Notiuni introductive - cercetarea actelor scrise

NOTIUNI INTRODUCTIVE - CERCETAREA ACTELOR SCRISE

Comunicarea intre oameni se realizeaza atat pe cale verbala cat si prin intermediul scrisului care consta in reprezentarea sunetelor si a cuvintelor dintr-o limba prin semne grafice.

Actele scrise au o mare importanta in toate domeniile de activitate pentru ca servesc la fixarea aparentei modificarii sau stingerii raporturilor juridice de tot felul. Ele atesta fapte si evenimente de mare importanta pentru activitatea organizatiilor de stat si al celor obstesti, precum si pentru apararea drepturilor legale ale cetatenilor. Iata de ce este necesar ca orice act sa fie veridic, adica sa fie conform realitatii si sa nu fie alterat in continutul sau prin manopere dolosive. Cu toate ca organele de stat iau masurile ce se impun pentru combaterea fenomenului infractional, constand in falsificarea actelor scrise, sunt tot mai frecvente astfel de infractiuni.

Pericolul social al infractiunii de fals in acte este accentuat pentru ca, pe langa faptul ca constituie prin ea insasi o grava infractiune, se savarseste deseori in vederea comiterii sau ascunderii altor infractiuni, indeosebi a delapidarii si inselaciunii in dauna avutului obstesc. In acelasi timp, gravitatea falsului rezulta si din faptul ca pentru realizarea lui se recurge la procedee tehnice din ce in ce mai rafinate, care ingreuneaza descoperirea infractiunii si a autorului ei. Folosirea unor asemenea procedee impiedica organele judiciare sa stabileasca falsul prin constatari proprii, ceea ce reclama interventia expertului criminalist, care pe baza cunostintelor sale de specialitate poate contribui la elucidarea cazului respectiv.

O importanta parte a ansamblului de factori care au infuentat si potentat evolutia exploziva a fenomenului infractional sunt de origine sociala. La acestea se adauga si impactul pe care evolutia stiintei si a tehnicii o are intotdeauna asupra fenomenului infractional.

Trebuie mentionat ca alaturi de formele clasice de realizare a falsului in document (stergeri, adaugiri, rescrieri, radiere) au aparut modalitati noi de falsificare sau contrafacere, caz in care nu se poate omite abordarea contextului social-politic si economic specific perioadei in care acesta are loc. Faptul este evident, in special, in cazul falsificarii sau a contrafacerii documentelor cu origine de la organele oficiale, numite si organe cu sorginte de oficialitate, date fiind rolul si conditionarea lor aflata in strans raport cu stuctura si evolutia sociala.

Legat de documentele oficiale, trebuie spus ca, Codul Penal face deosebirea intre documentele oficiale si cele sub semnatura privata. Potrivit art. 150 CP prin "inscris oficial" se intelege orice inscris care emana de la organele din cele prevazute in art. 145 CP sau care apartine unui asemenea organ". Articolul 145 CP defineste termenul "public" prin tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care potrivit legii, sunt de interes public. Art. 288, al.3 CP completeaza continutul notiunii de inscris oficial asimiland acestora "biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice".

In ce priveste documentele sub semnatura privata trebuie spus ca Codul Penal nu il defineste, dar per a contrario rezulta ca acesta nu emana de la o organizatie din cele prevazute in art.145 CP. Au acest caracter (de inscrisuri sub semnatura privata) acele inscrisuri care sunt intocmite si semnate de parti, fara interventia unui organ de stat. Inscrisurile neoficiale reprezinta o manifestare unilaterala sau bilaterala de vointa, facuta in forma scrisa de terte persoane. Ele nu intocmesc actul sub rezerva respectarii unor conditii de fond si forma deosebite, asa cum se cere in cazul inscrisurilor oficiale. De regula, singura conditie este semnatura si isi trage puterea doveditoare din aceasta pana la proba contrarie.

Art.1176 C.civ., asimileaza inscrisul sub semnatura privata recunoscut de catre cel caruia i se opune, inscrisului autentic intrucat scopul autenticitatii este tocmai garantarea continutului inscrisului care in ambele cazuri este necontestat. Partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata are dreptul sa-i conteste continutul sau semnatura (art.177 CP). In cazul contestarii continutului inscrisului sub semnatura privata sau a semnaturii, se procedeaza, dupa caz, la verificarea de scripte sau la procedura falsului.

Pe fondul profundelor schimbari din domeniul social, politic si economic, odata cu aspectele pozitive aduse de acestea au aparut si cele negative.

Pe langa fenomenul de falsificare si contrafacere devenite "clasice" au aparut si altele noi pe masura cresterii priceperii si dotarilor de care dispun infractorii. Fenomenul infractional a fost favorizat pe de o parte de relativa simplitate a elementelor de securitate continute in documentele romanesti (bancnota de 200 lei care a circulat in perioada 1991-1994) iar pe de alta parte extinderea criminalitatii organizate in Romania, din afara teritoriului tarii.

Rezolvarea cauzelor cu fals presupune o mai buna cunoastere a aspectului si a elementelor de securitate continute de diferite documente, dar mai ales o dotare tehnica la nivel superior. In general, pentru obtinerea unor falsuri de calitate infractorii tind sa utilizeze tehnica de ultima ora, asa incat se impune ca si organele judiciare penale sa tina pasul cu acestea. Or, in conditiile insuficientei dotari tehnice a laboratoarelor de criminalistica, rezultatele obtinute sunt mai mult rodul priceperii, inventivitatii si eforturile expertilor, decat a unei exhaustive examinari instrumentale de laborator. De remarcat in acest context este totodata si lipsa de pregatire profesionala, a unui training continuu la nivel national si chiar continental orientat spre cunoasterea tehnicilor si aparaturii de investigare, a aplicatiilor practice ale aparaturii criminalistice de care se dispune ca si aproape inexistenta cooperarii dintre criminologi si criminalisti in incercarea de abordare, surprindere, evaluare a proportiilor si gasirea solutiilor de contracarare a acestui fenomen.

Pentru indentificarea infractiunii de fals, organul de urmarire penala si instanta de judecata au dreptul si in acelasi timp obligatia de a recurge la toate mijloacele permise de lege prin care se poate stabili adevarul.Unul din aceste mijloace il reprezinta expretiza judiciara care poate fi dispusa din oficiu sau admisa la cererea unei parti, fie prin sustinerea acuzarii sau a apararii, fie pentru dovedirea actiunii sau inactiunii ori pentru combaterea ei. In cazul expertizei judiciare un rol important revine expertizei criminalistice care isi aduce contributia la cercetarea stiintifica a probelor materiale, in principal, prin identificarea persoanelor si a obiectelor. Incontestabil, ponderea cea mai mare o are expertiza scrisului, cunoscuta sub denumirea de "expertiza grafica".

Frecventa mare cu care se apeleaza la cercetarea scrisului se explica prin aceea ca actele sau inscrisurile sunt admise ca mijloc de proba in justitie "daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului (art.89 CPP)".

Falsul in acte reprezinta ca si particularitate specifica faptul ca se materializeaza prin acte scrise.

Actul scris reprezinta o scriere (ca modalitate de exprimare a gandirii) fixata pe un anumit suport care in mod obisnuit este hartia, dar care poate fi si pergamentul, panza, lemnul, sticla, materialele plastice. Nefiind o exprimare a gandirii in scris, emblemele, marcile de fabrica, reproducerile grafice, filmele nu se cuprind in notiunea de act scris.

Textul scris, ca expresie a unei manifestari sau declaratii de vointa sau a atestarii unui fapt, reda continutul actului si poate cuprinde fapte, imprejurari, evenimente, stari, actiuni de care legea penala leaga anumite consecinte juridice. Lipsa textului scris inseamna inexistenta actului. Un alt element important al actului care da acestuia valoare si semnificatie juridica il constituie semnatura (subscrierea) prin care se identifica autorul acestuia. Semnarea intr-un alt mod - aplicarea unei parafe - reprezinta un simplu element de identificare cu caracter prezumtiv, iar nu o semnatura propriu-zisa cu valoare juridica. Semnatura nu constituie unicul mod de a identifica paternitatea unui inscris, legea prevazand numeroase acte si fara semnatura.

Dreptul in general si dreptul penal in special, nu are in vedere orice fel de act scris, ci doar pe acelea care pot produce consecinte juridice, incriminarea fiind limitata doar la falsificarea acestora. In sensul legii, actul trebuie sa prezinte o valoare probatorie, indiferent daca a fost preconstituit, adica destinat sa faca dovada unui drept sau care a devenit ulterior apt de a proba o anumita situatie juridica.

In procesul judiciar insa, actele scrise pot interesa nu numai ca mijloace de proba, dar si pentru reconstituirea imprejurarilor in care au fost intocmite. In aceste imprejurari ele sunt considerate mijloace de proba materiale, avand acest regim si in cadrul expertizei criminalistice. Actul scris este mijloc de proba atata timp cat veridicitatea sa nu este contestata. Din momentul contestarii autenticitatii unui act scris, el devine proba materiala. Actul nu va mai avea rolul de atestare a unor raporturi juridice, ci va deservi la dovedirea falsului si la depistarea autorului acestuia, precum si la elucidarea altor imprejurari relevatoare sub aspectul cunostintei judiciare. Ca mijloc de proba, actului ii este proprie concordanta intre ceea ce comunica si faptul respectiv, pe cand actul - proba materiala- este lipsit de o asemenea concordanta. Pe de alta parte, actul ca mijloc de proba poate fi prezentat si sub forma unei copii legalizate sau a unui duplicat, insa pentru a constitui mijloc de proba materiala poate fi prezentat doar in original.

De altfel, Codul de Procedura penala in articolul 89 arata ca " inscrisurile pot servi ca mijloc de proba daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.