PROFESIA DE ARHITECT - Exercitarea profesiei - Drepturile si obligatiile arhitectilor cu drept de semnatura

PROFESIA DE ARHITECT - Exercitarea profesiei - Drepturile si obligatiile arhitectilor cu drept de semnatura

1. Consideratii generale

Organizarea si exercitarea profesiei de arhitect a fost reglementata prin Legea nr. 184/2001, lege care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 195/ 18 aprilie 2001. Asadar, acest act normativ reglementeaza modul de exercitare a profesiei de arhitect si respectiv constituirea Ordinului Arhitectilor din Romania, ca forma de organizare independenta si autonoma, apolitica, de interes public.

Activitatea arhitecturala este considerata un act de cultura de interes public, avand deosebite implicatii urbanistice si in acelasi timp in domeniul economic, social si ecologic. Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 184/2001, creatia arhitecturala are menirea de a organiza atat din punct de vedere functional cat si estetic spatiul construit, de a valorifica si a sistematiza in mod armonios mediul inconjurator, de a conserva patrimoniul imobiliar si de a permanentiza respectul pentru peisajele naturale.

In acelasi timp, constructiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, in baza reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor.

De asemenea, planurile de urbanism sociale, de detaliu sau generale, supuse avizarii sau aprobarii, la fel ca si proiectele de arhitectura pentru a caror materializare legea impune obtinerea autorizatiei de construire, in mod obligatoriu vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnatura.

Titlul de arhitect il au cetatenii romani care au absolvit o institutie de invatamant superior de arhitectura, poseda diploma de licenta sau asimilata acesteia, recunoscuta de statul roman, iar durata studiilor universitare sa fi fost de minimum 5 ani. Potrivit art. 4 alin.2 din Legea nr. 184/2001, sunt considerati arhitecti si absolventii cu diploma de licenta ai unei institutii din strainatate, recunoscuta de statul roman si echivalata in conditiile legii.

Pe de alta parte, exercitarea profesiei de arhitect are un rol deosebit in amenajarea teritoriului, urbanismului si arhitecturii si consta in:

- proiectarea, concilierea, asistenta tehnica si supravegherea lucrarilor de constructii;

- proiectarea de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, restaurari de monumente, peisagistica, design, amenajari si decoratiuni interioare, scenografie si alte asemenea activitati;

- studiul, cercetarea, planificarea consilierea si reglementarea specifica in domeniile amenajarii teritoriului, urbanismului, constructiilor, utilizarii materialelor de constructie si tehnologiilor specifice;

- verificarea, avizarea, aprobarea, controlul si expertiza tehnica a proiectelor de urbanism si constructii;

In fine, practica arhitecturii reprezinta un act de creatie tehnica si estetica, de furnizare de servicii, care se realizeaza prin intocmirea de proiecte pe baza de studii si documentatii, machete, relevee si alte asemenea activitati. Aceasta activitate in domeniul arhitecturii se intregeste cu studii, teme de cercetare, de proiectare si respectiv cu participarea la concursuri care reprezinta un etalon pentru creatia estetica arhitecturala a timpului.

2. Exercitarea profesiei de arhitect.

A. Dobandirea si exercitarea dreptului de semnatura.

Profesia de arhitect se exercita in sectorul privat in mod liber, independent si cu titlu individual, iar in sectorul public, arhitectii au statutul de functionar public si sunt supusi legilor speciale, regulamentelor sau statutelor institutiilor respective.

Dobandirea dreptului de semnatura implica asumarea de catre arhitect a responsabilitatilor profesionale fata de client pe de o parte si respectiv fata de autoritati pe de alta parte, cu privire la calitatea si functionalitatea solutiilor propuse, la integrarea in ambianta inconjuratoare a posibilitatilor tehnice de realizare si cu respectarea legislatiei in domeniu (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 184/2001).

In ce priveste dreptul de semnatura, acesta se exercita olograf, cu mentionarea clara a numelui, prenumelui si a numarului de inregistrare in Tabloul National al Arhitectilor. In cazul lucrarilor colective, acestea trebuie sa cuprinda semnatura tuturor arhitectilor care au contribuit la elaborarea lor.

Arhitectul dobandeste dreptul de semnatura numai in urmatoarele conditii, daca:

184        a fost atestat potrivit legii;

185        are capacitatea drepturilor civile.

Dobandirea dreptului de semnatura are drept consecinta inscrierea in Tabloul National al Arhitectilor.

Arhitectii cetateni straini pot dobandi drept de semnatura in Romania in conditiile stabilite prin conventii de reciprocitate incheiate de statul roman sau de Ordinul Arhitectilor din Romania si organizatia similara din tara de origine, cu respectarea legislatiei in domeniu din Romania. Prin dobandirea dreptului de semnatura, cetatenii arhitecti straini pot solicita inscrierea in Tabloul National al Arhitectilor din Romania.

Arhitectul care a absolvit o institutie de invatamant superior de arhitectura isi poate desfasura activitatea profesionala ca stagiar pe o perioada de 2 ani. Activitatea de stagiar a arhitectului poate fi desfasurata fie in baza unui contract individual de munca, fie in baza unei conventii civile de prestari servicii, sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura. Dupa perioada de stagiu realizata efectiv in domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru a obtine dreptul de semnatura arhitectul stagiar trebuie sa promoveze un examen, care se organizeaza anual de Ordinul Arhitectilor din Romania. Inscrierea arhitectilor stagiari la examene se face pe baza urmatoarelor acte:

186        cererea de inscriere la examen;

187        diploma de licenta sau asimilata acesteia, in copie legalizata;

188        portofoliul de lucrari la care a colaborat;

189        dovada efectuarii stagiului profesional (in copie legalizata);

190        recomandarile a 2 arhitecti cu drept de semnatura.

Pe perioada stagiului, arhitectii stagiari pot semna studii, planuri si proiecte proprii, care au fost intocmite pentru participarea la concursuri, expozitii sau alte manifestari specializate, in masura in care, acestea nu presupun eliberarea unei autorizatii de construire.

In masura in care, semnatura arhitectului stagiar este dublata de semnatura unui arhitect avand drept de semnatura, arhitectul stagiar poate intocmi planuri de urbanism si proiecte de arhitectura care potrivit legii sunt de competenta conductorilor arhitecti.

Cu toate acestea, exercitarea dreptului de semnatura este incompatibila cu situatiile in care arhitectul:

- indeplineste pentru acelasi proiect functia de verificator, de expert sau de consilier ales in cadrul administratiei publice implicate in procesul de avizare si autorizare;

- este functionar public in cadrul autoritatii administratiei publice centrale sau locale care are in competenta avizarea, autorizarea si controlul lucrarii in cauza.

Exercitarea dreptului de semnatura fara indeplinirea conditiilor prevazute de Legea nr. 184/2001, constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit prevederilor art. 281 din Codul penal.

B. Modalitatile de exercitare a profesiei de arhitect.

Exercitarea profesiei de arhitect, de catre arhitectii cu drept de semnatura, se poate face la alegere, potrivit legii in urmatoarele forme:

191        prin birouri individuale;

192        prin birouri asociate;

193        prin societati civile profesionale;

194        in temeiul unor contracte de munca sau conventii civile.

In conformitate cu prevederile art. 13 alin. 1 din Legea nr. 184/2001, arhitectii cu drept de semnatura, indiferent de forma de exercitare a profesiei pot dobandi calitatea de proiectant general si pot angaja salariati.

In acelasi timp, legea stabileste ca societatile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au in cadrul personalului un arhitect cu drept de semnatura si care desfasoara activitati de proiectare, au obligatia ca, pentru intocmirea documentatiilor de urbanism si a proiectelor de arhitectura supuse aprobarii sau autorizarii, sa foloseasca serviciile unui arhitect cu drept de semnatura, incheind cu aceasta fie un contract individual de munca, fie o conventie civila de prestari servicii.

In conformitate cu prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 184/2001, birourile individuale de arhitectura care s-au constituit potrivit dispozitiilor legale, in mod obligatoriu se declara la ordinul Arhitectilor din Romania. Raporturile contractuale se stabilesc intre biroul individual si client.

De asemenea, pentru o mai buna administrare a spatiilor, dotarilor sau reducerii cheltuielilor administrative, de secretariat, personal salariat etc. si pentru o eficienta sporita asupra activitatii de arhitect, birourile individuale se pot asocia prin contract.

Indiferent de formele si modalitatile de exercitare a profesiei de arhitect, declarate la Ordinul Arhitectilor din Romania, acestea sunt obligatoriu inregistrate in Tabloul National al Arhitectilor.

Societatea civila profesionala se constituie de catre 2 sau mai multi arhitecti cu drept de semnatura, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitectilor din Romania. Raporturile contractuale de prestari servicii se nasc intre societatea civila profesionala si client, fara a se tine seama care dintre arhitectii asociati sau salariati indeplineste serviciul profesional.

In cadrul societatilor civile profesionale patrimoniul este comun si apartine asociatilor in cotele-parti stabilite prin contractul de societate.

In cazul stabilirii raporturilor contractuale prin contracte de munca intre angajator (societate comerciala sau o institutie) si arhitect, acestea sunt reglementate, se incheie si se executa potrivit legislatiei muncii.

Exercitarea profesiei de arhitect prin conventii civile si in conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect.

3. Drepturile si obligatiile arhitectilor cu drept de semnatura.

Potrivit prevederilor art. 16 din Legea nr. 184/2001, arhitectul cu drept de semnatura are urmatoarele drepturi:

- sa elaboreze si sa semneze planurile de urbanism zonale, planurile de urbanism de detaliu si planurile de urbanism generale supuse avizarii sau aprobarii, precum si proiectele de arhitectura pentru materializarea carora legea impune obtinerea autorizatiei de construire;

- sa verifice in timpul executiei lucrarii conformitatea acesteia cu autorizatie emisa, chiar daca asistenta tehnica nu i-a fost incredintata;

- sa beneficieze, pentru serviciile prestate in relatiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat in mod liber cu acesta, onorariu al carui nivel minim se stabileste de Ordinul Arhitectilor din Romania, cu avizul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si al Ministerului Culturii si Cultelor. Practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisa;

- sa introduca in contractul incheiat cu clientul clauze privind protectia dreptului de autor.

In conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 184/2001, arhitectul cu drept de semnatura are in principal urmatoarele obligatii:

- sa cunoasca si sa respecte reglementarile legale in vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

- sa se conformeze si sa respecte codul deontologic al profesiei de arhitect si Regulamentul Ordinului Arhitectilor din Romania;

- sa faca cunoscuta clientului obligatia de a obtine si de a respecta avizele, acordurile si autorizatiile necesare, prevazute de lege;

- sa se ocupe de perfectionarea calificarii profesionale;

- sa isi asume, prin exercitarea dreptului de semnatura, intreaga responsabilitate profesionala fata de client si autoritati, manifestand constiinciozitate si probitate profesionala;

- sa serveasca interesele clientului in acord cu interesul public si cu exigentele profesionale, actiunile si masurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise.

4. Suspendarea si incetarea dreptului de semnatura.

In conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 184/2001, dreptul de semnatura al arhitectului se suspenda in urmatoarele cazuri:

- la cererea persoanei inscrise in Tabloul National al Arhitectilor din Romania. In acest caz suspendarea este temporara;

- dupa 6 luni de neplata fara justificare a cotizatiilor anuale catre Ordinul Arhitectilor din Romania, pana la achitarea lor integrala;

- pe perioada suspendarii dreptului de a profesa dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva;

- cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii.

Asadar, suspendarea in primul caz are loc la cererea arhitectului inscris in Tabloul Arhitectilor din Romania, pentru motive care nu-i sunt imputabile, pe cand in celelalte cazuri suspendarea dreptului de semnatura este urmarea savarsirii unor abateri disciplinare sau a unor cauze care ii sunt imputabile.

Potrivit prevederilor art. 19 alin. 1 din Legea nr. 184/2001, dreptul de semnatura al arhitectului inceteaza in doua cazuri:

195        prin renuntarea scrisa la exercitiul dreptului de semnatura;

196        prin condamnarea definitiva pentru o fapta prevazuta de lege, in legatura directa cu exercitarea dreptului de semnatura a arhitectului inscris in Tablou sau daca i s-a aplicat acestuia pedeapsa complementara a interdictiei exercitarii profesiei, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Incetarea dreptului de semnatura, in primul caz, prin renuntare scrisa, nu are in vedere o cauza imputabila arhitectului, in timp ce in al doilea caz, incetarea este consecinta unei condamnari definitive a arhitectului, in legatura directa cu exercitarea dreptului de semnatura sau ca o pedeapsa complementara aplicata prin interdictia de a profesa, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Incetarea dreptului de semnatura, indiferent de situatiile care au generat-o, are drept consecinta radierea arhitectului din Tabloul National al Arhitectilor din Romania.

5. Ordinul Arhitectilor din Romania.

A. Organizarea si functionarea Ordinului Arhitectilor din Romania.

a. Consideratii generale.

Ordinul Arhitectilor din Romania este organizatie profesionala, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, autonoma si independenta. Aceasta organizatie profesionala are menirea de a reprezenta si ocroti, la nivel national si international interesele profesiei de arhitect.

Din Ordinul Arhitectilor din Romania fac parte toti arhitectii cu drept de semnatura, stagiarii si toti ceilalti membrii purtatori ai titlului de arhitect, la cererea acestora.

Patrimoniul si bugetul Ordinului Arhitectilor din Romania sunt constituite din taxele de inscriere, cotizatiile anuale ale membrilor, fondurile rezultate din manifestarile culturale, stiintifice, economice si din drepturile editoriale, precum si din donatii, legate, sponsorizari sau alte surse, in conditiile legii.

Ordinul Arhitectilor din Romania isi are sediul central in municipiul Bucuresti, iar filialele teritoriale sunt organizate in fiecare judet al tarii.

Anual, Ordinul Arhitectilor din Romania are obligatia de a publica Tabloul National al Arhitectilor.

In conformitate cu prevederile art. 20 alin. 4 din Legea nr. 184/2001, subliniem ca arhitectii au dreptul la libera aderare si la alte forme de asociere profesionala, decat Ordinul Arhitectilor din Romania. Din acest punct de vedere, evidentiem aceasta trasatura specifica, in cadrul reglementarilor legale in vigoare, care nu limiteaza dreptul la libera aderare si la alte forme de asociere profesionala, fapt ce nu se regaseste la celelalte profesii liberale.

b. Atributiile Ordinului Arhitectilor din Romania.

Chiar daca, art. 21 alin. 1 din Legea nr. 184/2001 se refera la atributiile Ordinului Arhitectilor din Romania, consideram ca legea prin aceasta reglementare defineste scopul pentru care a fost constituita aceasta organizatie profesionala. Cu aceasta precizare, enumeram sarcinile pe care Ordinul le are:

- sa protejeze si promoveze calitatea produsului de arhitectura si urbanism;

- sa urmareasca exercitarea competenta si calificata a profesiei in respectul codului deontologic al acesteia;

- sa propuna reglementari legislative si normative specifice, in vederea promovarii lor;

- sa reprezinte interesele membrilor sai in fata autoritatilor publice si administrative, precum si in organismele profesionale internationale;

- sa ateste arhitectilor dreptul de semnatura si sa gestioneze Tabloul National al Arhitectilor.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. 2 din Legea nr. 184/2001, acordarea dreptului de semnatura revine numai Ordinului Arhitectilor din Romania, fapt pentru care nici o alta institutie sau asociatie profesionala nu poate elibera o dovada sau un act in acest sens.

B. Organele de conducere ale Ordinului Arhitectilor din Romania.

Conducerea Ordinului Arhitectilor din Romania, potrivit art. 23 din Legea nr. 184/2001, se realizeaza prin:

197        Conferinta nationala;

198        Consiliul de conducere;

199        Colegiul director;

200        Presedintele Ordinului.

Mandatul persoanelor alese in functiile de conducere (care fac parte din Consiliul de conducere din Colegiul director si respectiv presedintele Ordinului) este de 4 ani, iar alegerea este posibila doar pentru doua mandate consecutive.

a. Conferinta Nationala a Ordinului Arhitectilor din Romania.

Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din Romania este constituita din membri delegati, cu drept de reprezentare, ai tuturor filialelor teritoriale. In acest sens, filialele teritoriale au obligatia de a asigura participarea la Conferinta Nationala a Ordinului cel putin a unui reprezentant din fiecare filiala teritoriala judeteana.

Potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 184/2001, Conferinta Nationala a Ordinului Arhitectilor din Romania, are urmatoarele atributii:

- adopta si modifica Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei si regulamentul cadru pentru filialele teritoriale;

- adopta organizarea aparatului administrativ al Ordinului;

- alege si revoca presedintele Ordinului;

- alege si revoca membrii Consiliului de conducere al Ordinului;

- alege membrii comisiilor de cenzori, de disciplina si membrii altor comisii de specialitate;

- aproba regulamentele de organizare si functionare ale comisiilor Ordinului, stabilind numarul membrilor si competenta lor;

- adopta hotarari cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilita de convocare;

- aproba bugetul de venituri si cheltuieli, precum si bilantul Ordinului si da Consiliului de conducere descarcare de gestiune a fondurilor Ordinului;

- aproba cotizatia anuala si onorariile minimale.

Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din Romania este legal constituita daca la prima convocare sunt prezenti cel putin doua treimi din numarul total al delegatiilor alesi de catre filialele teritoriale. Hotararile Conferintei nationale a Ordinului se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Daca la prima convocare conditia de cvorum nu este indeplinita se procedeaza la o noua convocare, la care Conferinta nationala este legal constituita in prezenta majoritatii membrilor delegati. Si in acest caz Conferinta nationala a Ordinului adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti.

b. Consiliul de conducere al Ordinului Arhitectilor din Romania.

In conformitate cu prevederile art. 25 alin. 1 lit. d din Legea nr. 184/2001, Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din Romania alege si revoca membrii Consiliului de conducere al Ordinului. Consiliul de conducere al Ordinului are sarcina de a coordona activitatea Ordinului Arhitectilor din Romania intre reuniunile Conferintei nationale. In componenta Consiliului de Conducere, doua treimi din numarul total al membrilor trebuie sa fie arhitecti cu drept de semnatura. De asemenea, in cadrul Consiliului de conducere trebuie asigurata reprezentativitatea proportionala a membrilor filialelor teritoriale.

c. Colegiul director al Ordinului Arhitectilor din Romania.

Colegiul director al Ordinului Arhitectilor din Romania asigura coordonarea activitatii curente. Colegiul director este ales cu votul majoritatii membrilor Consiliului de conducere al Ordinului Arhitectilor din Romania, iar in componenta acestuia, cel putin doua treimi din numarul membrilor, trebuie sa fie arhitecti cu drept de semnatura.

Potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 184/2001, forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitectilor din Romania si respectiv conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin vot secret al majoritatii participantilor cu drept de vot.

d. Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.

In conformitate cu prevederile art. 25 alin. 1 lit. C Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din Romania alege si revoca presedintele Ordinului. Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania este ales dintre arhitectii cu drept de semnatura. Presedintele reprezinta Ordinul Arhitectilor din Romania in relatiile cu alte persoane fizice si juridice sau cu autoritati din Romania si din strainatate, poate incheia in numele Ordinului, conventii si contracte. De asemenea, presedintele conduce lucrarile Conferintei nationale si ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Ordinului. In activitatea sa presedintele este sprijinit de vicepresedintii Ordinului care sunt si inlocuitorii de drept ai acestuia, in ordinea stabilita de Conferinta nationala.

C. Organizarea si functionarea filialelor teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din Romania.

Potrivit prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea nr. 184/2001, la nivelul judetelor cu cel putin 50 de arhitecti, precum si in municipiul Bucuresti se vor infiinta filiale teritoriale prin libera asociere la Ordinul Arhitectilor din Romania. Asadar, filialele teritoriale, reunesc arhitectii domiciliati pe raza teritoriala a judetului respectiv.

In cazul in care intr-un judet exista un numar mai mic de 50 de arhitecti, este posibila infiintarea de filiale teritoriale prin asocierea arhitectilor cu domiciliile in judetele limitrofe, pana cand numarul acestora ajunge la minimum 50 de membri (art. 31 alin. 2 din Legea 184/2001).

Filialele teritoriale dobandesc personalitate juridica de drept privat de la data adunarii generale constitutive a membrilor. Adunarea generala a filialei are atributia de a stabili orasul resedinta a filialei teritoriale, sediul acesteia, precum si forurile de conducere ale filialei.

De asemenea, la infiintarea lor filialele au obligatia de a elabora propriile regulamente de organizare si functionare in baza regulamentului-cadru la nivel national, aprobat de Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din Romania.

D. Tabloul National al Arhitectilor din Romania.

In vederea centralizarii evidentei arhitectilor la nivelul intregii tari s-a infiintat Tabloul National al Arhitectilor din Romania, care se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

La nivelul fiecarei filiale teritoriale se infiinteaza si tabloul arhitectilor filialei, care cuprinde evidenta arhitectilor filialei.

Pentru intocmirea si actualizarea Tabloului National al Arhitectilor, filialele teritoriale au obligatia de a comunica Ordinului Arhitectilor din Romania, in termen de 30 de zile de la data efectuarii lor, toate datele si informatiile cuprinse si inregistrate in tablourile arhitectilor din fiecare judet.

Potrivit prevederilor art. 33 alin. 4 din Legea nr. 184/2001, tablourile arhitectilor vor cuprinde:

201        arhitectii cu drept de semnatura;

202        conductorii arhitecti cu drept de semnatura;

203        arhitectii stagiari;

204        conductorii arhitecti stagiari;

205        arhitecti, membrii ai Ordinului Arhitectilor din Romania, fara drept de semnatura;

206        arhitectii care nu sunt membri ai Ordinului Arhitectilor din Romania.

Inregistrarea in tabloul arhitectilor permite exercitarea profesiei de arhitect in intreaga tara.

Atat Ordinul Arhitectilor din Romania cat si filialele teritoriale ale acestuia, au obligatia de a furniza tertilor orice informatie legata de datele inregistrate in Tabloul National al Arhitectilor, respectiv in tablourile teritoriale ale arhitectilor.

Tablourile arhitectilor evidentiaza si modalitatea sau formele in care persoanele inscrise isi exercita profesia.

La cererea arhitectului inscris in Ordinul Arhitectilor din Romania se poate elibera un certificat in care se mentioneaza toate datele referitoare la acesta si sunt inregistrate in tablourile arhitectilor.

6. Raspunderea disciplinara a arhitectilor.

Potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 184/2001, membrii Ordinului Arhitectilor din Romania, raspund disciplinar potrivit prevederilor legale, a codului deontologic al profesiei, a hotararilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum si pentru orice abateri savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia care aduce prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

Sanctiunile disciplinare care se pot aplica arhitectilor sunt urmatoarele:

207        avertismentul;

208        votul de blam;

209        suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a dreptului de semnatura;

210        suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a calitatii de membru al Ordinului Arhitectilor din Romania;

211        retragerea definitiva a dreptului de semnatura pentru membrii Ordinului Arhitectilor din Romania inscrisi in tabloul National al Arhitectilor;

212        retragerea definitiva a calitatii de membru al Ordinului Arhitectilor din Romania.

Colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplina aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare:

213        avertismentul;

214        votul de blam;

Consiliul de conducere al Ordinului Arhitectilor din Romania, la propunerile Comisiilor teritoriale de disciplina, in baza hotararii comisiei de disciplina la nivel national, aplica sanctiunile prevazute de art. 35 alin. 2 lit. c si f, numai dupa efectuarea unei expertize de specialitate, intocmita de o comisie formata din 5 membri propusi de Consiliul de conducere al Ordinului si acceptati de cel in cauza.

Persoana sanctionata disciplinar poate formula o contestatie impotriva hotararii comisiei de disciplina prin care s-a aplicat una din sanctiunile disciplinare prevazute la art. 35 alin. 2 lit. a si b, (avertisment si vot de blam), care se inainteaza la Comisia nationala de disciplina, in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. De asemenea, impotriva hotararii Comisiei nationale de disciplina, prin care s-a solutionat contestatia persoanei sanctionate se poate formula o plangere (contestatie) la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii.

Comisiile de disciplina ale Ordinului Arhitectilor din Romania sunt organe cu activitate jurisdictionala. Ele se organizeaza si functioneaza atat la nivel national cat si teritorial, pentru fiecare filiala.

La nivel national este constituita Comisia nationala de disciplina care este alcatuita din 5 arhitecti cu minimum 10 ani de vechime in profesie, din care in mod obligatoriu 3 arhitecti cu drept de semnatura.

Comisia de disciplina alege un presedinte din randul membrilor sai.

Hotararile comisiilor de disciplina se valideaza cu majoritatea simpla de voturi.

Procedura de solutionare a abaterilor disciplinare este prevazuta de Regulamentul Ordinului Arhitectilor din Romania si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila, care este dreptul comun in materie.

Dupa un an de la aplicarea deciziei de retragere a dreptului de semnatura sau a calitatii de membru al Ordinului Arhitectilor din Romania, cel in cauza poate cere reexaminarea deciziei. In cazul respingerii cererii de reexaminare, persoana in cauza poate formula o noua cerere numai dupa trecerea unei perioade de un an de la data respingerii cererii anterioare.

In fine, potrivit prevederilor art. 38 din Legea nr. 184/2001, in cazul in care instantele judecatoresti pronunta hotarari definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnatura pentru faptele penale in legatura cu exercitarea profesiei de arhitect sau aplica sanctiunea complementara a interdictiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotararii se comunica filialei Ordinului Arhitectilor din Romania pentru a opera radierea din tabloul arhitectilor in raza caruia arhitectul isi are domiciliul.