Activizarea invatarii normelor ortografice si ortoepice in ciclul primar. Implicatii experimentale

1. Diferentierea activitatilor didactice - conditie a

formarii deprinderilor intelectuale

Prin diferentierea activitatilor didactice trebuie sa intelegem ansamblul modalitatilor folosite pentru a asigura, atat prin masuri organizatorice (diferentiere externa) cat si prin metode si mijloace didactice ( diferentiere interna) adaptarea invatamantului la particularitatile individuale ale elevilor.

Coordonatele principale ce trebuie sa jaloneze organizarea, desfasurarea si continutul activitatii diferentiate cu elevii, in ciclul primar sunt urmatoarele:

a) Activitatea diferentiata cu elevii trebuie sa asigure realizarea in cel mai inalt grad, a sarcinilor invatamantului formativ ce vizeaza dezvoltarea armonioasa a tuturor laturilor personalitatii;

b) Activitatea diferentiata se desfasoara in cadrul procesului instructiv-educativ organizat cu intregul colectiv al clasei, pentru a se putea obtine un nivel ridicat de pregatire a tuturor elevilor si, pe aceasta baza, promovarea lor in clasa urmatoare;

c) Obiectivele instructiv - educative ale activitatii diferentiate cu elevii trebuie realizate, in principal, in timpul lectiei - forma de baza in dobandirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor prevazute in programele de invatamant pentru ciclul primar;

d) Activitatea diferentiata trebuie sa-i cuprinda pe toti elevii clasei, atat pe cei care intampina dificultati la invatatura, cat si pe cei cu posibilitati deosebite, pentru ca, folosindu-se metodele si procedee specifice particularitatilor individuale, sa se asigure stimularea dezvoltarii lor pana la nivelul maxim al disponibilitatilor pe care le are fiecare;

e) În tratarea diferentiata a elevilor, se va evita atat suprasolicitarea, cat si subsolicitarea lor fata de potentialul psihic real de care dispun, intrucat aceste conditii extreme de activitate constituie frane ale dezvoltarii personalitatii copiilor;

f) Activitatea diferentiata trebuie sa se intemeieze si sa traduca in viata conceptia stiintifica psiho - pedagogica cu privire la raportul dintre dezvoltare si invatare, potrivit careia invatarea influenteaza pozitiv dezvoltarea psihica a copilului numai atunci cand se desfasoara cu un pas inaintea acesteia;

g) Continutul invatamantului concretizat in planuri si programe, este comun si obligatoriu - la fel ca si obiectivele instructiv - educative - pentru toti elevii clasei, diferentiate sunt doar modalitatile si formele de predare - invatare a acestuia, astfel incat sa poata fi asimilat de catre fiecare elev la un nivel corespunzator exigentelor;

h) În timpul activitatii diferentiate se vor folosi in permanenta metode si procedee care - in combinatii specifice particularitatilor individuale ale   elevilor - antreneaza in cel mai inalt grad capacitatile lor intelectuale, trezesc si mentin interesul fata de invatatura, curiozitatea fata de obiectivele si fenomenele studiate, stimuleaza atitudinea creatoare, solicita un efort actional propriu, asigura o invatare activa si formativa;

i) Diferentierea activitatilor in cadrul lectiei, presupune imbinarea si alternarea echilibrata a activitatii frontale cu activitatea individuala si pe grupe de elevi;

j) Diferentierea activitatii se realizeaza in toate momentele lectiei, in darea temelor pentru acasa, precum si in intreaga activitate extrascolara   organizata cu elevii.

Întemeindu-se pe aceste idei-matrice, activitatea diferentiata cu elevii in scopul asigurarii succesului lor la invatatura, progresul scolar al tuturor copiilor, dobandeste caracteristici proprii, specifice invatamantului nostru, care-i confera capacitatea de adecvare deplina la obiectivele urmarite in invatamantul nostru primar.

La baza organizarii si desfasurarii activitatii diferentiate cu elevii in cadrul lectiei si acasa, sta cunoasterea temeinica a acestora, atat sub aspectul cunostintelor, priceperilor, deprinderilor pe care le au, cat si sub aspectul capacitatilor intelectuale generale, al trasaturilor de personalitate, frecvent solicitate in activitatea de invatare. Primul aspect punea in evidenta masura in care elevul si-a insusit materia prevazuta in programele scolare, gradul de realizare a obiectivelor instructiv - educative urmarite la fiecare disciplina, dificultatile intampinate, lacunele in pregatire. Cel de-al doilea aspect releva nivelul inteligentei generale a copilului, care joaca un rol hotarator in insusirea diferitelor discipline si care este, la randul sau, stimulat de activitatea concreta de dobandire si aplicare a cunostintelor.

Totodata, este necesar sa se aiba in vedere ca atat cantitatea si calitatea cunostintelor, cat si dezvoltarea intelectuala generala depind de motivatia elevului pentru invatatura, de anumite insusiri morale, volitionale. De aceea,cunoasterea lor este obligatorie pentru desfasurarea in continuare a unui munci eficiente cu elevul respectiv.

Pentru a cunoaste nivelul concret de pregatire a fiecarui elev si al inteligentei sale generale, pentru a urmari dinamica dezvoltarii individuale, evolutia elevului in diferite momente ale dobandirii cunostintelor este necesara din partea invatatorului o fina investigatie psihologica care sa descopere nu numai faptele, ci si cauzele ce le-au generat. De exemplu, in cazul unor elevi ce comit greseli ortografice, nu este suficienta constatarea tipurilor de greseli si a frecventei acestora, ci trebuie cunoscut ce au ele la baza: lipsa de atentie sau insuficienta concentrare, necunoasterea regulii, slaba pricepere de a aplica o regula cunoscuta sau lipsa automatismelor corespunzatoare, etc. Evident ca, in unele cazuri, greselile pot fi efectul intrepatrunderii mai multor cauze, ca unele cauze sunt de ordin secundar, consecutiv altor cauze, etc.

Întotdeauna insa, modalitatea de lucru cu elevul, pentru a-l ajuta sa-si lichideze lipsurile, trebuie aleasa in functie de cauzele primare si dominante in momentul respectiv. Astfel, printre cauzele primare ale insuccesului la invatatura se numara: deficiente in dezvoltarea anatomo - fiziologica a elevului, o boala mai indelungata, deficiente ale activitatii instructiv - educative desfasurate in scoala sau datorate influentelor extrascolare. Ca urmare a acestora, apar cauze de ordin secundar: lacune in cunostintele, priceperile si deprinderile elevilor; slaba dezvoltare a proceselor cognitive; lipsa unor deprinderi de invatare; atitudinea negativa fata de invatatura, etc.

Unii specialisti considera ca, pentru a putea fi folosite cu eficienta, caracterizarile pedagogice facute elevilor trebuie sa contina, in masura posibilitatilor, nu numai descrierea particularitatilor elevului, dar si cauzele, cel putin ipotetice, ale acestor particularitati, precum si sarcinile educative pe care le implica formarea unui asemenea elev; oricare din caracterizarile succesive trebuie sa inceapa prin analiza progreselor elevului, prin aprecierea corectitudinii diagnosticului psihologic precedent si a metodelor pedagogice utilizate.

Pentru obtinerea datelor necesare privind situatia concreta a fiecarui elev, invatatorul are la indemana diferite metode si procedee: observarea activitatii lui in clasa si acasa, informarea nemijlocita asupra conditiilor de viata si de lucru acasa, discutiile individuale cu elevii, discutiile cu parintii, studierea atenta a lucrarilor elevilor, analiza cunostintelor si deprinderilor dobandite de ei, avand ca sistem de referinta cerintele programei scolare, etc.

Deosebit de necesara pentru promtitudinea si eficienta masurilor ameliorative si corective ce se introduc este tinerea de catre invatator a evidentei greselilor, atat a celor esentiale pentru fiecare elev, cat si a celor tipice pentru intreaga clasa.

Evidenta trebuie tinuta astfel, incat sa-l ajute pe invatator sa stie, oricand, in legatura cu fiecare elev: care sunt cunostintele pentru intelegerea sau consolidarea carora are nevoie de sprijin: in ce probleme este nevoie de explicatii si indicatii suplimentare; unde si in ce masura trebuie intervenit pentru dezvoltarea deprinderilor, etc; care sunt operatiile de gandire insuficient exersate.

Este necesar sa se faca sapaturi' in cunostintele elevilor, pana la atingerea unui fond solid, pe care sa se poata sprijini invatatorul in lichidarea lacunelor existente.

2. Activizarea invatarii normelor ortografice

si ortoepice in ciclul primar

Se stie ca o dificultate majora a ortografiei romanesti este faptul ca are reguli, de grade diferite ca sfera de aplicare si ca importanta, care se bazeaza pe criterii etimologice[1]

Ortografia este organic legata de cunostintele gramaticale care se dobandesc treptat si progresiv, iar invatarea ei trebuie programata odata cu si in dependenta de repartizarea cunostintelor gramaticale pe clase si in cuprinsul fiecarei clase. Însusirea ortografiei pretinde insa, "o intensa activitate a gandirii"- observa Ion Berca in Metodica predarii limbii romane la clasele I - IV - si de aceea regulile nu trebuie rupte de intelegerea fenomenelor gramaticale si tratate ca simple tehnici inguste.

Însusirea cunostintelor gramaticale si a celor ortografice parcurge in scoala mai multe etape:

- in clasele I si a II-a, copiii scriu cuvintele terminate in -i, -ii si -iii pentru ca asa se scriu, se familiarizeaza cu fenomenul copiind modele si capatand constiinta ca scriind pui, puii folosesc cuvinte care numesc mai multe fiinte.

- in clasele a III-a si a IV-a, elevii scriu aceleasi cuvinte cu o motivatie gramaticala corespunzatoare varstei. Începe sa se constituie planul gramatical de substantiv, gen, numar etc., dar pentru ca intelegerea categoriilor nedeterminant si determinant nu e inca posibila, grafii ca (doi) puii sau (toti) pui trebuie considerate normale.

Exista, de asemenea, o neconcordanta intre scriere si pronuntie: daca ar rosti puii si nu pui, cum se intampla, copiii ar ajunge sa scrie forma puii si fara cunostinte despre articol.

Deprinderile ortografice sunt componente ale unor activitati complexe si se dobandesc ca rezultat al unei actiuni constiente de intelegere teoretica a regulii, intelegere ce poate necesita parcurgerea mai multor etape succesive si ascendente.

Etapa urmatoare este exercitiul , ce consta in repetarea si aplicarea practica a regulii. Exercitiile fac parte din complexul proces practic - aplicativ al formarii deprinderilor ortografice in scoala si sunt, totodata, parte organica, implicita a pregatirii elevilor pentru abordarea compozitiilor scrise.

Tipuri de exercitii:

1. Exercitii de recunoastere a semnelor de ortografie si de punctuatie si de motivare a lor se practica atat in perioada in care copiii se intalnesc prima data cu semnele de ortografie si de punctuatie, dar si mai tarziu, avandu-se in vedere ca ele apar in situatii diferite si cu motivari diferite.

De exemplu, cratima folosita in l-a (spalat), s-au (certat), ne-am (asezat), etc. sau virgula folosita intre elementele unei parti de propozitie multiple: subiect multiplu: Dan, Andrei si Viorel au citit acelasi roman / nume predicativ multiplu: (Copacul era inalt, frumos si ramuros / dupa substantive in vocativ : Vasile, pleaca !

Prin contactul continuu cu cuvantul scris, prin largirea treptata a experientei de cunoastere si prin folosirea corecta a scrisului, elevii ajung sa-si insuseasca reguli de scriere corecta. De asemenea, se familiarizeaza pe cale intuitiva cu unele norme de scriere, fara argumentari si fara comentarii. Exemplu: se scrie aceea cu ea nu cu ia, se scrie Alba - ca - zapada in trei cuvinte, legate cu liniuta, etc.

În folosirea cratimei la pronumele personale si reflexive conjugate, analiza trebuie sa se faca prin substituirea mintala a formelor neaccentuate cu cele accentuate, "in lumina intrebarii pe care o cere verbul in propozitia respectiva" .

Astfel, exercitiul se poate desfasura astfel:

-Ne-ai vorbit. - Cui ai vorbit ? (Ai vorbit) noua. Asadar ne = noua forma neaccentuata (atona) si accentuata (tona) ale aceluiasi pronume, marcand aceeasi persoana si acelasi numar (implicit caz) si avand acelasi inteles.

"Treptat, operatiile mintale partiale - analize, asocieri, diferentieri etc - se includ intr-o actiune unitara, complexa si ireversibila"

1. Cand are deprinderile formate, elevul scrie supraveghindu-si doar partial grafia. Numai in momentul in care, dintr-o cauza exterioara, savarseste o greseala ( de exemplu va spus) deprinderea trece din nou sub controlul constiintei; isi intrerupe scrisul, transfera scopul actiunii: de la comunicare la instrumentul ei si isi corecteaza greseala, actualizand numai acele asociatii care pot evoca modelul. Se stie ca ortografia este, inainte de orice, o problema de atentie.

2. Exercitiile de copiere prezinta forma cea mai simpla din seria exercitiilor de insusire a ortografiei. Se practica in doua forme, pentru a evita lipsa de receptivitate a elevilor cand se utilizeaza acelasi tip de activitate:

simpla - sarcina de lucru vizeaza actul exclusiv al copierii

complexa - cand la activitatea de copiere se adauga sarcini suplimentare : sa copieze cuvintele care contin grupurile oa, ea, sa le treaca la plural, sa sublinieze ortogramele, sa copieze propozitiile in care apar adjective la singular etc.

3. Exercitii de constructie prin care se cere elevilor sa elaboreze propozitii in care sa integreze anumite ortograme: ne-am (dus), s-au (ocupat de),

s-a (spus), i-a (dat) etc.

Pentru a constientiza scrierea in doua unitati a silabei ortografice l-a, elevilor clasei a II-a le-am cerut sa observe ca sunt doua cuvinte care se pronunta in aceeasi silaba si de aceea se scriu cu cratima. Astfel, pe tabla s-a scris:

Dan a luat un stilou.

Dan a luat pe el (stiloul).

Dan l-a luat.

Am explicat ce reprezinta l ( forma scurta a cuvantului el), iar a este cuvantul urmator cu care se pronunta in aceeasi silaba.

De asemenea, s-a stabilit diferenta ce se realizeaza intre: l-a luat, l-a spalat, l-a intrebat / la scoala, la ore, la scaldat. Am considerat necesara explicarea si a altor ortograme intalnite:

M-am ocupat de lectii.

Te-ai ocupat de lectii.

V-ati ocupat de lectii.

Ne-am ocupat de lectii.

Mi-a spus o poezie.

Ti-a spus o poezie.

Le-a spus o poezie.

Pentru activizarea lectiei si pentru participarea efectiva a elevilor la propria lor formare, am propus o propozitie: Spune ca ii place. Am cerut numarul de silabe existente in propozitia data si transformarea ei in asa fel, incat numarul silabelor sa scada. Aceeasi propozitie a fost scrisa: Spune ca-i place, elevii argumentand ca numarul silabelor a scazut, deoarece unele cuvinte au fost pronuntate impreuna. Pentru a arata ca acele doua cuvinte se rostesc impreuna, am folosit liniuta de unire (cratima).

4. Dictarea este forma cea mai folosita in activitatea scolara pentru formarea priceperilor de ortografie si de punctuatie si pentru verificarea insusirii acestora. Textele propuse pentru dictare trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: sa fie accesibile elevilor, sa aiba valoare educativa, sa fie atractive, coerente, etc. Se recomanda selectia textelor din literatura romana si universala pentru copii, ca si textele nonliterare, in conformitate cu varsta elevilor. Textul nu trebuie aglomerat cu situatii - problema de scriere, iar etapele ce se parcurg sunt:

a) - discutii cu elevii asupra unor probleme de ortografie si de punctuatie care vor aparea in text;

b) - lectura integrala a textului, pentru ca elevii sa-i inteleaga semnificatia;

c) - dictarea printr-o rostire clara, ritm normal de lectura, intonatie adecvata, realizata prin comunicarea unei propozitii in intregime sau, daca aceasta este mai lunga, prin segmentarea ei pe grupuri de cuvinte;

d) - lectura integrala a textului, intr-un ritm mai lent, pentru ca elevii sa completeze eventualele lacune sau sa se edifice asupra structurii unor cuvinte sau asupra prezentei / absentei unor semne de punctuatie;

e) - analiza dictarii pe baza de intrebari:

"Cum ati scris grupul ..?" / "Ce semn de punctuatie ati folosit ..?" si in cazul unor greseli frecvente, se va proceda la scrierea formelor corecte pe tabla si motivarea lor printr-un simplu enunt, cand elevii nu poseda cunostintele necesare intelegerii ortogramei: "Asa se scrie !".

Învatatorul nu are insa timpul material necesar sa verifice toate lucrarile si, astfel, sa determine nivelul general al clasei in ceea ce priveste scrierea.

De aceea, pentru a obtine imaginea de ansamblu, practic dictarea de control, este utilizata la incheierea unei perioade de invatare ( dupa insusirea unui anumit numar de semne de ortografie si de punctuatie / sau intr-un anumit moment al anului scolar (la inceputul lui, la sfarsitul semestrului). Dictarea de control are rolul de a determina gradul de insusire a normelor de scriere corecta de catre elevi. Este deosebit de importanta deoarece m-a ajutat sa-mi conturez directia si formele actiunilor viitoare, oferindu-mi imaginea efectului avut de munca desfasurata intr-o perioada determinata. Dupa corectarea acasa, lucrarile au fost aduse elevilor, dar pastrate intr-o mapa personala a fiecarui copil; mi-au dat posibilitatea sa compar si sa constat daca s-au mentinut greselile,daca au fost savarsite altele sau daca elevul a progresat.

Actiunea de formare a scrierii corecte se desfasoara cu intreaga clasa si se raporteaza la elev in cazuri determinante: daca un singur elev savarseste un anumit tip de greseala, daca un anumit elev n-a reusit sa progreseze, etc.

IV. B.3 Componenta experimentala a demersului metodic

O sursa importanta de cunostinte dobandite in materie de educatie o constituie experienta capatata pe parcursul anilor, lucrand nemijlocit cu clasa de elevi. Contactul zilnic avut cu acestia formeaza veriga de baza, cadrul direct al experientei pedagogice . La acest nivel se verifica tehnicile de lucru, se selecteaza solutii eficiente, se schiteaza noi intrebari, se evalueaza rezultatele imediate ale elevilor.

În mod obisnuit, munca la clasa constituie "un amestec de rutina si de experienta vie" .

Din experienta dobandita, am constatat ca problematica ortografiei si ortoepiei este o permanenta si nu un accident, respinge un curs direct, programat si lectiile speciale : ea impune dimpotriva, un invatamant incidental"[6].

"Ortografia este singurul invatamant care nu se supune unui anumit metod' remarca Ion Manliu in Povatuitorul studiului limbii romane, Bucuresi,1896,p.191.

Ipoteza

Ipoteza generala: utilizarea in procesul de formare si consolidare a deprinderilor ortografice si ortoepice folosind materialul auxiliar. Scontez ca astfel elevii sa-si insuseasca deprinderile ortografice si ortoepice asa incat sa le permita trecerea de la faza comunicarii situationale la cea bazata pe concepte, pe gandire formala, realizandu-se in mod constient, activ, intensiv si eficient obiectivele unei instruiri de tip formativ.

Confirmarea ipotezei generale presupune confirmarea unor ipoteze dintre care mentionez:

deprinderile ortografice si ortoepice se formeaza prin exercitii si joc;

scrisul corect si pronuntia corecta se invata cel mai bine prin practica repetata;

legarea cunostintelor teoretice de limba de scopul practic, in permanenta;

valorificarea tuturor tipurilor de lectii pentru insusirea normelor ortografice si ortoepice ;

corectarea cu constiinciozitate a caietelor de limba romana precum si a celor folosite la celelalte obiecte de studiu;

exigenta in aprecierea lucrarilor de control la celelalte obiecte de studiu din punct de vedere al scrisului corect.

Ca obiectiv principal mi-am propus sa efectuez o analiza cat mai amanuntita a eficientii utilizarii materialului auxiliar in dezvoltarea si consolidarea deprinderilor ortografice si ortoepice.

Metode de cercetare folosite:

Plecand de la ideea ca metoda de investigare este un instrument, dar si un rezultat al cercetarii, am folosit atat metode relativ obiective care sa observe, sa inregistreze si sa masoare reactiile subiectilor la diversi stimuli externi, precum si un sistem complementar de metode care sa permita investigarea fenomenului atat sub aspectul manifestarilor sale general ( in cadrul colectivului de elevi), cat si specifice ( in cazuri individuale).

Cel mai frecvent folosite au fost:

- textele psihologice si pedagogice ( aplicate colectiv)

- probe formale ( aplicate individual).

Testul, ca metoda de cercetare, reuseste sa reliefeze diferentele individuale dintre subiecti, sa ofere informatii. Testele trebuie sa fie variate ca structura, forma de prezentare si presupun doua operatii prealabile: standardizarea

( precizarea unor reguli, cerinte privitoare la administrarea testului, stabilirea modalitatilor de raspuns si a modului cum se face evaluarea) si etalonarea (elaborarea unei scari de valori), etalon la care vor fi raportate rezultatele individuale, masurarea si evaluarea acestora.

Pentru a avea o valoare satisfacatoare sub aspectul fidelitatii, validitatii si sensibilitatii, am conceput probe de investigare care, prin continut si mod de aplicare, sa vizeze o gama larga de exercitii.

Pe langa aceste metode de cercetare, pentru experimentarea ipotezei formulate, am recurs si la alte mijloace de informare:

Observarea elevilor in timpul activitatilor desfasurate la orele de limba romana, pe baza carora am obtinut atat informatii de natura cantitativa, cat mai ales calitativa, cu privire la interventiile elevilor in procesul de invatare. Aceste observatii au contribuit la perfectionarea unor strategii in diverse laturi ale lor: continut, dirijare, performanta, etc.;

Analiza unor probe de evaluare realizate de elevi si a unor activitati independente;

Metoda experimentului a furnizat cele mai multe date atat de natura cantitativa, cat mai ales de natura calitativa. Datele au fost obtinute prin observare simpla bazata pe rationamentul experimental. Variabilele independente (sau factorul experimental) utilizate la clasa experimentala au constat in utilizarea in instruire a materialului auxiliar.

Forma principala de desfasurare a fost cea naturala, in cadrul clasei de elevi.

Înregistrarea datelor a presupus utilizarea unor fise in care au fost trecute seriile statistice; pentru prezentarea datelor inregistrate am utilizat histogramele si poligoanele de frecventa care aduc un plus de claritate asupra fenomenului in evolutia sa.

Prima parte a experimentului (2003 - 2004) a cuprins elevii a doua clase de la scoli diferite:

clasa a II-a de la Scoala Nr.1 cu Clasele I - VIII Damuc - 18 elevi

clasa a II-a de la Scoala Nr.1 cu Clasele I - VIII Bicaz Chei - 16 elevi.

Clasa a II-a de la Scoala Nr.1 cu Clasele I - VIII Damuc a reprezentat clasa experiment (experimentala), iar cealalta, clasa martor.

Pana in acel moment, la cele doua clase s-a promovat un invatamant traditional, fara material auxiliar, cu un continut dat dinainte si intr-o organizare predominant frontala.

S-a avut in vedere, pe tot parcursul experimentului, verificarea corespondentei dintre ipotezele cercetarii ( I ), obiectivele cercetarii ( O ) si experimentele desfasurate ( E ), exprimata sintetic in figura urmatoare:

E

I  O

Tratarea diferentiata, munca independenta cu caracter de investigare, descoperire, elaborarea de noi cunostinte, crearea unor situatii problematice, au constituit cateva puncte de reper in desfasurarea instruirii la clasa experimentala.

În urma aplicarii diferitelor metode si tehnici de investigare, se culeg

"o multitudine de informatii care, pentru a capata un sens, pentru a se transforma in concluzii, trebuie analizate si interpretate. Organizarea si analiza datelor brute depind de modul in care a fost proiectata cercetarea, de obiectivele si ipotezele formulate".[7]

Caracteristici ale clasei martor:

cunostintele sunt predate prin expunere de catre invatator;

exemplele necesare intelegerii notiunilor predate sunt predate pe cale explicativ - reproductiva, de catre invatator sau elev dirijat de catre invatator;

reactualizarea cunostintelor necesare abordarii unui continut se reduce la enuntarea unor laturi verbale;

activitatile rezolvate se bazeaza pe conversatia dirijata riguros, pas cu pas, organizata frontal sau cu concursul catorva elevi.

În etapa evaluativa, elevii ambelor clase au primit spre rezolvare urmatorul test initial (predictiv):

Clasa a II-a

I. CONTINUT

1. Taie cu o linie cuvintele scrise gresit:

campion - canpion bonboane - bomboane

canpie - campie ambitios - anbitios

inprumuta - imprumuta ambalaj - anbalaj

2. Grupeaza urmatoarele cuvinte dupa cum se citeste litera x: explica, examen, exercitiu, exclamam, pix, boxe, exacta, exerseaza, fixa, texte, exemple, existau.

Înconjoara cu o linie cuvintele scrise corect:

Ceas - cias ghinda - ginda ureghe - ureche

Urece - ureche inget - inghet franghie - franchie

Rochita - rocita ochi - oci Gheorghe - George

4. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte si grupeaza-le dupa cum se pronunta cele doua vocale alaturate, ea, ia, ie: iarna, campie, oaie, perdea, neatentie, cuier, copilarie, patria, bogatie, ploaia.

5. Completeaza cu grupul de litere sau cu litera potrivita:

a sau ea: s_ _ _se; gres _ _ la; s_ _ _de; oras _ _ n; as _ _ za.

ia sau ea : s_ _ _ ra; ba_ _ _ t; n_ _ gra; v_ _ _ _ ta; p _ _ _ tra.

e sau ie: ca_ _ t; po_ _ zie; feme _ _ _ ; a _ _ _ r; _ _ _ pure.

oa sau ua : cob_ _ _ ra; plo_ _ _ ; vi_ _ _ ra; ro_ _ _ ; _ _ _ la; zi_ _ _

6. Completeaza cuvintele urmatoare cu litera a sau i

c _ nta; _ nchide; rom _ n; ne _ nchipuit; man _ nca; g _ nd;

plap _ nd; re _ ntors; r _ u; v _ r_; bine _ nteles.

7. Încercuieste literele care arata vocalele si subliniaza-le pe acelea care arata consoanele:

Are foi si nu e pom / Te invata ca un om

Si cu cat o folosesti / Tot mai mult o indragesti.

8. Prezinta toate situatiile posibile pentru despartirea in silabe la capat de rand:

trandafir:

primavara:

invatatoare:

9. Încercuieste cuvantul care corespunde formei corecte:

complet - conplet caramela - caramea handbal - hambal

corigent - corijent alcol - alcool panglica - panblica vehicul - vehicol pulover - plovar maieu - maiou

10. Completeaza cu "i-a" , "ia" sau "ea":

Mama ­­­_ _ _ rufele din balcon. Soarele puternic _ _ _ decolorat rochita Marianei. Fetita _ _ _ urmarit fiecare miscare. Ar vrea sa poata si _ _ _ sa _ _ _ hainele uscate.

11. Corecteaza greselile :

Cum s-a trezit, Ileana s-a spalat pe ochisori, s-a imbracat si sa indreptat spre masa de scris.

Cu ce tema sa incep? Sa intrebat ea.

-Ce s-a intamplat ? Ai uitat ca maine este sambata? O intreba sora s-a, Delia.

12. Alege forma corecta:

A sosit iarna. Bucuros iau /i-au sania si pe Azorel. Ne indreptam spre derdelus. Ies si vecinii mei. Iau / i-au strigat pe Andrei si pe Vali. Acestia iau / i-au aruncat lui Azorel un bulgare de nea.

Gaseste propozitia scrisa corect:

a)     Copiii s-au dus sau nu, la scoala ?

b)     Copiii sau dus sau nu, la scoala?

c)     Copiii s-au dus s-au nu, la scoala?

d)     Copiii sau dus s-au nu, la scoala?

Scrieti cu o silaba in plus cuvintele :

elevi _ _ elefanti _ _ pomi _ _

negustori _ _ porumbei _ _ caini _ _

Asaza in ordine alfabetica urmatoarele cuvinte:

floare, acvariu, hora, zbor, autobuz, carte, tabla, porumb.

Ordonati silabele pentru a forma cuvinte:

ra te li _ _ _ e scrie re _ _ _

gu vir la _ _ _ ca ju e ri _ _ _ _

po te ves _ _ _ na re ma in de _ _ _ _ _

Alcatuieste enunturi in care sa folosesti urmatoarele grupuri de cuvinte: la necaz, l-a rugat, la farmacie, l-a salvat:

Scrieti cate doua cuvinte care sa corespunda grupurilor de litere:

ce _ _ _ _ _ ci _ _ _ _ _

ge _ _ _ _ _ gi _ _ _ _ _

che _ _ _ _ chi _ _ _ _

ghe _ _ _ _ ghi _ _ _ _

Scrieti dupa dictare :

De ziua fratelui meu

De ziua fratelui meu, ii voi face un cadou. Îi voi cumpara un ceas sau un stilou pentru ca acele vechi s-au stricat.

Voi pune cadoul intr-o cutiuta. Voi inveli cutiuta intr-o hartie colorata. Voi lega cutiuta cu un snur sau o panglica. Îi voi pune cadoul intr-un sertar de la biroul lui.

II. Obiective

O₁: Sa recunoasca scrierea corecta cu grupul de consoane "mb" in cuvinte date;

O₂: Sa distinga grupurile de consoane "cs" de grupul "gz" in cuvinte scrise cu litera "x";

O₃: Sa recunoasca forma corecta a unor cuvinte date scrise cu grupurile de litere;

O₄: Sa desparta corect in silabe cuvintele date continand diftongi si vocale aflate in hiat;

O₅: Sa completeze cuvinte date cu diftongi sau vocale;

O₆: Sa completeze cuvinte cu literele a sau i

O₇: Sa recunoasca vocalele si consoanele;

O₈: Sa desparta corect cuvintele in silabe, la capat de rand;

O₉: Sa selecteze cuvintele ce reprezinta varianta corecta din perechi de cuvinte date;

O₁₀: Sa completeze enunturi cu omofonele : i-a sau ia;

O₁₁: Sa corecteze greseli privind folosirea omofonelor s-a si sa;

O₁₂: Sa selecteze forma corecta privind cuvantul iau si ortograma i-au;

O₁₃: Sa identifice propozitia scrisa corect;

O₁₄: Sa modifice cuvinte - substantive date, astfel incat sa apara o silaba in plus;

O₁₅: Sa ordoneze alfabetic opt cuvinte;

O₁₆: Sa ordoneze silabele pentru a obtine cuvinte;

O₁₇: Sa alcatuiasca enunturi cu ortograma "l-a" si cuvantul la;

O₁₈: Sa exemplifice cuvinte care sa cuprinda grupurile de litere;

O₁₉: Sa scrie corect dupa dictare - ortograme.

Punctajul acordat:

1 - 6 puncte 11 - 8 puncte

2 - 12 puncte 12 - 3 puncte

3 - 10 puncte 13 - 4 puncte

4 - 10 puncte 14 - 3 puncte

5 - 20 puncte 15 - 4 puncte

6 - 11 puncte 16 - 6 puncte

7 - 11 puncte 17 - 8 puncte

8 - 9 puncte 18 - 8 puncte

9 - 10 puncte 19 - 5 puncte

10 - 5 puncte Scris lizibil - 7 puncte

TOTAL : 160 puncte

Fiecare lucrare a fost corectata si notata cu multa atentie, iar rezultatele se pot observa in continuare.

III. Clasa experimentala a obtinut urmatoarele note:

Nota 10 - 0 elevi

Nota 9 - 7 elevi

Nota 8 - 4 elevi

Nota 7 - 4 elevi

Nota 6 - 2 elevi

Nota 5 - 1 elev

Nota 4 - o elevi

Clasa experimentala a obtinut media 7,77.

Clasa martor a obtinut urmatoarele note:

Nota 10 - o elevi

Nota 9 - 0 elevi

Nota 8 - 7 elevi

Nota 7 - 4 elevi

Nota 6 - 1 elevi

Nota 5 - 3 elevi

Nota 4 - 1 elev

Clasa martor a obtinut media 6,81.

Evaluarea se vede in histogramele si poligoanele de frecventa, dupa cum urmeaza:

Deci, rezultatele sunt mai bune la clasa experimentala.

Dupa paisprezece zile, a fost administrata o noua testare la ambele clase - cea experimentala si cea martor.

La clasa experimentala am folosit o noua strategie si manualul auxiliar "Limba si literatura romana" pentru clasa a II-a, avand ca autori pe Ioan Surdu si Ioan Danila, precum si "Manual la purtator" de Monalisa - Laura Gavrilut si   Ioan Surdu.

În intervalul de paisprezece zile, de la prima pana la a doua proba, am indicat elevilor spre rezolvare urmatoarele tipuri de fise:

1. - Fise de dezvoltare, alcatuite pentru elevii buni si foarte buni, pentru valorificarea eficienta a timpului liber de care dispun acestia dupa rezolvarea unor sarcini colective. Itemii sunt mai dificile.

2. - Fise de consolidare, pentru a-i ajuta pe elevi sa-si aprofundeze notiunile asimilate anterior si sa le aplice in practica. Aceste fise solicita elevii sa aplice cunostintele dobandite anterior in sistemul celor nou asimilate.

3. - Fise de recuperare, elaborate pentru elevii care au intampinat dificultati in asimilarea cunostintelor, care nu si-au insusit temeinic o notiune, o pricepere sau o deprindere. Rezolvand itemii unor astfel de fise, scolarii incearca sa-si insuseasca materia neasimilata anterior.

Proba II (Testul final sau cumulativ)

I. CONTINUT

Taie cu o linie cuvintele scrise gresit:

inpreuna - impreuna danb - damb

zanbila - zambila amprenta - anprenta

lambriu - lanbriu lanpa - lampa

Grupeaza urmatoarele cuvinte dupa cum se citeste litera x :

xerox, explozie, taxa, executa, expozitie, xilofon, examineaza, fix,

ortodoxie, exista, exact, exilat

Înconjoara cu o linie cuvintele scrise corect;

unchi - unci ceasca - ciasca regi - rege

ghiata - gheata ceorchini - ciorchini ghiocel - giocel

geamgiu - giamgiu ingenera - inginera chiama -cheama

4. Desparte in silabe urmatoarele cuvinte si grupeaza -le dupa cum se pronunta cele doua vocale alaturate: iarba, creatie, sabie, cerneala, cochilia, femeie, argintie, viespie, real, viata.

Completeaza cu grupul de litere sau litera potrivita:

a sau ea : t _ _ pa; l _ _ sa; z _ _ ma; aranj _ _ za; s _ _ pte;

ia sau ea : l _ _ c; am _ _ za; miercur _ _ ; p _ _ ta; trebu _ _ ;

e sau ie : trebu _ _ ; a _ _ roport; statu _ _ ; _ _ dera; f _ _ bruarie;

oa sau ua : p _ _ rta; al _ _ t; b _ _ be; an _ _ l; s _ _ re;

Completeaza cuvintele urmatoare cu literele a sa i:

Cobor_ ; ne _ ntrecut ; _mprejur ; p _ ine ; rom _ n ; gr _ u ; int _ i ;

v _ natoare ; re _ nceput ; ur_ .

Încercuieste literele care arata vocale si subliniaza consoanele:

Catre soare se avanta / Dimineata-n zori si canta.

Ea omizile starpeste / Si culege ce gaseste.

Prezinta situatiile posibile pentru despartirea in silabe la capat de rand:

mobila :

duminica :

legumicultor:

Încercuieste cuvantul care corespunde formei corecte:

bicicleta - bicigleta indentifica - identifica paine - pane

innoptat - inoptat   mijloc - misloc pireu - piure

albine - albini ieri - eri basm - bazm

Completeaza cu "i-a" sau "ea":

Maria .. adus Corinei o carte.

- ... aceasta carte si citeste-o!

Corina ... cartea si ii multumeste Mariei.

...a rugat-o sa-i .. si alte carti.

Corecteaza greselile :

Costel a luat undita sa cea noua si sa gandit sa mearga la pescuit. Pe

malul lacului s-a intalnit cu cativa prieteni din clasa s-a. Galeata sa umplut cu peste, dar s-a inserat. Mama s-a era ingrijorata. Ea s-a suparat pe baiat pentru ca a intarziat. Acesta sa scuzat si a fost iertat.

Alege forma corecta:

E duminica. Iau / i-au trotineta si merg in parc. Îl iau /i-au cu mine si pe Azorel. Prietenii mei iau / i-au adus o mingiuta.

Gaseste scrierea corecta, apoi incercuieste-o:

Baietii sau jucat cu trenuletul sau cu masinutele?

Baietii s-au jucat cu trenuletul s-au cu masinutele?

Baietii s-au jucat cu trenuletul sau cu masinutele?

Baietii sau jucat cu trenuletul s-au cu masinutele?

Scrie cu o silaba in plus cuvintele :

oameni copaci. colegi.

mineri... dihori..... tricou.....

Asaza in ordine alfabetica urmatoarele cuvinte:

banca , scoala, zidar, casa, frumos, nota, birou, inima

Ordonati silabele pentru a forma cuvinte :

ba la si:.. le si te zor:.

o da glin:..... flo le ri:.........

gi mar ne:...... co la pi e ri :.......

17. Alcatuieste enunturi in care sa folosesti urmatoarele grupuri de cuvinte: l-a invitat; la ziua ; l-a gasit; la colegul.

Gasiti cate doua cuvinte care sa cuprinda grupurile de liere :

ce ..... ci.....

ge ..... gi ......

che...... chi ....

ghe .... ghi ....

Scrie dupa dictare:

Pasiunea

Mie imi plac foarte mult animalele. Am o colectie de animale impaiate si chiar cateva soparle conservate in alcool. Adesea merg la gradina zoologica. Stiinta care se ocupa cu studierea animalelor se numeste zoologie. Sper sa ajung un renumit zoolog.

La sanius

Într-o zi, Ion si Radu s-au dus la derdelus. Acolo s-au intalnit cu verisorii lor, Doru si Dinu.

Ne invatati si pe noi sa carmuim sania, sau nu vreti ? a intrebat Dinu.

Va invatam cu placere !

Urcam in fata sau in spate ?

Ion si Doru sau izbit intr-un copac. Ei s-au accidentat.

II. Obiective

O₁: Sa selecteze cuvintele scrise incorect, privind grupul de consoane "mb" ;

O₂: Sa distinga grupul de consoane "cs" de grupul "gz" in cuvinte scrise cu "x";

O₃: Sa recunoasca forma corecta a unor cuvinte scrise cu grupurile de litere;

O₄: Sa desparta corect in silabe cuvinte date, continand diftongi si vocale aflate in hiat;

O₅: Sa completeze cuvintele date cu diftongi sau vocale;

O₆: Sa utilizeze corect literele a sau i in cuvinte incomplete;

O₇: Sa recunoasca vocalele si consoanele;

O₈: Sa desparta corect in silabe cuvintele, ca la capat de rand;

O₉: Sa aleaga varianta corecta de scriere a unor cuvinte;

O₁₀: Sa completeze enunturi cu omofonele : i-a, ia sau ea ;

O₁₁: Sa corecteze cuvintele scrise gresit ( s-a si sa);

O₁₂: Sa selecteze forma corecta (iau / i-au);

O₁₃: Sa recunoasca propozitia scrisa corect( s-au / sau);

O₁₄: Sa modifice substantivele date pentru a obtine o silaba in plus;

O₁₅: Sa ordoneze alfabetic opt cuvinte;

O₁₆: Sa ordoneze silabele pentru a obtine cuvinte;

O₁₇: Sa alcatuiasca enunturi cu omofonele "l-a" , la;

O₁₈: Sa exemplifice cuvinte care contin grupurile de litere:

O₁₉: Sa scrie corect dupa dictare (ortograme si cuvinte cu vocale duble).

Punctajul acordat:

1 - 6 puncte 9 - 10 puncte 17 - 8 puncte

2 - 12 puncte 10 - 5 puncte 18 - 8 puncte

3 - 10 puncte 11 - 8 puncte 19 - 12 puncte

4 - 10 puncte 12 - 3 puncte

5 - 20 puncte 13 - 4 puncte

6 - 11 puncte 14 - 3 puncte TOTAL : 160 puncte

7 - 11 puncte 15 - 4 puncte

8 - 9 puncte 16 - 6 puncte

Lucrarile au fost corectate, iar rezultatele, in urma evaluarii sunt:

Evaluarea se vede in histogramele si poligoanele de frecventa, dupa cum urmeaza:

Comparand rezultatele celor doua clase in ambele etape, observam:

Clasa a II-a

Se observa ca elevii din clasa experimentala si-au intiparit mai bine cunostintele decat cei din clasa de control, fapt pus in evidenta de curbele comparative.

În anul scolar 2004 - 2005 am reluat experimentul, la alt nivel; de data aceasta, clasa experiment, aceeasi din anul scolar trecut, dar clasa de control am schimbat-o, decicele doua clase participante la experiment au fost:

1. Clasa a III-a de la Scoala Nr.1 cu Clasele I - VIII, Damuc, cuprinzand optsprezece elevi a fost clasa experimentala.

2. Clasa a III-a de la Scoala Nr.2 cu Clasele I - VII Bicaz - Chei

( Ivanes ), cuprinzand unsprezece elevi a fost clasa martor.

Trasatura ce deosebeste noua clasa de control de cealalta este folosirea jocului, ca metoda predominanta in predarea tuturor obiectelor de invatamant.

Prima proba, cea predictiva, au primit-o ambele clase pe data de 7 aprilie.

I CONTINUT

1. Separa cuvintele propozitiilor:

Donepescarvestit

Alinaarealunedepadure.

Pecararetreceunmelc

Încotetaintratovulpe

2. Asaza in ordine alfabetica, dupa litera initiala, cuvintele ghicitorii:

"Margeluse rosioare / Stralucesc frumos in soare / Cu coditele perechi / Sa le pui dupa urechi."

3. Scrie cate doua cuvinte care contin:

4. Completeaza cuvintele urmatoare cu literele a sau i :

amar... ne.nceput p.r.. ..nger

c..nd hotar.... amar...ta h.rtie

..nt.lnire cobor..nd prea.naltat tabar..

5. Completeaza cuvintele urmatoare cu literele n sau nn:

i.alt; i.orat; i.apoi; i.egresti; i.aripat; i.doit; i.cantat; i.optat; i.egurat; i.ainte; i.odat; i.ebuni.

6. Scrie cate doua cuvinte care contin vocala dubla :

ii

o

7. Alcatuieste patru propozitii in care toate cuvintele sa contina grupurile de litere: ce si ci, ge si gi, che si chi, ghe si ghi:

8. Completeaza cuvintele date cu i, ii sau iii:

multi toti

nor.cenus. nor.cenus. niste tiner... hazl.

munt.argint. munt..argint.. toti hazl...tiner..

baiet ..zglob.. baiet...zglob.. toti cop..durdul.

flutur.aur. flutur.aur.. toti grijul.bunic

niste pom..inalt.

toti politicos.cop

9. Cate sunete si cate litere contin cuvintele de mai jos?

pocnitoare: .sunete si ..... litere

boxa:

pachet:

Cecilia :

gherghina :

rugina :

10. Cum s-ar desparti la sfarsitul randului cuvintele urmatoare ?

Scrie toate posibilitatile:

cerb:

ocean :

desfrunzit :

Cenusareasa :

luminozitate :

11. Transcrie propozitiile urmatoare, folosind initialele mari unde este cazul :

"aici se afla fat-frumos, pe care-l cauti tu de-atat amar de vreme."

am citit cu placere "povestea porcului de ion creanga."

"dunarea, marea, carpatii si prutul - iata cele patru hotare care-ngradesc pamantul tarii romanesti."

in ziua de anul nou se sarbatoreste sfantul vasile.

12. Completati cuvintele urmatoare cu grupurile de litere:

ea sau ia : d...l; ..rna; ingh..ta; imba.; gres..la; f..rba; m..; oa...

ie, e sau ee : gre.r; lic...; ...d; a..raport; zme.; flu..r; ..le; id..

oa sau ua : ..se; stea..; c.ja; nea.; suri..ra; cafea..

13. Taie forma gresita:

jeale - jale infatisam - infatisem insela - insala jeratic - jaratic

o usa - o use angajeri - angajari jafuire - jefuire santulet - sentulet

ecran - iecran subtire - suptire bazaie - bazie zina - zana

tintar - tantar pana - pana singe - sange casnica - caznica

trosnet - traznet glezna - glesna zbor - sbor apropiind - apropiand

14. Completeaza propozitiile :

Pe el ...am chemat. Pe mine ...a laudat.

Pe ei ... am mustrat. Pe noi ...a ajutat.

Pe ele ....am sarbatorit. Pe tine ..a vizitat

15. Raspunde pe scurt, folosint cratima:

- A adus creionul ?

- Ai intalnit prietenii ? .

- Ati reparat ceasul?

- Au citit cartile? .

16. Alege varianta corecta inconjurand-o :

"Gratie puternicilor sa-i / sai pumni, raspandise o asa groaza printre baieti, incat multi ii plateau tribut ca sa-i/ sai apere de alti camarazi".

17. Marcheaza in caseta x pentru variantele corecte:

□ - Sa-l las ? □ - Sal iau ?

□ - Lasa-ma sa-l vad! □ - Ia-l, dar sa-l tii bine!

□ - Sa il aduci la mine ! □ - Sa il pun in ghiozdan ?

18. În versurile urmatoare s-au strecurat cateva greseli. Gaseste-le !

" Chel can palma, bosumflat,

Zi si noapte sta culcat.

S-ar scula si el vezi bine,

Însa curpenul nu-l tine.

Cine n-ul cunoaste ? Cine ?"

19. Completeaza cu ortogramele si cuvintele date :

c-ar si car : "Zic.fi bine sa iei si-un capastru."

Omul avea o palarie cat roata de .

c-ai si cai : Spui .venit de mult timp ?

"În grajdul mare si luminos se aflau o suta de . mari".

ca-i si cai : Pot ajunge la magazin pe mai multe .

"Oceanul pare .la cativa pasi".

c-a si ca : Si deodata s-a facut rosu .. sangele

De unde stii .venit?

c-am si cam : "Bine .avut noroc !"

Irina este . neatenta la traversarea strazii.

c-or si cor : "Ce mare e lumea ! se minunau in . puii".

Probabil . sa vina mai tarziu.

c-as si cas : Bunica face . din lapte de oaie.

Nu spun..fi cel mai bun.

c-are si care : Recolta am incarcat-o in patru . mari.

Stiu .sa-mi aduca un buchet de flori.

ce-ai si ceai :  "- Plecati fara sa beti macar un .?"

- .mai citit in ultimul timp ?

II. Obiective

O₁ : Sa separe cuvintele unei propozitii;

O₂ : Sa ordoneze alfabetic cuvintele unei ghicitori ( 14 cuvinte);

O₃ : Sa exemplifice cuvinte care contin un anumit numar de consoane sau vocale;

O₄ : Sa foloseasca corect literele a sau i;

O₅ : Sa completeze cuvinte cu n sau nn ;

O₆ : Sa scrie cate doua cuvinte cu vocale duble;

O₇ : Sa alcatuiasca propozitii ale caror cuvinte sa contina grupurile de litere;

O₈ : Sa completeze cuvinte cu i, ii, sau iii;

O₉ : Sa recunoasca numarul de vocale si de consoane din cuvinte;

O₁₀ : Sa desparta cuvintele ca la capat de rand;

O₁₁ : Sa foloseasca initiala mare ;

O₁₂ : Sa completeze cuvinte cu diftongi sau vocale;

O₁₃ : Sa inlature variantele gresite ale cuvintelor date;

O₁₄ : Sa completeze propozitii cu ortograme potrivite;

O₁₅ : Sa raspunda scurt la intrebari folosind ortograme;

O₁₆ : Sa utilizeze corect ortograma sa-i ori cuvantul sai;

O₁₇ : Sa recunoasca propozitiile corecte;

O₁₈ : Sa corecteze greselile de ortografie dintr-o ghicitoare;

O₁₉ : Sa completeze propozitii cu omofone date.

Punctaj:

1 - 16 puncte 7 - 12 puncte 13 - 20 puncte

2 - 14 puncte 8 - 28 puncte 14 - 12 puncte

3 - 8 puncte 9 - 12 puncte 15 - 8 puncte

4 - 14 puncte 10 - 13 puncte 16 - 4 puncte

5 - 12 puncte 11 - 18 puncte 17 - 6 puncte

6 - 4 puncte 12 - 22 puncte 18 - 18 puncte

TOTAL = 250 puncte

III. Rezultatele inregistrate de cele doua clase sunt:

Clasa experimentala a obtinut rezultate mai bune decat clasa martor.

Aceste rezultate sunt redate prin histograme si poligoane de frecventa, astfel:

Pe parcursul perioadei de o luna de zile, pana la testul final, clasa martor si-a urmat cursul ei in activitatea didactica, pe cand la clasa experimentala am intervenit din nou cu teste diferentiate, in functie de rezultatele obtinute la testul initial si cu material auxiliar, constand in cele doua volume ale lucrarii "Abecedarul ortogramelor" pentru clasele I, a II-a si a III-a - a IV-a.

Dupa parcurgerea acestor lucrari a urmat testul final, pe data de 9 mai:

Proba a II-a :

I. Continut:

Separa cuvintele propozitiilor :

Laleauarosieainflorit.

Danaaleargaprinpoianainverzita.

Auvenitlaminetotiprietenii.

Leulesteregeletuturoranimalelor.

Asaza in ordine alfabetica, dupa litera initiala, cuvintele propozitiei:

"Un bulgare de pamant a fost leaganul unui fir de iarba, in adapostul (unui) zid."

Scrie cate doua cuvinte care contin:

Completeaza cuvintele urmatoare cu literele a sau i:

p.nda re.ntors cobor.nd m.ine

p.lp-i ur. dobor.. hotor.re

ne.ntrerupt .nainte t.r. .ndulcit

Completeaza cuvinte urmatoare cu "n" sau "nn"

i.ot i.egrit i.altime i.oit i.ascut

i.albita i.isipa i.apoi i.adi i.armat

i.oroita i.auntru

Scrie cate doua cuvinte care contin vocala dubla:

uu:

ee :

Alcatuieste patru propozitii in care cel putin trei cuvinte sa contina:

ce; ci

ge; gi

che ; chi

ghe ; ghi

Completeaza cuvintele urmatoare cu i, ii sau iii

Multi toti

pu.cenus. pu.cenus. niste f. respectos.

tiner.cafeg. tiner.cafeg. toti f . respectos.

copac.aram. copac.aram. toti respectos. f.

pantalon.portocal. pantalon.portocal. niste codr. pust.

toti codr.pust.

toti pust.codr.

Cate sunete si cate litere contin cuvintele urmatoare ?

primavara : cinematograf:

taximetru : Georgel :

echer : ceremonie :

Cum s-ar desparti la sfarsitul randului cuvintele urmatoare ?

Scrie toate solutiile:

accent:

podoabe :

alfabetizare :

steag:

monosilabic :

Transcrie propozitiile urmatoare folosind initiale mari unde este cazul:

a)     unul din personajele pozitive ale basmelor romanesti e ileana cosanzeana.

b)     doresc sa citesc "fram, ursul polar" de cezar petrescu.

c)     republica andora, stat din europa occidentala, se afla in regiunea muntilor pirinei, intre franta si Spania.

d)     in ziua de pasti, se sarbatoreste invierea lui iisus hristos.

Completati cuvintele urmatoare cu grupurile de litere:

ea sau ia : f.ra; t.tru; c.ra; lin.za; z.r; t.ma; cir.da; p.tra;

ie ,e sau ee : cre.r; f.rie; m.rla; po.zie; .fort; orhid.; .poca; .dera;

oa sau ua : fe.re; cul.re; ro.; plo.te; rast.rna; l.te.

Taie forma gresita:

potcoava - podcoava admira - atmira tava - teava ersan-persean

esearfa - esarfa joia - joea mijloc - misloc jafui - jefui

seamana - samana sara - seara obosala - oboseala za -zea

niciodata -niceodata papusar -papusear jigni - jigni desleg -dezleg

indrasnet -indraznet frumusea - frumusa zgaria - zgaraia picior - piceor

Completeaza propozitiile:

Pe el .am intalnit Pe noi . a inveselit

Pe voi .am ascultat Pe mine . a ocrotit

Pe ele .am asteptat Pe tine . a amagit.

	Ex: Ai curatat masa ? - Am curatat-o

15. Raspunde pe scurt folosind cratima:

-Ai ajutat copiii sa traverseze ? -A primit trandafirul?

............. .........

-Ati citit romanul ? - Ai intalnit pisica neaga?

............ ..........

16. Alege varianta corecta, inconjurand-o:

"Doi cocosi se i-au /iau la sfada"

"I-au/iau iesit in loc de flori. Matisori!"

17. Marcheaza in caseta x pentru variantele corecte:

□ M-ai vii la mine □ De ce mai prins de mana

□ M-ai privit cu atentie □ Mai bine ma lasai in pace

□ Vreau sa mai stam de vorba ! □ În luna m-ai infloreste campia.

18. În versurile urmatoare s-au strecurat cateva greseli. Gaseste-le !

"Azi, cand neam jucat la iaz,

Buti, catelusul fox,

A avut un mic necaz.

Bucuros ca stie box,

Ca sarate cai grozav,

Chelfani un pui firav

De brotac, din elesteu".

19. Completeaza cu ortogramele si cuvintele date:

nea ; ne-a : ".spus noua o furnica: /Multa libertate strica."

"Din troienii albi de ./ Iute sa ne ridicam"

neam; ne-am: "Ia te uita, ma rog tie,/Cat de sus.inaltat."

Dacii au fost un .de oameni harnici si priceputi

ia ; i-a : "Dar gaina cucuiata / .degraba o galeata."

"Si .dat un ou fierbinte."

la; l-a: "Traia o data .o casa / O pisicuta somnoroasa."

Mama .trimis in sat,/ Vezi de asta-i incruntat."

va ; v-a: "Cucul, un solist vestit. / .canta din flaut."

"Cine oare s-a jucat/ Si cu tus .liniat?".

cel ;ce-l: "A iesit din ou la soare /.din urma puisor."

"Asa plangea un gandacel / În pumnul . strangea sa-l rupa"-

n-ai ; nai "Dulce va doini din ./ Multe doine, mierla."

"Ma prind, grai cumatra broasca / Pe tot ce vrei ca.sa ajungi."

sau ; s-au "Poate o ghinda. o fraga",

"Norii.mai razbunat/ Spre apus."

sai; sa-i: "Si pe toata lumea-n graba, / De papuciiintreaba."

" dau un nume mai de soi ? "

II. Obiective

Sunt aceleasi ( 19 ) ca si la testul predictiv, difera doar exemplele alese ( cuvinte si propozitii ).

Punctaj:

1 - 16 puncte 7 - 12 puncte 13 - 20 puncte

2 - 14 puncte 8 - 28 puncte 14 - 12 puncte

3 - 8 puncte 9 - 12 puncte 15 - 8 puncte

4 - 14 puncte 10 - 13 puncte 16 - 4 puncte

5 - 12 puncte 11 - 18 puncte 17 - 6 puncte

6 - 4 puncte 12 - 22 puncte 18 - 9 puncte

19 - 18 puncte

TOTAL : 250 puncte

În urma studierii si corectarii testelor finale la ambele clase, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Si in etapa finala clasa experimentala a inregistrat rezultate mai bune, in urma evaluarii lucrarilor.

Comparand rezultatele celor doua clase in etape, observam:

Clasa a III-a

Clasa experimentala a obtinut si de aceasta data rezultate mai bune.

Avand in vedere faptul ca dupa terminarea celor patru clase primare elevii trebuie sa aiba deprinderi de ortografie si ortoepie, mi-am propus sa descopar ce progrese fac elevii in acest sens de la un an scolar la altul.

Astfel, in anul scolar 2003 - 2004, pe data de 20 mai, am dat elevilor clasei a doua, ca dictare, o poezie ale carei versuri sunt presarate cu ortograme. Aceasta dictare am utilizat-o pentru a urmari in mod sistematic, pe perioade determinate de timp, evolutia unei clase sau a unui singur elev, in ceea ce priveste cresterea nivelului de cunostinte, formarea deprinderilor si a obisnuintelor de scriere corecta.

*Rime si ortograme

Mie el mi-a dat o mie

Fiindca eu i-am dat o mia.

La parintii sai a dus-o

Sa-i intrebe dac-o ia.

I-a gasit chiar in ograda,

Au sarit gardul s-o vada,

Erau gata ca sa cada

Si pe mia sa n-o mai vada!

Au gasit-o ca-i frumoasa,

I-au facut si ei o casa,

I-au dat fan, graunte, paie,

A crescut acum, e oaie !

Însa, oricat s-ar schimba,

Mie tot mi-e drag de ea!

În acest text am urmarit scrierea ortogramelor si am trecut rezultatele constatate intr-un tabel.

În scopul remedierii greselilor elevilor, am folosit variate metode de lucru; am utilizat tehnica invatarii pe grupe, invatarea prin descoperire ( raspunsuri date in scris, pe loc, la unele probleme puse intregii clase ). A fost un prilej permanent pe care l-am folosit pentru a corecta scrierea elevilor, corectare ce are mai mult un caracter aluziv, elevul fiind lasat si ajutat sa descopere singur greselile facute. Caracterul aluziv se desprinde din atentionarile facute elevilor, individual:

" ai comis o greseala la randul doi " sau " ai trei greseli in pagina aceasta" sau "ai doua greseli de abateri de la normele ". Astfel, elevii au fost pusi sa gandeasca, sa descopere si procesul stabilizarii deprinderilor a tins sa devina, treptat, constient.

Mereu am folosit momentul ortografic, ca metoda permanenta de realizare si consolidare a deprinderilor ortografice si ortoepice, pentru ca in planul de invatamant nu sunt prevazute suficiente ore destinate acestor probleme.

Am revenit cu dictarea aceluiasi text in anul scolar urmator, 2004 - 2005, la acelasi colectiv de elevi si am constatat un progres deosebit de la un an la altul. Aceasta dovedeste ca repetarea, la anumite perioade, a unor texte, cu acele norme de scriere ce se refera la greselile inregistrate anterior, duce la asimilarea cunostintelor de ortografie, prin constientizarea la elevi a formelor corecte, precum si a celor gresite, din text.

Din cele 259 greseli facute in prima dictare de intreaga clasa, au fost remediate 162 - 6 , adica 156 de greseli, ceea ce reprezinta ca procent 60,23 %.

În anul scolar viitor, 2005 - 2006, cand elevii vor fi in clasa a-IV-a, voi reveni cu aceasta dictare, continuand experimentul.