Pneumotoraxul - test grila

Pneumotoraxul - test grila

BIBLIOGRAFIE:

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1105001. Pneumotoraxul este definit prin:

A.  Prezenta aerului in spatiul pleural

B.  Prezenta de lichid in cavitatea pleurala

C.  Scaderea presiunii partiale a oxigenului din singele arterial

D.  Cresterea concentratiei bioxidului de carbon din singele arterial

E.  Scaderea pH-ului singelui arterial

(pag. 1628)

M1105002. Tratamentul initial al pneumotoraxului spontan primar este:

A.  Administrarea unui antibiotic

B.  Tratament tonicardiac

C.  Aspiratia simpla

D.  Administrarea unui bronhodilatator

E.  Corticoterapie sistemica

(pag. 1626)

M1105003. Pneumotoraxul iatrogen apare in urmatoarele situatii cu EXCEPTIA:

A.  Biopsiile transtoracice

B.  Toracenteza diagnostica

C.  Toracenteza terapeutica

D.  Paracenteza

E.  Montarea cateterelor centrale intravenoase

(pag. 1627)

M1105004. Hemopneumotoraxul este intilnit in:

A.  Pneumotoraxul primar

B.  Pneumotoraxul traumatic

C.  Pneumotoraxul in tensiune

D.  Pneumotoraxul secundar

E.  Pneumotoraxul spontan

(pag. 1627)

M1205005. Pneumotoraxul compresiv este forma in care:

A.  in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata inspiratiei

B.  in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata expiratiei

C.  in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator

D.  diagnosticul e sugerat de presiunea joasa in timpul inspirului, pe parcursul ventilatiei mecanice

E.  mecanismul de producere este intotdeauna spontan

(pag. 1626-27)

M1205006. Unul dintre agentii sclerozanti care pot fi introdusi intrapleural pentru terapia pneumotoraxului spontan primar este:

A.  Penicilina

B.  Serul fiziologic

C.  Heparina

D.  Doxiciclina

E.  Gentamicina

(pag. 1626)

M1205007. In cazul pacientilor cu pneumotorax spontan secundar, terapia electiva consta in:

A.  aspiratie simpla

B.  toracostomie

C.  toracostomie urmata instilarea intrapleurala a unui agent sclerozant

D.  pneumonectomie

E.  oxigeno- si antibioterapie

(pag. 1626)

M1205008. Pneumotoraxul traumatic insotit de hemotorax (hemopneumotoraxul) se trateaza prin:

A.  toracostomie cu tub de dren unic

B.  aspiratie simpla

C.  introducerea intrapleurala a unor agenti sclerozanti

D.  obligatoriu, prin toracoscopie, abrazie si rezectie pleurala

E.  toracostomie cu dublu drenaj - superior si, respectiv, decliv

(pag. 1627)

M1205009. Pneumotoraxul compresiv reprezinta o urgenta care recunoaste ca gest terapeutic salvator:

A.  ventilatia mecanica

B.  decompresia prin introducerea unui ac gros in spatiul pleural, urmata de insertia unui tub de toracostomie

C.  oxigenoterapia

D.  toracoscopia

E.  introducerea intrapleurala a unui agent sclerozant

(pag. 1627)

M1305010. Pneumotoraxul primar spontan apare aproape exclusiv la:

A.  fumatori

B.  nefumatori

C.  bolnavi pulmonari cronici

D.  pneumonie cu stafilococ

E.  pneumonie cu Klebsiella

(pag. 1626)

M1305011. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar consta in:

A.  antiinflamatorii nesteroidiene

B.  miofilin i.v.

C.  aspiratie simpla

D.  toracostomie

E.  aplicare de agent sclerozant

(pag. 1626)

M1305012. Pneumotoraxul, din cauza lipsei rezervei functionale pulmonare, este mai periculos la:

A.  indivizi cu afectiuni pulmonare preexistente

B.  indivizi normali

C.  indivizi cu afectiuni digestive

D.  indivizi cu leucocitoza

E. indivizi cu leucopenie

(pag. 1626)

M1305013. Candidati la toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala sunt bolnavii cu pneumotorax spontan primar sau secundar la care:

A.  plamanul nu s-a expansionat dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei

B.  plamanul nu s-a expansionat dupa 10 zile de la practicarea toracostomiei

C.  plamanul nu s-a expansionat dupa 2 zile de la practicarea toracostomiei

D.  plamanul nu s-a expansionat dupa o zi de la practicarea toracostomiei

E.  plamanul nu s-a expansionat dupa 2 saptamani de la practicarea toracostomiei

(pag. 1626)

M1305014. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv) este pneumotoraxul:

A.  la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

B.  la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

C.  la care presiunea este alternanta, pozitiva si negativa, functie de timpii respiratiei

D.  care nu prezinta modificari ale presiunii intrapleurale

E.  la care masurarea presiunii intrapleurale nu are relevanta

(pag. 1627)

M1405015. Pneumotoraxul spontan primar apare la:

A.  bolnavi care au suferit un traumatism toracic

B.  bolnavi cu boli pulmonare obstructive cronice

C.  indivizi fara afectiuni pulmonare cunoscute

D.  la nefumatori

E.  la pacienti care au fost supusi unei toracenteze

(pag. 1626)

M1405016. Scaderea intoarcerii venoase si scaderea debitului cardiac se produc in:

A.  pneumotoraxul spontan primar

B.  pneumotoraxul spontan secundar

C.  pneumotoraxul iatrogen

D.  pneumotoraxul compresiv

E.  pneumotoraxul recidivant

(pag. 1627)

M1405017. Instilarea de Doxiciclina sau talc este indicata de prima intentie in urmatoarele tipuri de pneumotorax:

A.  pneumotoraxul traumatic

B.  pneumotoraxul iatrogen

C.  pneumotoraxul spontan secundar

D.  pneumotoraxul spontan primitiv

E.  pneumotoraxul compresiv

(pag. 1626 - 1627)

M1505018. Pneumotoraxul spontan primar apare la pacientii care:

A.  Prezinta o boala de baza pulmonara cunoscuta

B.  Prezinta un traumatism toracic in antecedente

C.  Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui

D.  Nu prezinta un traumatism toracic in antecedente sau o boala de baza pulmonara cunoscuta

E.  Au avut tuberculoza pulmonara in antecedente

(pag. 1626)

M1505019. Pneumotoraxul compresiv este pneumotoraxul la care:

A.  Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in inspir

B.  Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in expir

C.  Un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui a declansat simptomatologia

D.  Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

E.  Prognosticul este foarte bun

(pag. 1626)

M1505020. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:

A.  Imobilizare gipsata

B.  Anticoagulante

C.  Introducerea unui ac gros in spatiul IV intercostal anterior

D.  Toracostomie cu tub de dren

E.  Vasodilatatoare

(pag. 1627)

M1505021. Pneumotoraxul spontan primar apare mai frecvent la:

A.  Fumatori

B.  Bolnavii cu tuberculoza pulmonara in antecedente

C.  Dupa traumatisme penetrante

D.  Dupa biopsiile transtoracice

E.  Dupa toracocenteza

(pag. 1626)

M1505022. Hemopneumotoraxul posttraumatic necesita:

A.  Drenaj pleural cu introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul intercostal IV anterior

B.  Agenti anticoagulanti

C.  Opiacee pentru combaterea durerii

D.  Drenaj cu doua tuburi

E.  Toracotomie cu abraziune pleurala

(pag. 1627)

M1605023. Semnele fizice din pneumotoraxul in tensiune sunt:

A.  Submatitate la nivelul toracelui afectat

B.  Respiratia suflanta

C.  Suflu tubar

D.  Deplasarea contralaterala a mediastinului

E.  Raluri subcrepitante

(pag. 1627)

M1605024. Caracteristicile pneumotoraxului spontan primar sunt:

A.  Apare aproape exclusiv la fumatori

B.  Acest tip de pneumotorax nu mai produce recurente

C.  Apare prin ruptura bulelor pleurei parietale

D.  Nu necesita toracotomie cu abraziune pleurala pentru ca nu determina recurente

E.  Apare la indivizi cu boli pulmonare cunoscute

(pag. 1626)

M1605025. Pneumotoraxul spontan apare:

A.  Dupa manopere invazive ce intereseaza pleura

B.  Apare fara un traumatism toracic in antecedente

C.  Dupa traumatisme toracice mici nepenetrante

D.  Dupa traumatisme penetrante pe plaman indemn

E.  Dupa traumatisme penetrante pe plaman cu boli cunoscute

(pag. 1626)

M1605026. Pneumotoraxul compresiv este:

A.  Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

B.  Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural in expir

C.  Pneumotoraxul la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural in expir

D.  Pneumotoraxul la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

E.  Pneumotoraxul la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural in inspir

(pag. 1626)

M1605027. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar este:

A.  Toracotomia cu abraziune pleurala

B.  Decorticarea pleurala

C.  Aspiratia simpla

D.  Toracostomia cu rezectie pleurala parietala

E.  Exereza pleuro-pulmonara

(pag. 1626)

M1605028. Agentii sclerozanti recomandati pentru tratamentul pneumotoraxului spontan secundar sunt:

A.  Cicloserina

B.  Isoniazida

C.  Streptomicina

D.  Amiodarona

E.  Doxiciclina

(pag. 1626)

M2205029. Pneumotoraxul spontan primar apare la:

A.  persoane cu traumatisme toracice in antecedente recente

B.  la persoane fara o boala pulmonara cunoscuta

C.  la persoane cu traumatisme abdominale in antecedente

D.  la persoane cu afectiuni cardiace cunoscute

E.  la persoane cu o boala pulmonara cunoscuta

(pag. 1626)

M2205030. Pneumotoraxul spontan primar apare la:

A.  persoane cu traumatisme toracice in antecedente recente

B.  la persoane cu antecedente eredocolaterale similare

C.  la persoane fara o boala pulmonara cunoscuta

D.  la persoane cu afectiuni cardiace cunoscute

E.  la persoane cu o boala pulmonara cunoscuta

(pag. 1626)

M2205031. Pneumotoraxul spontan secundar apare:

A.  la persoane fara o boala pulmonara cunsocuta

B.  la persoane cu o boala pulmonara cunsocuta

C.  la persoane cu o boala cardiovasculara cunoscuta

D.  la persoane cu o boala mediastinala cunsocuta

E.  la persoane cu traumatism abdominal vechi

(pag. 1626)

M2205032. Pneumotoraxul spontan secundar apare:

A.  la persoane fara o boala pulmonara cunsocuta

B.  la persoane cu o boala cardiovasculara cunoscuta

C.  la persoane cu o boala mediastinala cunsocuta

D.  la persoane cu o boala pulmonara cunsocuta

E.  la persoane cu deficit genetic pentru alfa-1-amiloid

(pag. 1626)

M2205033. Pneumotoraxul compresiv are:

A.  presiunea negativa in interiorul spatiului pleural

B.  presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleural

C.  presiunea este negativa pe toata durata ciclului respirator

D.  presiunea este pozitiva doar in inspir

E.  presiunea este pozitiva doar in expir

(pag. 1626)

M2205034. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:

A.  traheei

B.  bronhiilor mici

C.  bronhiolelor

D.  bronsiolelor

E.  bulelor apicale subpleurale

(pag. 1626)

M2205035. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:

A.  esofagului

B.  bronhiilor mare

C.  bulelor apicale subpleurale

D.  bronhiolelor

E.  bronsiolelor

(pag. 1626)

M2205036. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:

A.  Traheei

B.  Esofagului

C.  Bronhiilor mari

D.  Bulelor apicale subpleurale

E.  Bronhiilor mici sub 2 mm diametru

(pag. 1626)

M2205037. Pneumotoraxul spontan primar apare:

A.  Aproape exclusiv la femei

B.  Aproape exclusiv la fumatori

C.  Aproape exclusiv la copii

D.  Aproape exclusiv la virstnici

E.  Aproape exclusiv la mineri

(pag. 1626)

M2205038. Pneumotoraxul spontan primar apare:

A.  Aproape exclusiv la lucratori din industria materialelor explozive

B.  Aproape exclusiv la alpinisti

C.  Aproape exclusiv la fumatori

D.  Aproape exclusiv la mineri

E.  Aproape exclusiv la varstnici

(pag. 1626)

M2205039. Pneumotoraxul spontan primar apare:

A.  Aproape exclusiv la barbati

B.  Aproape exclusiv la varstnici

C.  Aproape exclusiv la alpinisti

D.  Aproape exclusiv la mineri

E.  Aproape exclusiv la fumatori

(pag. 1626)

M2205040. In pneumotoraxul spontan primar recurentele sunt:

A.  rare

B.  nu apare

C.  extrem de frecvent

D.  apar la aproape jumatate din indivizi care au mai avut un episod

E.  legate totdeauna de traumatisme toracice penetrante

(pag. 1626)

M2205041. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:

A.  cu antibiotice

B.  cu aspiratie simpla

C.  chirurgical

D.  cu ventilatie asistata

E.  cu ventilatie cu presiune pozitiva

(pag. 1626)

M2205042. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:

A.  chirurgical

B.  cu antibiotice

C.  cu aspiratie simpla

D.  cu ventilatie asistata

E.  cu ventilatie cu presiune pozitiva

(pag. 1626)

M2205043. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:

A.  cu antibiotice

B.  cu agenti sclerozanti

C.  cu talc

D.  chirurgical

E.  cu aspiratie simpla

(pag. 1626)

M2205044. Tratamentul initial indicat pentru pneumotoraxul spontan primar este:

A.  cu antibiotice

B.  cu doxiciclina

C.  chirurgical

D.  cu aspiratie simpla

E.  cu talc

(pag. 1626)

M2205045. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:

A.  Toracostomia

B.  Intubare

C.  Interventie chirurgicala pentru excizie

D.  Bronhoscopie cu aspiratie

E.  Tratament cu metilxantine

(pag. 1626)

M2205046. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:

A.  Tratament cu metilxantine

B.  Toracostomia

C.  Intubare

D.  Interventie chirurgicala pentru excizie

E.  Tratament cu azitromicina

(pag. 1626)

M2205047. In cazul unui pneumotorax spontan primar la care plamanul nu se expansioneaza se aplica:

A.  Tratament cu metilxantine

B.  Tratament cu polimixine

C.  Intubare

D.  Interventie chirurgicala pentru excizie

E.  Toracostomia

(pag. 1626)

M2205048. Toracoscopia cu abraziune pleurala are o rata de prevenire a recurentelor pneumotoraxului spontan primar de:

A.  10%

B.  20%

C.  25%

D.  30%

E.  aproape 100%

(pag. 1626)

M2205049. Toracotomia cu abraziune pleurala are o rata de prevenire a recurentelor pneumotoraxului spontan primar de:

A.  0,1%

B.  10%

C.  aproape 100%

D.  50%

E.  abraziunea pleurala nu se aplica in tratamentul recidivelor pneumotoraxului spontan primar recidivant

(pag. 1626)

M2205050. Pneumotoraxul spontan secundar apare:

A.  mai frecvent in bolile obstructive pulmonare

B.  mai frecvent in traumantisme toracice

C.  mai frecevent in traumatisme abdominale

D.  in bolile gastroesofagiene

E.  in cancerul esofagian

(pag. 1626)

M2205051. Pneumotoraxul spontan secundar apare:

A.  mai frecvent in traumantisme toracice

B.  mai frecevent in bolile mediastinale

C.  in bolile gastro-esofagiene

D.  mai frecvent in bolile obstructive pulmonare

E.  in cancerul esofagian

(pag. 1626)

M2205052. Bolnavii cu boli pulmonare preexistente au un rsic crescut in caz de pneumotorax spontan secundar:

A.  deoarece necesita tratamente suplimentare mucolitice

B.  deoarece au o lipsa de rezerva functionala pulmonara

C.  deoarece au afectare concomitenta cardiaca

D.  deoarece au afectare esofagiana concomitenta

E.  deoarece au o afectare mediastinala concomitenta

(pag. 1626)

M2205053. Toracostomia cu instilarea unui agent sclerozant se aplica in pneumotoraxul spontan secundar la:

A.  cei cu boli pulmonare preexistente

B.  la 10% dintre bolnavi

C.  aproape la toti bolnavii

D.  la jumatate dintre bolnavi

E.  la un sfert dintre bolnavi

(pag. 1626)

M2205054. Pacientii cu pneumotorax spontan la care nu s-a expansionat plamanul dupa 5 zile:

A.  continua terapia inca 5 zile

B.  se practica toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala

C.  se introduc antibiotice cu spectru larg pe cale intravenoasa

D.  se interneaza in sectii de terapie intensiva

E.  se monitorizeaza functia cardica

(pag. 1626)

M2205055. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:

A.  repaus la pat

B.  bronhodilatatoare

C.  medicamnete antiinflamatoare

D.  toracostomie cu tub de dren

E.  cu agenti sclerozanti

(pag. 1627)

M2205056. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:

A.  repaus la pat

B.  toracostomie cu tub de dren

C.  cu agenti sclerozanti

D.  bronhodilatatoare

E.  medicamnete antiinflamatoare

(pag. 1627)

M2205057. In caz de hemopneumotorax se monteaza:

A.  sonda naso-traheala de aspiratie

B.  tuburi de dren la nivelul ambelor cavitati pleurale

C.  un numar tuburi de dren in ambele cavitati pleurale in functie de fiecare caz in parte

D.  un tub de dren inferior

E.  doua tuburi de dren: unul superior si unul inferior

(pag. 1627)

M2205058. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de:

A.  pneumotorax spontan primar

B.  pneumotorax spontan secundar

C.  pneumotorax traumatic

D.  pneumotorax idiopatic

E.  pneumotorax criptogenetic

(pag. 1627)

M2205059. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de:

A.  pneumotorax traumatic

B.  pneumotorax familial

C.  pneumotorax spontan primar

D.  pneumotorax spontan secundar

E.  pneumotorax criptogenetic

(pag. 1627)

M2205060. In definitia pneumotoraxului se subliniaza:

A.  ca este o afectiune cu prezenta aerului in spatiul pleural

B.  ca este o afectiune la nivelul laringelui

C.  ca este o afectiune a cailor respiratorii

D.  ca este o afectiune cu prezenta aerului in mediastin

E.  ca este o afectiune a cailor respiratorii si a interstitiului.

(pag. 1626)

M2205061. In definitia pneumotoraxului se subliniaza:

A.  ca este o afectiune cu prezenta aerului in mediastin

B.  ca este o afectiune cu prezenta aerului in spatiul pleural

C.  ca este o afectiune la nivelul laringelui

D.  ca este o afectiune iatrogena a cailor respiratorii

E.  ca este o afectiune a cailor respiratorii si a interstitiului.

(pag. 1626)

M2205062. Pneumotoraxul spontan se caracterizeaza prin:

A.  apare dupa un traumatism minim

B.  se asociaza cu revarsat pleural minim

C.  se asociaza cu reactivitatea crescuta a cailor respiratorii

D.  apare fara un traumatism toracic in antecedente

E.  reactivitate specifica a cailor respiratorii

(pag. 1626)

M2205063. Pneumotoraxul spontan se caracterizeaza prin:

A.  se asociaza cu revarsat pleural minim

B.  se asociaza cu hemotorace minim

C.  apare dupa un traumatism minim

D.  se asociaza cu reactivitatea scazuta a cailor respiratorii

E.  apare fara un traumatism toracic in antecedente

(pag. 1626)

M2205064. Pneumotoraxul compresiv:

A.  este o urgenta medicala

B.  se supravegheaza la domiciliu

C.  se trateaza prin repaus la pat

D.  nu necesita internare

E.  se rezolva spontan rapid

(pag. 1627)

M2205065. Diagnosticul de pneumotorax in tensiune se confirma prin:

A.  freamatul pectoral accentuat

B.  auscultatie

C.  palpare

D.  introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII posterior

E.  introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, anterior

(pag. 1627)

M2205066. Diagnosticul de pneumotorax in tensiune se confirma prin:

A.  introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII lateral

B.  introducerea unui ac gros in spatiul intercostal V posterior

C.  introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, posterior

D.  introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, anterior

E.  introducerea unui ac gros in spatiul intercostal VII posterior

(pag. 1627)

M2205067. In pneumotoraxul in tensiune printr-un ac gros:

A.  introdus in spatiul VII, posterior, iese aer

B.  introdus in spatiul VII, anterior, iese aer

C.  introdus in spatiul II, posterior, iese aer

D.  introdus in spatiul II, anterior, iese aer

E.  introdus in spatiul VII, lateral, iese aer

(pag. 1627)

M2205068. In pneumotoraxul in tensiune printr-un ac gros:

A.  introdus in spatiul II, anterior, iese aer

B.  introdus in spatiul II, posterior, iese aer

C.  introdus in spatiul II, lateral, iese aer

D.  introdus in spatiul VII, anterior, iese aer

E.  introdus in spatiul VII, lateral, iese aer

(pag. 1627)

M2305069. Pneumotoraxul spontan primar apare aproape exclusiv la:

A.  fumatori

B.  nefumatori

C.  bolnavi pulmonari cronici

D.  pneumonii cu stafilococ

E.  pneumonii cu Klebsiella

(pag. 1626)

M2305070. Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar consta in:

A.  antiinflamatoare nesteroide

B.  miofilin i.v.

C.  aspiratie simpla

D.  toracostomie

E.  aplicare de agent sclerozant

(pag. 1626)

M2305071. Pneumotoraxul, din cauza lipsei revenirii functiei pulmonare, este mai periculos la:

A.  pacienti cu afectiuni pulmonare preexistente

B.  subiecti normali

C.  pacienti cu afectiuni digestive

D.  pacienti cu leucocitoza

E.  pacienti cu leucopenie

(pag. 1626)

M2305072. Bolnavii cu pneumotorax spontan primar si secundar care necesita toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala sunt:

A.  cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei

B.  cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 10 zile de la practicarea toracostomiei

C.  cei la care plamanul nu s-a expandat dupa 2 zile de la practicarea toracostomiei

D.  cei la care plamanul nu s-a expandat dupa o zi de la practicarea toracostomiei

E.  cei la care plamanul nu s-a expandat dupa doua saptamani de la practicarea toracostomiei

(pag. 1626)

M2305073. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv) este pneumotoraxul:

A.  la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

B.  presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

C.  presiunea este alternanta, pozitiva si negativa, functie de timpii respiratori

D.  nu prezinta modificari ale presiunii intrapelurale

E.  masurarea presiunii intrapleurale nu are relevanta

(pag. 1627)

M2305074. Pentru reducerea presiunii in cavitatea pleurala din pneumotoraxul compresiv se practica:

A.  introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul intercostal II anterior

B.  aspiratie pleurala simpla

C.  aplicare de agent sclerozant

D.  toracostomie

E.  introducerea unui ac gros in spatiul pleural prin spatiul VII intercostal anterior

(pag. 1627)

M2505075. Pacientii cu pneumotorax spontan primar:

A.  Nu prezinta un traumatism toracic in antecedente sau o boala de baza pulmonara cunoscuta

B.  Prezinta o boala de baza pulmonara cunoscuta

C.  Prezinta un traumatism toracic in antecedente

D.  Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui

E.  Au avut tuberculoza pulmonara in antecedente

(pag. 1626)

M2505076. Pacientii cu pneumotorax compresiv prezinta:

A.  Presiune pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in inspir

B.  Presiune pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in expir

C.  Un traumatism toracic penetrant sau nepenetrant care a declansat simptomatologia

D.  Un prognostic foarte bun

E.  Presiune pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

(pag. 1626)

M2505077. Tratamentul pneumotoraxului traumatic se face cu:

A.  Vasodilatatoare

B.  Anticoagulante

C.  Toracotomie cu tub de dren

D.  Imobilizare gipsata

E.  Introducerea unui ac gros in spatiul IV intercostal anterior

(pag. 1627)

M2505078. Aparitia pneumotoraxului spontan primar este mai frecventa la:

A.  Persoanele cu traumatisme penetrante

B.  Persoanele cu traumatisme nepenentrante

C.  Persoanele la care s-au efectuat biopsii transtoracice

D.  Persoanele la care s-a efectuat toracocenteza

E.  Fumatori

(pag. 1626)

M2505079. Tratamentul de urgenta in hemopneumotoraxul posttraumatic consta in:

A.  Drenaj cu doua tuburi

B.  Agenti anticoagulanti

C.  Opiacee pentru combaterea durerii

D.  Toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala

E.  Tratament hemostatic

(pag. 1627)

M2605080. Ptx spontan secundar:

A.  Apare la indivizi cu afectiuni pulmonare cunoscute

B.  Apare in urma biopsiilor transtoracice

C.  In traumatisme nepenetrante ale toracelui

D.  Apare la indivizi fara afectiuni pulmonare

E. Presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator

(pag. 1626)

M2605081. In prx compresiv presiunea in spatiul pleural este:

A.  Negativa in inspir

B.  Pozitiva in expir

C.  Fara modificari ale presiunii

D.  Pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator

E.  Negativa in interiorul spatiului pleural

(pag. 1626)

M2605082. Toracoscopia sau toracotomia cu abraziune are o rata de succes in ptx de:

A.  25%

B.  30%

C.  20-25%

D.  10-15%

E.  100%

(pag. 1627)

M2605083. Ptx este definit prin:

A.  Prezenta de lichid in spatiul pleural

B.  Opacitate inomogena

C.  Prezenta de aer in spatiul pleural

D.  Opacitate fuziforma

E.  Hipertransparenta circumscrisa cu desen vascular

(pag. 1626)

M2605084. Ptx iatrogen apare in:

A.  Ptx spontan primar

B.  Ptx spontan secundar

C.  Ptx in tensiune

D.  Ptx cu supapa

E.  Ptx traumatic

(pag. 1627)

M2805085. Pneumotoraxul spontan este:

A.  totdeauna primar

B.  totdeauna compresiv

C.  produs in absenta antecedentelor traumatice toracice

D.  asociat totdeauna cu hidrothorax

E.  totdeauna mortal

(pag. 1626)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1105086. Pneumotoraxul spontan primar are urmatoarele caracteristici:

A.  Apare fara antecedente de traumatism toracic

B.  Este produs prin ruperea bulelor apicale subpleurale

C.  Recurentele apar la jumatate din indivizii afectati

D.  Apare aproape exclusiv la fumatori

E.  Este consecinta unei afectiuni pulmonare cronice obstructive

(pag. 1626)

M1105087. Caracteristicile pneumotoraxului spontan secundar sunt:

A.  Apare dupa bolile pulmonare cronice obstructive

B.  Apare dupa traumatisme toracice

C.  Necesita aspiratie simpla

D.  Este periculos prin lipsa rezervei pulmonare functionale

E.  Aproape toti indivizii afectati necesita toracostomie cu instilarea unui agent sclerozant

(pag. 1626)

M1105088. Indicatiile toracoscopiei cu rezectie si abraziune pleurala sunt:

A.  Pacientii cu pneumotorax spontan primar sau secundar cu fistula bronho pleurala

B.  Pacientii cu insuficienta respiratorie

C.  Pacientii la care plamanul nu s-a reexpansionat dupa 5 zile de la toracostomie

D.  Pacientii cu hipotensiune arteriala

E.  Pacientii cu afectiuni cardiace

(pag. 1626)

M1105089. Caracteristicile pneumotoraxului traumatic sunt:

A.  Apare la pacienti cu afectiuni pulmonare severe

B. Este secundar traumatismelor toracice

C.  Apare la pacientii fumatori

D.  Necesita ventilatie mecanica

E.  Pneumotoraxul iatrogen este o varianta din ce in ce mai frecventa

(pag. 1627)

M1105090. Examenul fizic al pacientului cu pneumotorax in tensiune arata:

A.  Retractia hemitoracelui afectat

B.  Absenta murmurului vrzicular

C.  Impingerea contralaterala a mediastinului

D.  Matitate la percutia hemitoracelui afectat

E.  Accentuarea vibratiilor vocale in hemitoracele afectat

(pag. 1627)

M1105091. Caracteristicile pneumotoraxului in tensiune sunt:

A.  Presiune intrapleurala pozitiva

B.  Produce scaderea intoarcerii venoase

C.  Determina scaderea debitului cardiac

D.  Ventilatia este sever compromisa

E.  Mediastinul este aspirat spre hemitoracele afectat

(pag. 1627)

M1205092. Pneumotoraxul spontan primar:

A.  apare la un individ fara o boala de baza pulmonara cunoscuta

B.  apare la un individ care prezinta o boala de baza pulmonara cunoscuta

C.  se produce prin ruptura bulelor apicale dispuse imediat sub pleura viscerala

D.  se produce prin ruptura bulelor de emfizem dispuse central, peribronsic

E.  este tipul de pneumotorace care se rezolva intotdeauna spontan 'per primam'

(pag. 1626)

M1205093. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza pneumotoraxul spontan primar:

A.  apare mai frecvent la nefumatori

B.  recidiveaza extrem de rar

C.  recidiveaza la jumatate din pacientii care au mai prezentat un astfel de episod

D.  tratamentul este reprezentat de toracostomie, in toate cazurile

E.  tratamentul initial recomandat este reprezentat de aspiratia simpla

(pag. 1626)

M1205094. Pneumotoraxul spontan secundar este:

A.  mai putin sever decat cel primar

B.  mai periculos decat cel primar

C.  mai frecvent intalnit in bolile pulmonare cronice obstructive

D.  intalnit numai in bolile pulmonare cronice obstructive

E.  grevat de lipsa rezervei functionale pulmonare

(pag. 1626)

M1205095. Toracoscopia urmata de rezectie si abraziune pleurala reprezinta solutia optima pentru:

A.  orice tip de pneumotorace

B.  pneumotoraxul spontan primar grevat de recurente frecvente

C.  pneumotoraxul spontan primar sau secundar cu fistula persistenta

D.  pneumotoraxul spontan primar sau secundar cu plaman care nu reexpansioneaza dupa 5 zile de la toracostomie

E.  orice pneumotorax, daca este insotit de colectie pleurala

(pag. 1626)

M1205096. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic iatrogen sunt:

A.  cardioversia prin soc electric extern

B.  biopsia hepatica

C.  biopsia transtoracica

D.  toracocenteza

E.  montarea unui cateter venos central

(pag. 1627)

M1205097. Pneumotoraxul in tensiune (compresiv):

A.  se insoteste de presiune intrapleurala negativa, cu atragerea mediastinului de partea afectata

B.  se insoteste de presiune intrapleurala pozitiva, cu impingerea mediastinului de partea opusa celei afectate

C.  creste intoarcerea venoasa la inima

D.  nu influenteaza debitul cardiac

E.  compromite ventilatia din cauza presiunii intrapleurale pozitive

(pag. 1627)

M1205098. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se stabileste prin constatarea catorva dintre urmatoarele semne:

A.  hemitorace marit de volum

B.  murmur vezicular inasprit

C.  murmur vezicular absent

D.  impingerea mediastinului catre partea opusa celei afectate

E.  matitate in hemitoracele afectat

(pag. 1627)

M1205099. Presiunea intrapleurala crescuta din pneumotoraxul compresiv conduce la exit prin:

A.  tulburari de ritm cardiac

B.  scaderea debitului cardiac

C.  hipoxemie avansata

D.  deplasarea mediastinului spre partea afectata

E.  encefalopatie hipercapnica

(pag. 1627)

M1305100. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:

A.  ventilarea mecanica

B.  manevre de resuscitare

C.  traumatisme penetrante

D.  ruperea bulelor apicale subpleurale

E.  ruperea chisturilor mici subpleurale

(pag. 1627)

M1305101. Presiunea pozitiva intrapleurala, din pneumotoraxul in tensiune, este amenintatoare de viata din urmatoarele cauze:

A.  ventilatia este sever compromisa

B.  presiunea pozitiva se transmite mediastinului

C.  scaderea intoarcerii venoase la inima

D.  scaderea debitului cardiac

E.  cresterea intoarcerii venoase la inima

(pag. 1627)

M1305102. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza examenului fizic, care

evidentiaza:

A.  un hemitorace marit

B.  absenta murmurului vezicular

C.  impingerea mediastinului catre partea opusa

D.  prezenta murmurului vezicular

E.  atragerea mediastinului catre partea afectata

(pag. 1627)

M1305103. Pneumotoraxul compresiv trebuie tratat ca o urgenta medicala. Daca presiunea in cavitatea pleurala nu este redusa pacientul poate deceda prin:

A.  revarsat pleural

B.  scaderea debitului cardiac

C.  pneumomediastin

D.  hipoxemie avansata

E.  cresterea debitului cardiac

(pag. 1627)

M1305104. Pneumotoraxul spontan secundar este determinat de:

A.  bolile pulmonare cronice obstructive

B.  orice afectiune pulmonara

C.  ruperea bulelor apicale subpleurale

D.  chisturi mici dispuse sub pleura viscerala

E.  tromboembolie pulmonara

(pag. 1626)

M1305105. Tratamentul pneumotoraxului spontan secundar consta in:

A.  aspiratie simpla

B.  toracenteza

C.  toracostomie

D.  instilare de agent sclerozant (doxiciclina, talc)

E.  miofilin i.v.

(pag. 1626)

M1305106. Pneumotoraxul iatrogen are drept cauze:

A.  biopsiile transtoracice

B.  toracocentezele

C.  montarea cateterelor centrale intravenoase

D.  astmul bronsic

E.  emfizemul pulmonar

(pag. 1627)

M1405107. Urmatoarele manevre sint folosite in tratamentul pneumotoraxului spontan primar:

A.  toracostomia

B.  toracotomia cu abraziune pleurala

C.  pneumectomia

D.  aspiratia simpla

E.  instilarea unui agent sclerozant

(pag. 1626)

M1405108. Urmatoarele afirmatii sint corecte privind pneumotoraxul compresiv:

A.  presiune negativa intrapleurala

B.  ventilatia este sever compromisa

C.  scade intoarcerea venoasa

D.  creste debitul cardiac

E.  apare de obicei la ventilarea mecanica sau la manevre de resuscitare

(pag. 1627)

M1405109. Diagnosticul pneumotoraxului compresiv se bazeaza pe:

A.  examenul fizic al pacientului

B.  eliminarea unei cantitati mari de aer pe acul de punctie

C.  absenta murmurului vezicular pe un hemitorace

D.  scaderea debitului cardiac

E.  aspirarea mediastinului catre partea afectata

(pag. 1627)

M1405110. In pneumotoraxul compresiv:

A.  murmurul vezicular este innasprit

B.  mediastinul este impins catre partea opusa

C.  dispneea este moderata

D.  presiunea intrapleurala este pozitiva in inspir si expir

E.  ventilatia mecanica este tratamentul de electie

(pag. 1627)

M1505111. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei dupa:

A.  Ventilarea mecanica

B.  La bolnavii cu tuberculoza pulmonara

C.  Manevre de resuscitare

D.  Exacerbarea bronsitei cronice

E.  Crizele de astm bronsic

(pag. 1627)

M1505112. Pneumotoraxul spontan secundar apare dupa:

A.  Traumatisme toracice penetrante

B.  Traumatisme toracice nepenetrante

C.  Boli pulmonare cronice obstructive

D.  Orice afectiune pulmonara

E.  Manevre de resuscitare

(pag. 1626-1627)

M1505113. Pneumotoraxul iatrogen este o varianta de pneumotorax care devine din ce in ce mai frecvent. Cauzele cele mai des semnalate sunt:

A.  Biopsiile transtoracice

B.  Toracocentezele

C.  Administrarea de antibiotice intravenos

D.  Montarea cateterelor centrale intravenoase

E.  Radioterapia curativa din tumorile pulmonare

(pag. 1627)

M1505114. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  Prognosticul este nefavorabil si pune in pericol viata bolnavului

B.  Ventilatia este sever compromisa, iar presiunea pozitiva se transmite mediastinului

C.  intoarcerea venoasa la inima creste

D.  Creste debitul cardiac

E.  Hemitoracele afectat este marit cu murmur vezicular absent

(pag. 1627)

M1505115. Pneumotoraxul in tensiune, compresiv:

A.  Este o mare urgenta medicala

B.  Este o mare urgenta chirurgicala

C.  Necesita drenarea aerului din pleura de urgenta prin introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II

anterior

D.  Necesita toracotomie cu abraziune pleurala

E.  Necesita interventie chirurgicala de urgenta

(pag. 1627)

M1505116. Toracoscopia cu rezectie si abraziune pleurala este indicata in:

A.  Pneumotoraxul in tensiune

B.  Pneumotoraxul primar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa 5

zile de la practicarea toracostomiei

C.  Pneumotoraxul secundar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa

5 zile de la practicarea toracostomiei

D.  Pneumotoraxul iatrogen

E.  De urgenta in pneumotoraxul primar spontan

(pag. 1626)

M1505117. Examenul fizic de urgenta in pneumotoraxul in tensiune evidentiaza:

A.  Un hemitorace marit

B.  Murmur vezicular abolit pe toracele afectat

C.  impingerea mediastinului catre partea opusa

D.  Raluri sibilante pe toracele afectat

E.  Valori tensionale mult crescute

(pag. 1627)

M1505118. Pneumotoraxul in tensiune poate determina:

A.  Hipoxemie avansata

B.  Scaderea debitului cardiac

C.  Hipercapnie

D.  Marirea hemitoracelui afectat

E.  Aparitia suflului tubar la nivelul hemitoracelui afectat

(pag. 1627)

M1605119. Pneumotoraxul traumatic poate surveni in cadrul urmatoarelor afectiuni si conditii preexistente:

A.  Traumatisme toracice penetrante

B.  BPOC

C.  Traumatisme toracice nepenetrante

D.  Montarea cateterelor centrale intravenoase

E.  Biopsii transtoracice

(pag. 1627)

M1605120. Pneumotoraxul spontan secundar apare:

A.  Dupa boli pulmonare obstructive

B.  Dupa toracocenteza

C.  in cadrul oricarei afectiuni pulmonare

D.  Secundar unui efort de tuse cu glota inchisa

E.  in cadrul BPOC

(pag. 1626)

M1605121. Tratamentul pacientilor cu pneumotorax spontan primar sau secundar este:

A.  Toracostomia

B.  Instilarea de agenti sclerozanti

C.  Exereza pleurei parietale

D.  Exereza pleuropulmonara

E.  Colapsoterapia

(pag. 1626)

M1605122. Agentii sclerozanti utilizati in tratamentul pneumotoraxului spontan secundar sunt:

A.  Rifampicina

B.  Ciprofloxacina

C.  Doxiciclina

D.  Talcul

E.  Alcoolul

(pag. 1626)

M1605123. Pneumotoraxul compresiv:

A.  Trebuie tratat ca o urgenta medicala

B.  Trebuie oprite orice manopere de ventilatie mecanica

C.  Se introduce un ac subtire in spatiul pleural prin spatiul intercostal 5

D.  Cresterea presiunii pleurale determina cresterea debitului cardiac si hipertensiune pulmonara

E.  Necesita insertia unui tub de toracostomie

(pag. 1627)

M2205124. Pneumotoraxul spontan se clasifica in:

A.  Pnemotorax spontan esential

B.  Pneumotorax spontan primar

C.  Pneumotorax spontan idiopatic

D.  Pneumotorax spontan familial

E.  Pneumotorax spontan secundar

(pag. 1626)

M2205125. Pneumotoraxul traumatic apare:

A.  in traumatisme penetrante ale toracelui

B.  in traumatisme nepenetrante ale toracelui

C.  in boli cardiovasculare

D.  in boli mediastinale

E.  in boli esofagiene

(pag. 1626)

M2205126. Pneumotoraxul compresiv are:

A.  presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleural

B.  presiunea negativa in interiorul spatiului pleural

C.  presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator

D.  presiunea este negativa doar in inspir

E.  presiunea este negativa doar in expir

(pag. 1626)

M2205127. Pneumotoraxul compresiv are:

A.  presiunea pozitiva in interiorul spatiului pleural

B.  presiunea pozitiva in alveole

C.  presiunea este pozitiva doar in expir

D.  presiunea este negativa doar in inspir

E.  presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator

(pag. 1626)

M2205128. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:

A.  chisturi mici situate sub pleura viscerala

B.  bronhiilor mici

C.  bronhiolelor

D.  bronsiolelor

E.  bulelor apicale subpleurale

(pag. 1626)

M2205129. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:

A.  chisturi mici situate sub pleura viscerala

B.  bronhiilor mari

C.  bulelor apicale subpleurale

D.  bronhior mari

E.  bronsiolelor

(pag. 1626)

M2205130. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:

A.  bronhiilor mici

B.  bronhiolelor

C.  chisturi mici situate sub pleura viscerala

D.  bulelor apicale subpleurale

E.  bronsiolelor

(pag. 1626)

M2205131. Pneumotoraxul spontan primar se produce prin ruptura:

A.  laringelui

B.  traheei

C.  esofagului

D.  chisturi mici situate sub pleura viscerala

E.  bulelor apicale subpleurale

(pag. 1626)

M2205132. Agenti sclerozanti utilizati in tratamentul pneumotoraxului sunt:

A.  talc

B.  cefalosporina

C.  macrolidele

D.  doxiciclina

E.  nedocromilul

(pag. 1626)

M2205133. Agent sclerozant utilizat in tratamentul pneumotoraxului este:

A.  talc

B.  cefatriaxona

C.  azitromicina

D.  nedocromilul

E.  doxiciclina

(pag. 1626)

M2205134. Agenti sclerozanti utilizati in tratametul pneumotoraxului sunt:

A.  Nitredipina

B.  Talc

C.  Azitromicina

D.  Doxiciclina

E.  Nedocromilul

(pag. 1626)

M2205135. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  intubare

B.  toracostomie

C.  toracotomie

D.  instilare de doxiciclina

E. instilare de metilxantine

(pag. 1626)

M2205136. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  intubare

B.  instilare de polimixine

C.  toracostomie

D.  instilarea unui agent sclerozant

E.  instilare de doxiciclina

(pag. 1626)

M2205137. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  instilare de doxiciclina

B.  instilare de azitromicina

C.  intubare

D.  toracostomie

E.  instilarea unui agent sclerozant

(pag. 1626)

M2205138. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  bronhoscopie cu aspirare pe o perioada de 2 ore

B.  instilare de lisinopril

C.  toracostomie

D.  toracomie

E.  instilare de doxiciclina

(pag. 1626)

M2205139. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  aspirare continua prin sonda traheala

B.  instilare de doxiciclina pe sonda traheala

C.  toracostomie

D.  toracomie

E.  instilare de metilxantine

(pag. 1626)

M2205140. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  Abraziune pleurala

B.  Toracostomie

C.  Instilarea unui agent sclerozant

D.  Instilare de doxiciclina

E.  Instilare de nedocromil

(pag. 1626)

M2205141. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  Abraziune pleurala

B.  Toracostomie

C.  Instilarea unui agent sclerozant

D.  Instilare de doxiciclina pe sonda traheala

E.  Instilare de nedocromil prin toracostomie

(pag. 1626)

M2205142. Tratamentul in pneumotoraxul spontan primar recidivant se face cu:

A.  instilare de doxiciclina pe sonda traheala

B.  instilare de nedocromil

C.  abraziune pleural

D.  toracostomie

E.  instilarea unui agent sclerozant

(pag. 1626)

M2205143. Pneumotoraxul spontan secundar apare:

A.  mai frecvent in bolile obstructive pulmonare

B.  in traumantisme toracice

C.  mai frecvent in traumatisme abdominale

D.  in bolile gastroesofagiene

E.  practic in orice afectiune pulmonara

(pag. 1626)

M2205144. Pneumotoraxul spontan secundar este mai periculos la:

A.  cei fara afectiuni pulmonare cunoscute

B.  normali

C.  cei boli ale boala pulmonara obstructiva cronica

D.  cei cu boli pulmonare preexistente

E.  copii

(pag. 1626)

M2205145. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:

A.  ipratropium bromid

B.  doxiciclina

C.  talcul

D.  cromoglicatul

E.  albuterolul

(pag. 1626)

M2205146. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:

A.  ipratropium bromid

B.  lisinopril

C.  cromoglicatul

D.  doxiciclina

E.  talc

(pag. 1626)

M2205147. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:

A.  ipratropium bromid

B.  doxicilina

C.  albuterolul

D.  nedocromilul

E.  talcul

(pag. 1626)

M2205148. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:

A.  azitromicina

B.  amoxicilina

C.  doxiciclina

D.  cromoglicatul

E. talcul

(pag. 1626)

M2205149. Agenti sclerozanti utilizati pentru tratamentul pneumotoraxului sunt:

A.  tiotropium bromid

B.  amikacina

C.  albuterolul

D.  doxiciclina

E.  talc

(pag. 1626)

M2205150. In caz de hemopneumotorax se monteaza:

A.  un tub de dren

B.  doua tuburi de dren

C.  un tub de dren superior si unul inferior

D.  la nivelul ambelor cavitati pleurale

E.  un numar variabil de tuburi de dren in ambele cavitati pleurale in functie de fiecare caz in parte

(pag. 1627)

M2205151. In hemopneumotorax se monteaza:

A.  un tub de dren in partea superioara a hemitoracelui

B.  un tub in parte inferioara

C.  tubul superior va evacua aerul

D.  tubul inferior va evacua aerul

E.  aerul se evacueaza pe ambele tuburi

(pag. 1627)

M2205152. In hemopneumotorax se monteaza:

A.  un tub de dren in partea superioara si unul in partea inferioara a hemitoracelui

B.  un tub in partea laterala pe linia axilara anteriora

C.  tubul superior va evacua aerul

D.  tubul inferior va evacua aerul

E.  aerul se evacueaza pe doua tuburi superior si inferior

(pag. 1627)

M2205153. Pneumotoraxul iatrogen este:

A.  o varianta de pneumotorax traumatic

B.  foarte rar

C.  intilnit numai la copii

D.  intilnit numai la virstnici

E.  devine din ce in ce mai frecvent

(pag. 1627)

M2205154. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului iatrogen:

A.  biopsiile transtoracice

B.  toracocentezele

C.  montarea cateterelor centrale intravenoase

D.  paracentezele

E.  testarea epicutanata toracica

(pag. 1627)

M2205155. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului iatrogen:

A.  montarea cateterelor venoase periferice

B.  toracocentezele

C.  paracentezele

D.  biopsiile transtoracice

E.  tatuarea pielii

(pag. 1627)

M2205156. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:

A.  observare simpla

B.  suplimetarea aportului de oxigen

C.  aspiratie

D.  toracostomie cu tub de dren

E.  ventialatie asistata

(pag. 1627)

M2205157. Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin:

A.  antibiotice cu spectru larg adminsitrate i.v.

B.  suplimetarea aportului de oxigen

C.  toracostomie cu tub de dren

D.  asipirare continua pe sonda naso-traheala

E.  aspiratie

(pag. 1627)

M2205158. Pneumotoraxul traumatic se trateaza:

A.  In functie de severitate

B.  Prin ventialatie asistata

C.  Prin suplimetarea aportului de oxigen

D.  Prin aspiratie

E.  toracostomie cu tub de dren

(pag. 1627)

M2205159. Pneumotoraxul traumatic se trateaza:

A.  In functie de severitate

B.  Prin suplimetarea aportului de oxigen

C.  Prin aspiratie

D.  Prin toracostomie cu tub de dren

E.  Agenti sclerozanti i.v.

(pag. 1627)

M2205160. Pneumotoraxul in tensiune:

A.  apare de obicei legat de ventilarea mecanica

B.  apare de obicei la manevrele de resuscitare

C.  are presiunea intrapleurala negativa

D.  are presiunea alveolara negativa

E.  are presiune intratraheala negativa

(pag. 1627)

M2205161. Pneumotoraxul in tensiune:

A.  apare de obicei legat de ventilarea mecanica

B.  are presiunea intrapleurala negativa

C.  are presiunea intrapleurala pozitiva

D.  are presiunea alveolara negativa

E.  are presiune intratraheala negativa

(pag. 1627)

M2205162. Pneumotoraxul in tensiune:

A.  are presiunea intrapleurala negativa

B.  are presiunea alveolara negativa

C.  are presiune intratraheala negativa

D.  are presiunea intrapleurala pozitiva

E.  apare de obicei la manevrele de resuscitare

(pag. 1627)

M2205163. Pneumotoraxul in tensiune:

A.  apare de obicei legat de ventilarea mecanica

B.  apare de obicei la manevrele de resuscitare

C.  are presiunea intrapleurala pozitiva

D.  are presiunea alveolara negativa

E.  are presiunea intrapleurala negativa

(pag. 1627)

M2205164. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  presiunea intrapleurala este pozitiva

B.  presiunea intrapleurala este amenintatoare de viata

C.  ventilatia este sever compromisa

D.  presiunea intraalveolara este negativa

E.  presiune intratraheala este negativa

(pag. 1627)

M2205165. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  presiunea intrapleurala este pozitiva

B.  presiunea intrapleurala este negativa

C.  ventilatia este sever compromisa

D.  presiunea intraalveolara este negativa

E.  presiune intratraheala este pozitiva

(pag. 1627)

M2205166. Pneumotoraxul spontan se clasifica in:

A.  Pneumotorax spontan primar

B.  Pnemotorax spontan esential

C.  Pneumotorax spontan idiopatic

D.  Pneumotorax spontan secundar

E.  Pneumotorax spontan criptogenetic

(pag. 1626)

M2205167. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  presiunea intrapleurala este negativa

B.  presiunea se transmite la mediastin

C.  creste intoarcerea venoasa

D.  scade intoarcerea venoasa la inima

E.  nu este influentata circulatia venoasa

(pag. 1627)

M2205168. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  presiunea intrapleurala este pozitiva

B.  presiunea se transmite la abdomen

C.  creste intoarcerea venoasa

D.  scade intoarcerea venoasa la inima

E.  scade debitul cardiac

(pag. 1627)

M2205169. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  presiunea intrapleurala este amenintatoare de viata

B.  creste intoarcerea venoasa

C.  nu este influentata circulatia venoasa

D.  scade debitul cardiac

E.  presiunea intrapleurala este negativa

(pag. 1627)

M2205170. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  presiunea intrapleurala este amenintatoare de viata

B.  scade intoarcerea venoasa

C.  nu este influentata circulatia venoasa

D.  scade debitul cardiac

E.  creste debitul cardiac

(pag. 1627)

M2205171. In pneumotoraxul in tensiune:

A.  presiunea intrapleurala este negativa

B.  creste intoarcerea venoasa

C.  scade intoarcerea venoasa

D.  scade debitul cardiac

E.  presiunea intrapleurala este pozitiva

(pag. 1627)

M2205172. Pneumotoraxul in tensiune este sugerat de:

A.  dificultatea ventilatiei mecanice

B.  dispnee

C.  wheezing

D.  wheezing

E.  presiunea inalta in timpul inspirului pe parcursul ventilatiei mecanice

(pag. 1627)

M2205173. Pneumotoraxul in tensiune este sugerat de:

A.  dispnee

B.  expectoratie rozata

C.  dificultatea ventilatiei mecanice

D.  tuse

E.  presiunea inalta in timpul inspirului pe parcursul ventilatiei mecanice

(pag. 1627)

M2205174. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:

A.  hemitoracelui marit

B.  murmurului vezicular marit

C.  murmurului vezicular normal

D.  lipsei murmurului vezicular

E.  toracelui normal

(pag. 1627)

M2205175. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:

A.  imobilitatii toracelui

B.  hemitoracelui marit

C.  abolirii murmurului vezicular

D.  murmurului vezicular inasprit

E.  murmurului vezicular cu expir prelungit

(pag. 1627)

M2205176. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza:

A.  hemitoracelui marit

B.  wheezingului

C.  murmurului vezicular marit

D.  murmurului vezicular normal

E.  abolirii murmurului vezicular

(pag. 1627)

M2205177. Pneumotoraxul compresiv:

A.  este o urgenta medicala

B.  se supravegheaza la domiciliu

C.  duce la abolirea murmurului vezicular

D.  se trateaza prin repaus la pat

E.  se rezolva spontan rapid

(pag. 1627)

M2205178. Decesul in pneumotoraxul in tensiune se face prin:

A.  scaderea debitului cardiac

B.  hipoxemie avansata

C.  anemie

D.  hipocapnie severa

E.  sindrom obstructiv sever

(pag. 1627)

M2205179. Decesul in pneumotoraxul in tensiune se face prin:

A.  sindrom obstructiv sever

B.  hipocapnie severa

C.  sindrom Meckel

D.  hipoxemie avansata

E.  scaderea debitului cardiac

(pag. 1627)

M2205180. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:

A.  in spatiul V, lateral

B.  in spatiul II, anterior

C.  dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat

D.  dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomie

E.  in spatiul VII, lateral

(pag. 1627)

M2205181. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:

A.  in spatiul V, lateral

B.  in spatiul II, lateral

C.  in spatiul II anterior

D.  dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat

E.  dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomie

(pag. 1627)

M2205182. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:

A.  in spatiul V, lateral

B.  in spatiul II, anterior

C.  in spatiul II, lateral

D.  dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pina la insertia tubului de toracostomie

E.  dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat

(pag. 1627)

M2205183. In pneumotoraxul in tensiune se introduce un ac gros:

A.  in spatiul II, anterior

B.  in spatiul II, lateral

C.  in spatiul V, anterior

D.  dupa ce iese aerul, acul se scoate imediat

E.  dupa ce iese aerul, acul este lasat pe loc pana la insertia tubului de toracostomie

(pag. 1627)

M2305184. Pneumotoraxul spontan primar este produs prin:

A.  ruptura bulelor apicale subpleurale

B.  criza de astm bronsic

C.  chisturi mici dispuse sub pleura viscerala

D.  emfizem pulmonar

E.  bronhopneumopatie cronica obstructiva

(pag. 1626)

M2305185. Pneumotoraxul spontan primar care nu raspunde la aspiratia simpla sau prezinta episoade recurente beneficiaza de:

A.  toracostomie

B.  instilarea unui agent sclerozant (doxiciclina)

C.  toracotomie + abraziune pleurala, cu succes de 100% in prevenirea recurentelor

D.  aspiratie simpla

E.  toracocenteza

(pag. 1626)

M2305186. Pneumotoraxul spontan secundar este determinat de:

A.  bolile pulmonare cronice obstructive

B.  orice afectiune pulmonara se poate asocia cu pneumotorax

C.  ruperea bulelor apicale subpleurale

D.  chisturi mici dispuse sub pleura viscerala

E.  tromboembolismul pulmonar

(pag. 1626)

M2305187. Tratamentul pneumotoraxului spontan secundar consta in:

A.  aspiratie simpla

B.  toracenteza

C.  toracostomie

D.  instilare de agent sclerozant (doxiciclina, talc)

E.  miofilin i.v.

(pag. 1626)

M2305188. Pneumotoraxul iatrogen are drept cauza:

A.  biopsiile transtoracice

B.  toracocentezele

C.  montarea cateterelor centrale i.v.

D.  astmul bronsic

E.  emfizemul pulmonar

(pag. 1627)

M2305189. Pneumotoraxul in tensiune apare de obicei legat de:

A.  ventilarea mecanica

B.  manevre de resuscitare

C.  traumatisme penetrante

D.  ruperea bulelor apicale subpleurale

E.  ruperea de chisturi mici subpleurale

(pag. 1627)

M2305190. Presiunea pozitiva intrapleurala, din pneumotoraxul in tensiune, este amenintatoare de viata din cauza:

A.  ventilatiei sever compromisa

B.  presiunii pozitive ce se transmite mediastinului

C.  scaderii intoarcerii venoase la inima

D.  scaderii debitului cardiac

E.  cresterii intoarcerii venoase la inima

(pag. 1627)

M2305191. Diagnosticul pneumotoraxului in tensiune se face pe baza examenului fizic care evidentiaza:

A.  un hemitorace marit

B.  absenta murmurului vezicular

C.  impingerea mediastinului catre partea opusa

D.  prezenta murmurului vezicular

E.  atragerea mediastinului spre partea afectata

(pag. 1627)

M2305192. Pneumotoraxul compresiv trebuie tratat ca o urgenta medicala. Daca presiunea in cavitatea pleurala nu este redusa pacientul poate deceda prin:

A.  revarsat pleural

B.  scaderea debitului cardiac

C.  pneumomediastin

D.  hipoxemie avansata

E.  cresterea debitului cardiac

(pag. 1627)

M2505193. Aparitia pneumotoraxului in tensiune este de obicei legata de:

A.  Ventilarea mecanica

B.  Tuberculoza pulmonara

C.  Efortul fizic intens

D.  Crizele de astm bronsic

E.  Manevrele de resuscitare

(pag. 1627)

M2505194. Aparitia pneumotoraxului spontan secundar este legata de:

A.  Bolile pulmonare cronice obstructive

B.  Orice afectiune pulmonara

C.  Ventilarea mecanica

D.  Traumatismele toracice penetrante

E.  Traumatismele toracice nepenetrante

(pag. 1626 - 1627)

M2505195. Cauzele cele mai des intalnite de pneumotorax iatrogen sunt:

A.  Radioterapia curativa din tumorile pulmonare

B.  Biopsiile transtoracice

C.  Toracocentezele

D.  Montarea cateterelor centrale intravenoase

E.  Interventiile chirurgicale din sfera ORL

(pag. 1627)

M2505196. Pneumotoraxul in tensiune se caracterizeaza prin:

A.  Rezorbtia spontana cu evolutie favorabila

B.  Cresterea TA

C.  Prognostic nefavorabil, punand in pericol viata bolnavului

D.  Ventilatie sever compromisa

E.  Hemitoracele afectat marit cu murmur vezicular absent

(pag. 1627)

M2505197. Pneumotoraxul compresiv in tensiune:

A.  Necesita interventie chirurgicala de urgenta

B.  Necesita toracotomie cu abraziune pleurala

C.  Se rezoarbe spontan

D.  Este o mare urgenta medicala

E.  Necesita drenarea aerului din pleura de urgenta prin introducerea unui ac gros in spatiul II intercostal anterior

(pag. 1627)

M2505198. Indicatiile toracoscopiei cu rezectie si abraziune pleurala sunt:

A.  Pneumotoraxul primar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa 5

zile de la practicarea toracostomiei

B.  Pneumotoraxul secundar spontan la care persista o fistula sau la care plamanul nu s-a expansionat dupa

5 zile de la practicarea toracostomiei

C.  Pneumotoraxul in tensiune

D.  Pneumotoraxul iatrogen

E.  Pneumotoraxul primar spontan ca tratament de urgenta

(pag. 1626)

M2505199. Principalele semne clinice care se evidentiaza la examenul obiectiv in pneumotoraxul in tensiune sunt:

A.  Cresterea valorilor tensionale

B.  Raluri sibilante pe toracele afectat

C.  Marirea de volum a hemitoracelui afectat

D.  Abolirea murmurului vezicular pe toracele afectat

E.  Mediastin impins catre partea opusa

(pag. 1627)

M2505200. In pneumotoraxul in tensiune apar:

A.  Retractia hemitoracelui afectat

B.  Bombarea hemitoracelui neafectat

C.  Suflu tubar la nivelul hemitoracelui afectat

D.  Hipoxemie avansata

E.  Scaderea debitului cardiac

(pag. 1627)

M2505201. Caracterele pneumotoraxului spontan primar sunt:

A.  Aparitia legata de ruptura bulelor apicale subpleurale

B.  Aparitia la nefumatori

C.  Absenta recidivelor

D.  Aparitia legata de ventilarea mecanica

E.  Aparitia legata de manevrele de resuscitare

(pag. 1626)

M2505202. Tratamentul de urgenta numai prin drenaj pleural cu ac gros in spatiul II intercostal anterior este indicat in:

A.  Pneumotoraxul traumatic

B.  Hemopneumotoraxul posttraumatic

C.  Hemopericardul posttraumatic

D.  Pneumotoraxul spontan primar

E.  Pneumotoraxul in tensiune

(pag. 1626 - 1627)

M2605203. Pneumotoraxul spontan primar este produs prin:

A.  Ruptura bulelor apicale subpleurale

B.  Apare la fumatori

C.  Boli Pulmonare cronice obstructive

D.  Apare in pneumonia cu Pneumocystis carinii

E.  Apare la pacienti fara boala pulmonara cunoscuta

(pag. 1626)

M2605204. Tratamentul in ptx consta din:

A.  Aspiratia simpla in ptx spontan primar

B.  Toracotomie cu instilare de agent sclerozant in ptx spontan secundar

C.  Aspiratia simpla in ptx spontan secundar

D.  Introducerea unui ac subtire in spatiul intercostal II pleural

E.  Introducerea unui ac gros in spatiul intercostal II, anterior in ptx in tensiune

(pag. 1626-1627)

M2605205. Diagnosticul in ptx in tensiune se pune prin:

A.  Examen fizic

B.  Hemitorace marit

C.  Cu murmur vezicular prezent

D.  Absenta murmurului vezicular

E.  Desen vascular prezent

(pag. 1627)

M2605206. Ptx traumatic este caracterizat prin:

A.  Secundar traumatismelor penetrante sau nepenetrante

B.  Secundar bolilor pulmonare obstructive cronice

C.  Secundar biopsiilor transtoracice

D.  Presiunea negativa in interiorul spatiului pleural

E.  Secundar toracocentezelor

(pag. 1626-1627)

M2605207. Ptx traumatic se trateaza prin:

A.  Aport de oxigen

B.  Toracotomie cu tub de dren

C.  Aspiratie

D.  Toracoplastie

E.  Decorticare pleurala prin manevra Frazer-Gourd

(pag. 1627)

M2605208. In ptx secundar la toracostomie se instileaza ca agent sclerozant:

A.  Cicloserina

B.  Penicilina

C.  Doxiciclina

D.  Streptomicina

E.  Talcul

(pag. 1626)

M2605209. In caz de hemopneumotorace:

A.  Se ve monta tub de dren in partea inferioara a hemitoracelui

B.  Se va monta tub de dren in partea superioara a hemitoracelui

C.  Toracostomie cu abraziune pleurala

D.  Se va introduce ac gros in spatiul pleural prin spatiul intercostal IV

E.  Toracotomie a minima

(pag. 1627)

M2605210. Clasificarea ptx consta din:

A.  Ptx spontan primar

B.  Ptx spontan secundar

C.  Ptx spontan primar iatrogen

D.  Ptx traumatic

E.  Ptx in tensiune

(pag. 1626-1627)

M2605211. Cind se recomanda toracostomie in ptx spontan primar:

A.  Daca plamanul se expansioneaza dupa aspiratie

B.  Daca pacientul nu are episoade recurente

C.  Daca plamanul nu se expansioneaza dupa aspiratie

D.  Daca pacientul are episoade recurente

E.  In caz de scadere a intoarcerii venoase

(pag. 1626)

M2705212. Pneumotoraxul spontan primar

A.  Apare la un subiect fara boala pulmonara prexistenta

B.  Este secundar rupturii bulelor apicale subpleurale

C.  Este asociat cu fumatul in majortatea cazurilor

D.  Tratamentul initial este aspiratia simpla

E.  Pleurodeza cu agent sclerozant introdus intrapleural este obligatorie dupa primul pneumotorax spontan ce a asociat insuficienta respiratorie acuta

(pag. 1626)

M2705213. Pneumotoraxul secundar:

A.  apare pe fond de boala preexistenta

B.  evolueaza mai frecvent cu manifestari de insuficienta respiratorie decat cel primar

C.  indica la aproape la toti paientii a toracostomie si pleurodeza cu doxiciclina sau talc

D.  persistent peste 24 ore impune toracostomie cu abraziune pleurala

E.  are rata de recurenta dependenta de substratul etiologic

(pag. 1626)

M2805214. Pneumotoraxul recurent se previne prin:

A.  toracostomie cu instilare de agent sclerozant

B.  toracoscopie cu abraziune pleurala

C.  toracotomie cu abraziune pleurala

D.  inhalatii cu talc

E.  doxiciclina per os

(pag. 1626)

M2805215. Pneumotoraxul in tensiune este periculos pentru ca:

A.  ventilatia este sever compromisa

B.  scade intoarcerea venoasa la inima

C.  scade debitul cardiac

D.  poate produce embolie pulmonara

E.  poate produce deces

(pag. 1627)

M2805216. Semnele pneumotoraxului in tensiune sunt:

A.  dificultatea cateterizarii venoase centrale

B.  dificultatea ventilatiei mecanice

C.  hemitorace marit,fara murmur vezicular

D.  hemitorace marit,mat

E.  impingerea mediastinului de partea opusa

(pag. 1627)