintre activitatile secundare este inregistrata la codul CAEN 0141 - activitati de servicii anexe agriculturii, gradinarit peisagistic(arhitectura peisagera).

Capitalul social al societatii, subscris si varsat, este de 50.000 de Eur, adica 182.175 lei (echivalentul a 78.867,05 Usd) impartit in 17.318 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei fiecare, subscrise astfel:

BONIZZONI CLAUDIO GIUSEPPE detine 8.832 parti sociale de 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 88.320 lei (25.500 Eur, echivalentul a 40.222,20 Usd), reprezentand 51% participare la capitalul social, beneficii, pierderi si drept de vot in luarea deciziilor.

GERANZANI GIANCARLO detine 243 parti sociale de 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 42.430 lei (12.500 Eur, echivalentul a 19.716,76 Usd) reprezentand 24,50% participare la capitalul social, beneficii, pierderi si drept de vot in luarea deciziilor.

GERANZANI GIANANTONIO detine 243 parti sociale de 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 42.430 lei (12.500 Eur, echivalentul a 19.716,76 Usd) reprezentand 24,50% participare la capitalul social, beneficii, pierderi si drept de vot in luarea deciziilor.

Partile sociale sunt egale, indivizibile si nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

Date privind managementul firmei

Societatea BEG AGRICULTURA SRL are trei administratori care sunt si asociati: Bonizzoni Claudio Giuseppe, Geranzani Giancarlo, Geranzani Gianantonio.

Societatea are 20 de angajati din care 10 direct productivi. Activitatea de management este asigurata de catre dl. Bonizzoni Claudio Giuseppe, care are o experienta destul de vasta in domeniu.

Caracterizare generala a firmei

Dimensiunea afacerii

BEG Agricultura este in stransa colaborare cu Grupul Riso Scotti. Sectorul in care va activa societatea este in plina ascensiune.

Piata romaneasca a orezului este dominata in proportie de 90% de importuri in acelasi timp consumatorii avand o perceptie gresita asupra acestui produs. BEG Agricultura Srl va incerca sa schimbe aceasta perceptie prin promavare produselor si prin cresterea investitiilor.

Principalii jucatori de pe piata romaneasca a orezului urmaresc o independenta cat mai mare fata de piata internationala, aflata in acest moment intr-o criza semnificativa datorata cresterii cererii de orez, concomitent cu cresterea preturilor la materia prima.

Tabel 4 - Previziunea bugetului 2008-2014

Tabel 5 - Previziunea vanzare orez 2008-2014

SC BEG. AGRICULTURA are in proprietate o suprafata de aproximativ 5.700 mp, unde este in constructie un hangar pentru utilajele agricole - 1.250 mp. Societatea are in arenda aproximativ 1.000 de ha teren pentru cultivarea orezului. Cantitatea de orez necesara pentru insamantarea acestei suprafete va fi importata din Italia. Activitatea de cultivare a orezului se desfasoara in judetul Olt, unde este si punctul de lucru al societatii, pe raza a trei localitati: Daneasa, Sprancenata si Pestra.

Dotarile

Ca mijloace fixe societatea are in proprietate tractoare si utilaje agricole, folosite in proportie de 100%:

o       freza pentru pamint

o       masina de indepartat buruieni

o       nivelator complet cu accesorii (2 bucati)

o       tractor agricol complet (3 bucati)

o       plug cu 4 lame (4 bucati)

o       tractor pentru remorca cu incarcator sigma montat si accesorii

o       tractor remorca

o       excavator gropi

o       grapa manuala

o       masina de nivelat (2 bucati)

o       plug cu o lama

o       subansamblu de masina pentru lucrul pamantului - furca palet

o       subansamblu de masina pentru lucrul pamantului - bena pamant

o       subansamblu de masina pentru lucrul pamtntului - bena cereale

o       tractor remorca cu accesorii (2 bucati)

o       grapa cu disc (2 bucati)

o       tractor agricol cu accesorii

o       miniexcavator pe senile echipat cu cupa de 1.200 mm

o       excavator pe senile echipat cu cupa de 900 mm

o       combina de recoltat cu anvelope pneumatice din cauciuc 540/64R30 (2 bucati)

o       parti componente (subansamble) - bara de taiat nutretul pe senile cu 7 role cu patine gumate de 800 mm (2 bucati)

o       anvelope pneumatice din cauciuc 620/75R34

o       tractor agricol (3 bucati)

o       carucior port bara

o       rezervoare metalice de 910 litri (2 bucati)

o       incarcator cu cupa (hidraulica) 4mc

Personalul

Societatea are 20 de angajati din care 10 direct productivi. Activitatea de management este asigurata de catre dl. Bonizzoni Claudio Giuseppe, care are o experienta vasta in domeniu.

Salariul net minim este de 800 de lei si cel maxim de 1.300 de lei, iar salariul brut minim este de 1.046 de lei si cel maxim de 1.782 de lei.

Piata

Piata interna a orezului s-a ridicat, anul trecut, la circa 100.000 de tone, consumul mediu anual pe cap de locuitor fiind de 4,5 kilograme. Piata este alimentata aproape exclusiv din importuri provenite din Orient in timp ce productia interna se limita anual la cateva sute de hectare, exceptie facand ultimul an cand au fost cultivate peste 3.000 de hectare cu orez. Situatia survine deciziei autoritatilor de a nu mai acorda dupa `89 subventii pentru cultivarea orezului, motiv pentru care fermierii nu au mai considerat-o rentabila.

La 31.12.2007, soldul contului furnizori era in valoare de 2.988.044 (cu o vechime pana in 90 zile), principalii furnizori fiind:

Bonizzoni Dante (93,5%);

Administratia imbunatatirilor funciare (5,2%);

Bracchi (0,6%)

MTS Boscolo (0,5%)

La 31.12.2007, soldul creantelor fata de clienti se ridica la valoarea de 1.085.840 Lei (cu o vechime cuprinsa intre 0-30 zile in valoare de 603.633,45 si intre 31-60 cu o valoare de 482.207,04 , principalii reprezentanti fiind:

Gdr Immo Srl (56%)

Risi Romuno Srl (44%);

Cei mai cunoscuti jucatori de pe piata romaneasca sunt: Riso Scotti, Atifco si Masterfoods cu orezul Uncle Ben's

Activitati de marketing

Societatea va realiza activitatile de promovare prin:

Participare la targuri si expozitii de specialitate;

Publicitate in reviste de specialitate;

Activitati de relatii cu publicul etc.

Analiza SWOT a firmei

Punctele tari

-> Management cu experienta, dinamic si orientat spre dezvoltare;

-> Productie proprie

-> Produse de calitate

-> Relatii bune de colaborare cu furnizorii;

-> Se afla in stransa colaborare cu grupul Riso Scotti, (unul dintre cei mai mari producatori de orez din Europa).

Punctele slabe

-> In vederea sustinerii cresterii cererii pentru orez, societatea are nevoie de surse de finantare, motiv pentru care apeleaza la credite/angajamente bancare.

Oportunitati

-> Aderearea Romaniei la UE a creat posibilitatea miscarii capitalurilor din tarile mai dezvoltate pentru sustinerea dezvoltarii pietei cerealelor din Romania.

-> Avand in spate grupul Riso Scotti societatea isi poate crea o reputatie foarte buna pe piata locala.

Amenintari

-> Concurenta acerba

-> Conditii climaterice nefavorabile

Descrierea "proiectului" firmei pentru care se solicita finantarea

In cadrul progamului Sapard, societatii i s-a aprobat proiectul de "achizitie utilaje si masini agricole noi pentru culturi orez la ferma BEG Agricultura Srl, Daneasa, judetul Olt". Conform acestuia 50 % din investitia in utilaje agricole, conform contractului nr. 49/23.01.2008 incheiat cu GATTI ERNESTO e C. Snc, va fi finantata prin progamul Sapard, adica 249.650 Euro. In urma finantarii parcul de utilaje si masini va fi completat cu inca doua tractoare, doua combine, trei semanatori si alte utilaje.

Societatea a mai contractat alte utilaje si masini in valoare de 249.300 Euro, din care 50 % vor fi finantate prin programul SAPARD. Acestea includ:

Tractor Landini Power Farm DT 85 1

Tractor Landini Vision 100 TOP . 1

Combina Laverda M 306 T 2

Cisterna Erbicidat ELIOS 20000 LT .. .2

Grapa cu disc VIBROSTAR . 2

Remorca tractor DUMPER MC8 4

Semanatoare AMAZONE D9-40 SUPER R..3

Sistem pentru imprastiat ingrasaminte ..3

Tabel 6 - Total investitii 2008

Surse de finantare

Tabel 7 - Investitii noi in 2008

Din total investitie 50 % va fi finantata prin intermediul programului Sapard, iar 50 prin creditul de investitii pe o perioada de 3 ani solicitat la Intesa Sanpaolo Romania - Sucursala VictorieiBucuresti.

Surse de rambursare

Tabel 8 Cash Flow Disponibil ce va fi generat de societate 2008-2014

Din preziviunile societatii rezulta o valoare suficienta a cash-flow-ului (asa cum este prezentat la C.Descrierea Afacerii → Dimensiunea afacerii) pentru acoperirea datoriilor (rata si dobanda) catre Intesa Sanpaolo Romania - Sucursala Victoriei Bucuresti

Informatii financiare privind activitatea firmei

→ Cifra de afaceri la 31.12.2007 a fost de 1.437.471 lei dupa un semestru de activitate. Fata de 30.06.2007 la 31.12.2006, conform balantei, societatea a inregistrat un profit net de 110.164 lei. Se observa ca rezultatul din activitatea de exploatare, de -121.729 lei a fost acoperit de rezultatul favorabil din activitatea financiara de 263.353 lei. La 31.12.2007 datoriile pe termen lung au crescut cu 53 %, ajungand la 2.705.191,07 lei, fata de 30.06.2007.

→ Lichiditatea rapida a inregistrat o diminuare de la 166% - iunie 2007 la 45 %-decembrie 2007 datorita cresterii datoriilor catre furnizori. Acest indicator denota o capacitate satisfacatoare a societatii de a-si achita datoriile pe termen scurt.

→ Solvabilitatea patrimoniala a crescut de la 4 % la 30.06.2007 la 5 % la 31.12.2007. Capitalurile proprii au crescut de 2,45 ori, ajungand la o valoare de 283.334 lei. Total activ a crescut de 2,09 ori fata de 30.06.2007.

→ Rata profitului brut. Valoarea acestui indicator poate fi calculata doar la 31.12.2006 si a fost de 9,9%, ceea ce reflecta o rentabilitate destul de buna. Valoarea profitului brut se datoreaza rezultatului financiar foarte bun.

→ Rata rentabilitatii financiare. Valoarea acestui indicator poate fi calculata doar la 31.12.2007. Nivelul acestuia a fost de 38,9 %, ceea ce denota o rentabilitate peste masura asteptarilor actionarilor.

→ Rata utilizarii activelor circulante. Valoarea acestui indicator la 31.12.2007 a fost de 1,13. Venitul adus la fiecare unitate de activ circulant a fost de 1,13 lei. Acest idicator are un nivel satisfacator. Ponderea cea mai mare in activele circulante o au creantele - 71%.

→ Gradul de indatorare. In valori relative nivelul acestui indicator s-a mentinut la un nivel relativ constant 95 %. La 31.12.2007 nivelul datoriilor totale au crescut cu 107 % (cele mai mari cresteri le-au inregistrat datoriile catre furnizori si imprumuturile de la Banca Sella pe termen lung) in timp ce nivelul activului total a crescut cu 109 %. Cea mai mare crestere inregistrand activele imobilizate (utilaje pentru activitatea de exploatare).

Concluzii

Se considera oportuna finantarea acestui proiect pentru ca

Investitia va genera o valoare actualizata neta pozitiva (13.836.419 Euro)=> investitie profitabila

Termenul de recuperare a investitiei noi este de 1 an

Termenul de recuperare a investitiilor totale din anul 2007 noi este de 3 ani (finele 2010)

Piata orezului se afla in plina ascensiune

Vasta experienta a dl. Bonizzoni Claudio Giuseppe in domeniu.

Rentabilitatea rezultatului din exploatare este peste 30% din cifra de afaceri perioada (2007-2010).

FISA DE ANALIZA [SCHEDA DI ANALISI]

La data prezentei,BEG Agricultura are contract un credit pentru investitii in suma de 800.000 EUR pe o perioada de 6 ani (cu un an perioada de gratie), de la Banca Sella din Italia (ce nu apartine Grupului Intesa Sanpaolo), incheiat in mai 2007. Acesta va fi rambursat in 10 rate in valoare de cate 89.061.29 Euro.