S.C. FIRMA S.A. TIMISOARA

STUDIU DE CAZ

PRIVIND ELABORAREA UNUI

RAPORT DE EVALUARE_.

CUPRINS

SINTEZA RAPORTULUI DE EVALUARE

1. SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

2. SINTEZA EVALUARII SOCIETATII

Partea I. - ANALIZA DIAGNOSTIC A AGENTULUI ECONOMIC

I. Prezentarea generala a S.C. ' FIRMA ' S.A. TIMISOARA

1. Elemente de identificare

2. Mod de constituire

3. Obiectul de activitate.

4. Principalii indicatori economico-financiari la data de 31.12.2000

5. Conducerea executiva.

6. Structura capitalului social.

II. Starea generala a societatii

1. Diagnosticul potentialului general.

2. Dimensiunea afacerii.

3. Tendinta afacerii.

4. Structura afacerii.

4.1. Structura pe tipuri de activitati (exploatare, financiar si exceptional).

4.2 Structura veniturilor si cheltuielilor de exploatare.

5. Nivelul general de indatorare al firmei.

6. Relatiile financiare ale societatii cu furnizorii si clientii.

7. Amplasarea afacerii.

8. Efecte ecologice generate de activitatea firmei.

9. Eficienta economica generala.

III. Diagnosticul potentialului tehnic

1. Diagnosticul potentialului tehnic.

2. Asigurarea cu imobilizari corporale.

2.1. Valoarea si structura imobilizarilor corporale.

2.2. Starea mijloacelor fixe.

3. Nivelul tehnic si tehnologic.

4. Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale.

IV. Diagnosticul potentialului uman

1. Diagnosticul potentialul uman.

2. Asigurarea cu personal.

2.1. Asigurarea cu numarul necesar de personal.

2.2. Calificarea personalului.

2.3. Structura personalului.

2.3.1. Structura personalului pe categorii

2.3.2. Structura personalului dupa vechimea in munca.

2.3.3. Structura personalului pe categorii de varsta.

2.3.4. Structura personalului dupa sexe.

3. Remunerarea personalului.

4. Eficienta utilizarii personalului.

V. Diagnosticul potentialului comercial

1. Diagnosticul comercial

2. Piata de aprovizionare

3. Piata de desfacere.

3.1. Activitatile desfasurate de firma.

3.2. Caracteristicile pietei de desfacere.

3.3. Evolutia volumului afacerilor firmei.

3.4. Structura afacerilor firmei.

3.5. Clientela intreprinderii

4. Concurenta.

5. Marketing.

VI. Analiza situatiei financiare

1. Diagnosticul situatiei financiare.

2. Situatia patrimoniului si rezultatele financiare.

3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune.

4. Analiza structurii financiare.

4.1. Analiza ratelor de structura ale activului.

4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului.

5. Analiza echilibrului financiar.

6. Analiza ratelor de gestiune.

7. Analiza ratelor de rentabilitate.

8. Analiza riscului de faliment.

Partea a II-a. - PERSPECTIVA SITUATIEI FINANCIARE

I.Estimarea contului de profit si pierderi

1. Estimarea veniturilor

2. Estimarea cheltuielilor

3. Estimarea profitului

II.Situatia previzionata a patrimoniului

1. Estimarea activului

1.1. Estimarea activelor imobilizate

1.2. Estimarea activelor circulante

2. Estimarea pasivului

2.1. Estimarea capitalurilor proprii

2.2. Estimarea datoriilor pe termen mediu si lung.

2.3. Estimarea pasivelor curente

III.Estimarea fluxului de numerar

1. Estimarea dividendelor.

2. Estimarea investitiilor.

3. Estimarea amortizarii.

4. Estimarea variatiei necesarului de fond de rulment (NFR)

IV. Validarea fezabilitatii estimarilor financiare

Partea a III-a. - EVALUAREA SOCIETATII

I. Metode patrimoniale de evaluare

Activul net contabil (ANC)

II. Metode financiare de evaluare

1. Valoarea profitului net actualizat.

2. Valoarea actualizarii fluxului de numerar

3. Valoarea actualizata a capacitatii de autofinantare.

III. Valoarea finala propusa

SINTEZA RAPORTULUI DE EVALUARE

1. SINTEZA ANALIZEI DIAGNOSTIC

CONCLUZIE FINALA:

CONCLUZII PARTIALE:

PUNCTE FORTE:

A. Privind potentialul economic general.

Dimensiunea afacerii care confera societatii o stabilitate avantajoasa.

Tendinta afacerii in preturi comparabile reale este de relansare.

Structura afacerii pe activitati este eficienta.

Gradul de indatorare, autonomia si stabilitatea financiara sunt ridicate.

Nu exista restrictii privind accesul la utilitati sau in asigurarea cu resurse umane.

Poluarea se incadreaza in limitele normale, neexistand sanctiuni in acest sens.

Nivelul satisfacator si tendinta de apreciere al indicatorilor de eficienta.

B. Privind potentialul tehnic.

Valoarea si structura imobilizarilor corporale sunt corespunzatoare specificului activitatii.

Exista mijloace fixe disponibile care pot fi valorificate pe piata in vederea asigurarii de resurse financiare pentru demararea procesului de modernizare a intreprinderii.

Nivelul si tendinta recenta a tuturor indicatorilor de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe se imbunatateste considerabil.

C. Privind potentialul uman.

Existenta unui deficit relativ de personal.

Structura personalului pe sexe nu reprezinta o restrictie in desfasurarea activitatii.

Exista in continuare preocupari privind perfectionarea personalului aflat in curs de calificare.

Functiile care necesita personal cu pregatire superioara sunt ocupate de personal calificat.

Indicatorii de eficienta a utilizarii personalului inregistreaza nivele satisfacatoare.

Structura personalului dupa vechimea in munca este relativ echilibrata.

Structura pe categorii a personalului este satisfacatoare.

Structura personalului pe grupe de varsta este relativ echilibrata.

D. Privind potentialul comercial.

Aprovizionarea se face in cea mai mare parte din productia interna, mai ales regionala.

Majoritatea furnizorilor sunt regionali, firma aflandu-se in relatii contractuale cu ei.

Volumul afacerilor se afla in relansare.

Portofoliul de activitati se extinde.

Pozitia firmei pe piata este semnificativa.

Majoritatea clientilor sunt regionali, firma aflandu-se in relatii contractuale cu ei.

E. Privind potentialul financiar.

Soldurile intermediare de gestiune prezinta nivele satisfacatoare si o tendinta de revenire sensibila.

Gradul ridicat de stabilitate si autonomie financiara.

Inexistenta indatorarii pe termen mediu si lung.

Imbunatatirea rotatiei activelor imobilizate.

Trezorerie pozitiva si in crestere, generand flux monetar net pozitiv.

Ratele de rentabilitate prezinta nivele bune, si o tendinta de revenire spectaculoasa.

Nivelul ratelor de lichiditate curenta si imediata este satisfacator.

Solvabilitatea patrimoniala este mare.

PUNCTE SLABE:

A. Privind potentialul economic general.

Flexibilitate redusa a afacerii.

Structura veniturilor si cheltuielilor din exploatare se depreciaza.

Raportul nefavorabil intre creditul client si cel furnizor.

B. Privind potentialul tehnic.

Se constata o pondere mare a imobilizarilor neproductive (terenuri, constructii) care sunt generatoare de cheltuieli (amortizari, impozite si taxe).

Nivelul tehnic si tehnologic este modest fapt ce conduce la randamente scazute asociate cu cheltuieli mari de exploatare.

Majoritatea mijloacelor fixe direct productive prezinta un grad destul de mare de uzura si implica un volum ridicat de cheltuieli cu intretinerea si reparatiile.

Grad scazut de utilizare a capacitatilor de productie datorita unei slabe flexibilitati in ce priveste lucrarile si serviciile prestate si datorita recesiunii economice pe care o traverseaza economia romaneasca.

C. Privind potentialul uman.

Personalul utilizat de societate prezinta un nivel mediu de calificare relativ redus.

D. Privind potentialul comercial.

Majoritatea furnizorilor de materiale consumabile si utilitati sunt monopoluri.

Pozitia firmei pe piata este amenintata de recesiune si concurenta.

Concurenta pe piata este dotata mai bine din punct de vedere al nivelului tehnic si tehnologic.

Activitatea de marketing este slaba.

E. Privind potentialul financiar.

Structura activului se depreciaza.

Rotatia in general a activelor circulante se depreciaza.

Raportul nefavorabil dintre durata medie de incasare a clientilor si durata medie de achitare a furnizorilor.

Nivelul ratei de lichiditate imediata este nesatisfacator.

2. SINTEZA EVALUARII SOCIETATII

S.C. '[none1] [none2] [none3] FIRMA' S.A. a fost evaluata atat prin metode patrimoniale cat si prin metode de randament iar rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

VALORI REZULTATE DIN EVALUARE

Pentru stabilirea valorii de piata propunem valoarea medie ponderata intre activul net contabil corectat (ANC) si valoarea de cash-flow intrucat:

activul net corectat reflecta valoarea patrimoniala actualizata

valoarea de cash-flow masoara fluxurile financiare reale care se degaja in urma activitatii de exploatare si comercializare.

Partea I. - ANALIZA DIAGNOSTIC A AGENTULUI ECONOMIC

I. PREZENTAREA GENERALA A S.C. ' FIRMA ' S.A.

1. Elemente de identificare

Denumire: S.C. 'FIRMA' S.A. TIMISOARA;

Adresa: Str. Calea Aradului nr. 8 , localitatea Timisoara, judetul Timis;

Telefon: 056 210277;

Nr. de inregistrare ORC:  J 36 / 123 / 1998;

Cod fiscal: R 1805058;

7. Forma juridica:  - Persoana juridica romana;

Societate pe actiuni;

Durata de functionare:  nelimitata.

2. Mod de constituire

S.C. FIRMA S.A. a luat fiinta in iunie 1998, in conformitate si in temeiul urmatoarelor prevederi:

Legea nr. 69/1991;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 22/1997;

Legea nr. 207/1997;

Directiei de Organizare nr.269 din 20.05.1998.

3. Obiectul de activitate.

Obiectul de activitate consta in:

a) domeniul principal de activitate al firmei este de constructii;

b) activitatea principala este de constructii de autostrazi, drumuri, aerodrumuri, lucrari de arta, constructii destinate sportului, respectiv intretinerea si repararea tuturor acestor categorii de constructii;

c) alte activitati desfasurate sunt impartite pe urmatoarele mari categorii principale:

alte tipuri de constructii;

extractia si exploatarea materialelor de constructii;

fabricarea materialelor de constructii;

transporturi;

comert (intern si extern) legat de constructii si transporturi.

4. Principalii indicatori economico-financiari la data de 30.12.2000:

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

5. Conducerea executiva.

6. Structura capitalului social.

II.STAREA GENERALA A SOCIETATII

1. Diagnosticul potentialului general

CONCLUZIE FINALA:

CONCLUZII PARTIALE:

1. Dimensiunea afacerii.

Firma are o dimensiune mare, ceea ce-i confera o stabilitate mare si o flexibilitate redusa. Tendinta este de mentinere in limite relativ constante.

2. Tendinta afacerii.

Tendinta afacerii in preturi comparabile este de relansare pentru ultima perioada analizata.

3. Structura afacerii.

Structura veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor corespunde unei evolutii normale pe tipuri de activitati (exploatare, financiar, exceptional). Structura veniturilor si cheltuielilor din exploatare reflecta o depreciere in modul de formare a lor.

4. Nivelul de indatorare a firmei.

Gradul de indatorare a firmei prezinta un nivel bun, iar tendinta recenta a acestuia pe total si pe elemente componente este favorabila.

5. Relatiile firmei cu furnizorii si clientii.

Desi valoarea creditelor comerciale acordate de furnizori si acordate clientilor se incadreaza in limite relativ normale, exista un decalaj nefavorabil asupra trezoreriei de exploatare.

6. Amplasarea afacerii.

Nu exista restrictii privind accesul al utilitati sau in asigurarea cu resurse umane.

7. Efecte ecologice.

Poluarea se incadreaza in limitele normale, neexistand sanctiuni in acest sens.

8. Eficienta generala a activitatii firmei.

Pe ultima perioada de analiza se observa un nivel de ridicat al principalilor indicatori de eficienta si se manifesta o tendinta recenta de apreciere a lor.

PUNCTE FORTE:

Dimensiunea afacerii care confera societatii o stabilitate avantajoasa.

Tendinta afacerii in preturi comparabile reale este de relansare.

Structura afacerii pe activitati este eficienta.

Autonomia si stabilitatea financiara sunt ridicate.

Nu exista restrictii privind accesul la utilitati sau in asigurarea cu resurse umane.

Poluarea se incadreaza in limitele normale.

Nivelul satisfacator si tendinta de apreciere al indicatorilor de eficienta.

PUNCTE SLABE:

Flexibilitate redusa a afacerii.

Structura veniturilor si cheltuielilor din exploatare se depreciaza.

Raportul nefavorabil intre creditul client si cel furnizor.

2. Dimensiunea afacerii

Clasificarea firmelor dupa dimensiunea afacerii reda urmatoarele tipuri: mici, mijlocii si mari. Scopul clasificarii este de a aprecia gradul de corelatie intre doua premise esentiale pentru viabilitatea pe termen lung a unei afaceri. Aceste premise, ce caracterizeaza toate aspectele activitatii societatii, sunt:

stabilitatea afacerii, care, in general, este direct proportionala cu marimea afacerii;

flexibilitatea afacerii, care, in general, este invers proportionala cu marimea afacerii.

Cea mai buna imbinare a acestor calitati este atinsa de dimensiunea mijlocie, celelalte doua avand o nota inferioara din acest punct de vedere.

DIMENSIUNEA AFACERII

1. Firma are o dimensiune mare, ceea ce-i confera o stabilitate mare si o flexibilitate redusa.

2. Tendinta este de mentinere in limite relativ constante.

3. Tendinta afacerii.

Scopul aprecierii tendintei este de a clasifica evolutia firmei in una din situatiile urmatoare: dezvoltare, mentinere sau recesiune.

1. Formula de calcul pentru indicele de crestere al indicatorului I este urmatoarea:

a) baza fixa: ; b) baza in lant: ,

2. Formula de calcul pentru ritmul anual de crestere a indicatorului I este urmatoarea:

,

unde: In - valoarea indicatorului I in anul n (ultimul an);

In-1 - valoarea indicatorului I in anul n-1;

Io - valoarea indicatorului I in anul perioada de baza;

n - numarul de ani.

TENDINTA AFACERII

Pe baza datelor prezentate in lucrare, indeosebi pe baza analizei situatiei financiare, concluzionam ca tendinta afacerii in preturi reale (deflatate) si in preturi comparabile este de scadere fata de anul initial de pornire (1998) si de revenire fata de 1999.

Cifra de afaceri reprezinta unul dintre obiectivele strategice ale intreprinderii, deoarece este criteriul major dupa care se judeca performantele intreprinderii in mediul concurential in care aceasta activeaza. Cifra de afaceri reflecta volumul global al activitatii unei perioade de gestiune. Nivelul indicatorului in ultimul an de analiza a fost destul de bun, sporind cu 13% fata de anul precedent. Pe ultima perioada s-a manifestat o tendinta de crestere a indicatorului, confirmand sporirea in termeni reali a volumului de activitate la finele anului 2000 fata de nivelul intregului an anterior. Acest fapt reprezinta un aspect pozitiv, validand cresterea volumului afacerilor firmei pe piata. Nivelul indicatorului s-a realizat intr-o masura covarsitoare pe seama productiei vandute (98,51% la finele anului 2000), fapt ce reprezinta o situatie normala din punctul de vedere al obiectului de activitate.

Ponderea cifrei de afaceri in veniturile din exploatare a fost de 83,24%, iar in veniturile totale de 82,35% la finele ultimului an analizat, ceea ce reflecta o situatie normala din punctul de vedere al modului de constituire a veniturilor societatii.

4. Structura afacerii.

4.1. Structura pe tipuri de activitati (exploatare, financiar si exceptional).

Scopul aprecierii structurii afacerii este de a identifica modul in care activitatile contribuie la formarea veniturilor, cheltuielilor si rezultatului firmei.

EVOLUTIA PRINCIPALELOR CATEGORII DE VENITURI, CHELTUIELI SI REZULTATE

La finele ultimului an analizat, in totalul veniturilor ponderea majoritara (aproximativ 98,9%) este detinuta de veniturile din activitatea de exploatare, care impreuna cu veniturile din activitatea financiara (0,2%) dau un nivel normal al activitatii curente (99,1). Restul veniturilor se realizeaza pe seama activitatii exceptionale. Tendinta generala manifestata pe ultima perioada este de apreciere a acestei structuri prin cresterea ponderii activitatilor din exploatare.

La finele ultimului an analizat, in totalul cheltuielilor ponderea majoritara (aproximativ 97,5%) este detinuta de cheltuielile din activitatea de exploatare, care impreuna cu cele din activitatea financiara (2,3%) dau un nivel normal al structurii cheltuielilor activitatii curente (99,8%). Restul cheltuielilor se realizeaza pe seama activitatii exceptionale. Tendinta manifestata pe ultima perioada este de apreciere a structurii prin cresterea ponderii cheltuielilor din exploatare.

Veniturile si cheltuielile firmei cresc, iar ritmul lor diferit de evolutie, reflectat prin modificarea structurii, face ca modul de formare a rezultatului brut al exercitiului sa se aprecieze, acesta realizandu-se mai ales pe seama diferentelor favorabile dintre veniturile si cheltuielile aferente activitatii de exploatare (activitatea financiara generand pierderi).

Consideram ca structura veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor corespunde unei evolutii normale pe tipuri de activitati.

4.2 Structura veniturilor si cheltuielilor de exploatare.

EVOLUTIA STRUCTURII VENITURILOR DIN EXPLOATARE

EVOLUTIA STRUCTURII CHELTUIELILOR DIN EXPLOATARE

La finele anului 2000, cifra de afaceri detinea ponderea majoritara (83,2%) din veniturile din exploatare, lucru normal din punctul de vedere al realizarii veniturilor, dar a scazut ca pondere fata de anul precedent cu 7,1%, fapt pe care-l consideram ca necesita atentie.

La finele anului 2000, majoritatea din cheltuielile din exploatare erau detinute de cheltuielile materiale (60,2%) si cele cu personalul (23,6%), lucru normal din punctul de vedere al formarii cheltuielilor, dar cheltuielile cu marfurile, materialele si lucrari si servicii executate de terti au crescut ca pondere fata de anul precedent, fapt pe care-l consideram ca necesita atentie, ele fiind consumuri externe, in defavoarea ponderii celor ce se regasesc in valoarea adaugata.

5. Nivelul general de indatorare al firmei.

EVOLUTIA GRADULUI DE INDATORARE AL FIRMEI.

1. Rata de indatorare globala reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are firma in pasivul total al acesteia. Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi 66%. Rata indatorarii globale s-a redus substantial pe intreaga perioada analizata, prezentand un nivel de 27% la finele ultimului an analizat, (cu 17,3% mai putin decat in 1999). Nivelul este cu mult sub 50%, iar tendinta este excelenta.

2. Ratele de indatorare pe termene de exigibilitate:

2.a.) Rata datoriilor pe termen mediu si lung reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen lung si mediu, adica ponderea acestor tipuri de resurse in total, avand o valoare maxim admisa este de 33%. Firma nu a dispus de astfel de resurse pe intreaga perioada de analiza.

2.b.) Rata datoriilor curente reflecta masura in care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii, avand o valoare maxim recomandabila de 50%, deoarece peste acest nivel ar compromite stabilitatea financiara. Avand in vedere ca firma nu a dispus de imprumuturi pe termen mediu si lung, evolutia ei este similara cu cea a indatorarii globale.

3. Ratele de indatorare pe destinatii in finantare:

2.a.) Rata datoriilor din exploatare arata ponderea acestor resurse financiare in total. Nivelul acestora s-a redus pentru ultima perioada analizata, ajungand la 23,92% la finele ultimului an analizat, fiind cu 1,63% mai mici decat la inceputul anului. Acest lucru s-a datorat sporirii vitezei lor de rotatie, firma achitand cu mai mare usurinta aceste tipuri de obligatii.

2.b.) Rata datoriilor nonfinanciare din afara exploatarii arata ponderea acestor resurse financiare in total. Nivelul acestora s-a redus pentru ultima perioada analizata, ajungand la 3,90% la finele ultimului an analizat, fiind cu 15,42% mai mici decat la inceputul anului. Acest lucru il putem considera un aspect pozitiv, deoarece in mod normal firma nu ar trebui sa dispuna de astfel de datorii.

2.3.) Rata creditelor bancare pe termen scurt reflecta ponderea acestor resurse financiare in total. Nivelul acestora s-a redus pentru ultima perioada analizata, ajungand la 3,21% la finele ultimului an analizat, fiind cu 13,33% mai mici decat la inceputul anului. Acest lucru este un aspect pozitiv, deoarece se datoreaza tendintei favorabile a echilibrului financiar.

4. Apreciere finala.

Gradul de indatorare a firmei prezinta un nivel bun, iar tendinta recenta a acestuia pe total si pe elemente componente este favorabila.

6. Relatiile financiare ale societatii cu furnizorii si clientii.

RELATIILE FIRMEI CU FURNIZORII SI CLIENTII

1. Rata de gestiune a clientilor exprima creditul client acordat de firma, adica durata medie in zile de incasare a contravalorii marfurilor de la beneficiari. Practic indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii marfurilor vandute. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor fata clienti este de cel putin 12 rotatii, care corespunde unui durate medii de incasare a creantelor de 30 de zile. Nivelul indicatorului la finele ultimului an analizat a fost de 37 zile, valoare acceptabila. Sporirea duratei medii de incasare cu 17 de zile fata de inceputul anului, reprezinta o deteriorare a situatiei.

2. Rata de gestiune a furnizorilor exprima creditul-furnizor primit de firma, adica durata medie in zile de plata a contravalorii marfurilor achizitionate de la furnizori. Practic indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data platii contravalorii marfurilor cumparate. Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori este de cel putin 12 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 30 de zile. Nivelul indicatorului la finele ultimului an analizat a fost de 10 zile, valoare buna. Reducerea duratei medii de plata a datoriilor curente cu 28 zile fata de anul precedent, reprezinta o ameliorare a situatiei.

3. Totusi apreciem ca situatia a fost nefavorabila, deoarece durata de plata a furnizorilor era mai mica decat cea de incasare de la clienti, avand impact negativ asupra trezoreriei din exploatare.

4. Desi valoarea creditelor comerciale acordate de furnizori si acordate clientilor se incadreaza in limite relativ normale, exista un decalaj nefavorabil asupra trezoreriei de exploatare.

7. Amplasarea afacerii

1. Nu exista restrictii deosebite privind accesul la utilitati (energie, apa, canalizare, drumuri etc.).

2. Asigurarea cu resurse umane din zona nu constituie o restrictie in desfasurarea activitatii.

3. Nu exista facilitati fiscale deosebite.

8. Efecte ecologice generate de activitatea firmei.

1. Efectele poluante ale activitatii desfasurate se incadreaza in limitele admise.

2. Nu au fost aplicate sanctiuni pentru depasirea limitelor admisibile.

9. Eficienta economica generala

EFICIENTA ECONOMICA GENERALA

1. In ultimul an de analiza, productivitatea valorica a muncii cu baza de calcul cifra de afaceri in preturi comparabile are un nivel satisfacator, iar tendinta acesteia este de crestere cu 17%. Cresterea productivitatii muncii se datoreaza in mare parte sporirii volumului de activitate real (cu 13%), corelat cu un deficit relativ de personal.

2. Randamentul imobilizarilor corporale, se pastreaza relativ constant in primii doi ani, prezentand o imbunatatire substantiala pentru finele perioadei de analiza, insemnand reducerea volumului necesar de consum de imobilizari corporale necesare realizarii volumului de activitate. Sporirea randamentului imobilizarilor corporale la finele perioadei de analiza fata de anul precedent, o consideram un aspect pozitiv, de imbunatatire substantiala a eficientei utilizarii lor. Acest fapt se datoreaza sporirii volumului cifrei de afaceri care a avut impact pozitiv asupra indicatorului si unei reduceri minore a valorii imobilizarilor corporale nete.

3. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii stocurilor este de 8 rotatii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca de 45 de zile. Durata rotatiei stocurilor se incadreaza in limitele normale, dar a prezentat o tendinta de depreciere considerabila pentru finele trimestrului trei al anului curent, incetinirea avand drept consecinta imobilizarea de resurse financiare in stocuri.

4. Rata rentabilitatii comerciale arata rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprima eficienta valorificarii produselor societatii. Firma dispune de o rentabilitate comerciala semnificativa la nivelul ultimei perioade analizate. Fata de anii precedenti cand s-au inregistrat nivele mai reduse, tendinta este de apreciere considerabila.

5. Pe ultima perioada de analiza se observa un nivel de ridicat al principalilor indicatori de eficienta si se manifesta o tendinta recenta de apreciere a lor.

III. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNIC

1. Diagnosticul potentialului tehnic

Concluziile sunt formulate pe baza datelor prezentate detaliat incepand cu punctul 2.

Concluzie FINALA:

ConcluziI PARTIALE:

1. Asigurarea cu mijloace fixe.

a)      Se poate concluziona ca atat valoarea cat si structura imobilizarilor corporale sunt acceptabile specificului activitatii intreprinderii, cu mentiunea ca valoarea denota o slaba activitate investitionala si de modernizare, iar structura reflecta o pondere in crestere a imobilizarilor inactive (terenuri, cladiri).

b)      Pe ansamblul mijloacelor fixe, se manifesta un grad mediu de uzura, relativ acceptabil, un grad redus de reinnoire, si un grad mediu de reducere prin iesiri destul de mic. Cresterea in valori brute este nesemnificativa, fiind doar de 3%. Cele mai uzate categorii de mijloace fixe sunt cele active, ele avand si ritmul de reinnoire cel mai redus, respectiv de reducere cea mai mare.

c)      Nivelul tehnic si tehnologic al utilajelor cu care lucreaza S.C. FIRMA S.A. este depasit ceea ce conduce la randamente mai reduse in activitatea de exploatare, decat a firmelor concurente din tarile dezvoltate.

2. Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale.

Cel al anului 2000 a marcat un progres semnificativ in ce priveste eficienta utilizarii imobilizarilor corporale la toate capitolele, atat in ceea ce priveste volumul de productie cat si in ceea ce priveste profitabilitatea activitatii. Pentru trecerea la o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale se impune mentinerea in exploatare doar a capacitatilor de productie care au un grad de incarcare suficient de mare pentru a functiona rentabil respectiv cele care sunt capabile sa genereze profit.

PUNCTE FORTE:

Valoarea si structura imobilizarilor corporale sunt corespunzatoare specificului activitatii.

Exista mijloace fixe disponibile care pot fi valorificate pe piata in vederea asigurarii de resurse financiare pentru demararea procesului de modernizare a intreprinderii.

Nivelul si tendinta recenta a tuturor indicatorilor de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe se imbunatateste considerabil.

PUNCTE SLABE

Se constata o pondere mare a imobilizarilor neproductive (terenuri, constructii) care sunt generatoare de cheltuieli (amortizari, impozite si taxe).

Nivelul tehnic si tehnologic este modest fapt ce conduce la randamente scazute asociate cu cheltuieli mari de exploatare.

Majoritatea mijloacelor fixe direct productive prezinta un grad destul de mare de uzura si implica un volum ridicat de cheltuieli cu intretinerea si reparatiile.

Grad scazut de utilizare a capacitatilor de productie datorita unei slabe flexibilitati in ce priveste lucrarile si serviciile prestate si datorita recesiunii economice pe care o traverseaza economia romaneasca.

2. Asigurarea cu imobilizari corporale.

2.1. Valoarea si structura imobilizarilor corporale

NIVELUL, DINAMICA SI STRUCTURA IMOBILIZARILOR CORPORALE

CONCLUZII:

Din datele prezentate se poate observa ca valoarea mijloacelor fixe s-a aflat intr-o usoara descrestere in ultimii trei ani, deoarece:

pe deoparte amortizarea a fost compensata de investitii mici in cea mai mare parte pentru modernizarea si mentinerea capacitatilor existente;

pe de alta parte, au avut loc cedari de imobilizari corporale din patrimoniul firmei

Aceasta evolutie a valorii mijloacelor fixe la intreprinderea analizata denota un slab proces investitional, fapt ce ar putea afecta in viitor competitivitatea ei pe piata in raport cu firmele concurente.

In ce priveste structura imobilizarilor corporale se constata:

ponderea cea mai mare in imobilizari au detinut-o mijloacele fixe, permanent peste 95%, ceea ce denota o situatie normala;

pondere relativ constanta a terenurilor in ultimii doi ani, aceasta categorie de imobilizari fiind constanta ca valoare pe parcursul perioadei;

imobilizarile in curs sunt relativ constante pentru ultimele doua perioade analizate, si desi s-au redus substantial fata de primul an (1999) totusi la nivelul anului 2000, mai existau investitii nefinalizate.

In ceea ce priveste structura mijloacelor fixe pe grupe componente se constata o pondere normala a mijloacelor fixe active (60,89% din totalul mijloacelor fixe la 31.12.2000) dar aflate in scadere pe seama cresterii ca pondere a constructiilor si a altor mijloace fixe, fapt ce ar putea afecta capacitatea productiva a intreprinderii.

Se poate concluziona ca atat valoarea cat si structura imobilizarilor corporale sunt corespunzatoare specificului activitatii intreprinderii, cu mentiunea ca valoarea denota o slaba activitate investitionala si de modernizare, iar structura reflecta o pondere in crestere a imobilizarilor inactive (terenuri, cladiri).

2.2. Starea mijloacelor fixe

NIVELUL MEDIU DE UZURA A MIJLOACELOR FIXE

STAREA GENERALA SI PE GRUPE A MIJLOACELOR FIXE

CONCLUZII:

Pe ansamblul mijloacelor fixe, se manifesta un grad mediu de uzura, relativ acceptabil, un grad redus de reinnoire, si un grad mediu de reducere prin iesiri destul de mic. Cresterea in valori brute este nesemnificativa, fiind de 3%.

Cele mai uzate categorii de mijloace fixe sunt cele active, ele avand si ritmul de reinnoire cel mai redus, respectiv de reducere cea mai mare. Din categoria mijloacelor fixe, cea mai afectata grupa este cea a mijloacelor de transport. Avand in vedere ca nivelul mediu de uzura pe grupe si pe total nu este unul ponderat ci un raport simplu intre amortizarea cumulata si valoarea de inventar cumulata pot sa apara denaturari datorate diferentelor dintre datele si regulile din contabilitate si conditiile reale de exploatare pe teren.

Cea mai mare parte a utilajelor direct productive ar trebui inlocuite, avand consumuri mari in exploatare, o mentenanta redusa care se concretizeaza in cheltuieli mari cu intretinerea si reparatiile.

In aceste conditii se impune trecerea la inlocuirea treptata a mijloacelor fixe direct productive cu unele mai performante si care presupun un volum mai redus al cheltuielilor de exploatare. Acest lucru se poate realiza doar in conditiile in care exista resurse financiare disponibile pentru aceasta operatiune.

Avand in vedere segmentul de piata pe care activeaza S.C. FIRMA S.A. se impune, inaintea demararii procesului investitional, un studiu de piata care sa arate oportunitatile existente pe piata si functie de acestea sa se achizitioneze doar acele utilaje care vor avea un grad de incarcare cu comenzi de 100%.

3. Nivelul tehnic si tehnologic.

Se poate constata ca majoritatea mijloacelor fixe pe care le-a preluat dateaza din anii 70-80 si sunt in marea lor majoritate de provenienta autohtona. Daca mai avem in vedere ca in perioada de analiza nu s-au facut investitii substantiale care sa conduca la modernizarea pacului tehnic, ci din contra au fost efectuate cedari substantiale de active din patrimoniu, se poate afirma ca nivelul tehnic si tehnologic al intreprinderii este cel romanesc specific anilor 80.

Nivelul tehnic si tehnologic al utilajelor cu care lucreaza S.C. FIRMA S.A. este depasit ceea ce conduce la randamente mai reduse in activitatea de exploatare, decat a firmelor concurente din tarile dezvoltate.

4. Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale.

Pe perioada 1998 - 2000 se poate observa ca nivelul randamentului imobilizarilor corporale care apreciaza eficienta utilizarii lor, din perspectiva volumului de afaceri, se pastreaza relativ constant in primii doi ani, prezentand o imbunatatire substantiala pentru finele perioadei de analiza. Acest lucru a insemnat de asemenea reducerea volumului necesar de consum de imobilizari corporale necesare realizarii volumului de activitate. Sporirea randamentului imobilizarilor corporale cu 56% la finele 2000 fata de anul precedent, respectiv reducerea cu 46% a valorii nete a imobilizarilor corporale necesare realizarii a 1000 lei cifra de afaceri, o consideram un aspect pozitiv, de imbunatatire substantiala a eficientei utilizarii lor. Acest fapt se datoreaza:

sporirii volumului cifrei de afaceri care a avut impact pozitiv asupra indicatorului;

unei reduceri minore a valorii imobilizarilor corporale nete.

Gradul de inzestrare tehnica a muncii cu imobilizari corporale a inregistrat o scadere de 3% la finele anului 2000 fata de anul precedent, dupa ce in perioada anterioara crescuse semnificativ. Acest fapt nu este neaparat un lucru negativ, sporirea productivitatii muncii facandu-se mai mult pe seama sporirii randamentului utilizarii lor.

Dupa o reducere considerabila a valorii lor in anul 1999 fata de 1998, la finele anului 2000, productia exercitiului la 1000 lei imobilizari corporale a sporit substantial (cu peste 68%) fata de perioada anterioara, la 1000 lei imobilizari corporale realizandu-se 6.770 lei de productie a exercitiului. Acest lucru confirma sporirea productivitatii imobilizarilor corporale.

Dupa o reducere considerabila a valorii lor in anul 1999 fata de 1998, la finele anului 2000, valoarea adaugata la 1000 lei imobilizari corporale a sporit substantial (dublandu-se) fata de perioada anterioara, la 1000 lei imobilizari corporale realizandu-se o valoare adaugata de 2.843 lei, nivel destul de bun.

Dupa o reducere considerabila a valorii lor in anul 1999 fata de 1998, la finele anului 2000, excedentul brut din exploatare la 1000 lei imobilizari corporale a sporit substantial (de peste 20 de ori) fata de perioada anterioara, la 1000 lei imobilizari corporale realizandu-se o valoare adaugata de 1.393 lei, nivel destul de bun. Acest lucru semnifica sporirea semnificativa potentialului brut de finantare a investitiilor din exploatare, fapt pe care il considera deosebit de avantajos.

La profitabilitatea utilizarii imobilizarilor corporale se constata, dupa o tendinta de depreciere anterioara, o revenire semnificativa la finele anului 2000, in ce priveste rezultatul din exploatare obtinut la 1000 lei mijloace fixe.

Potentialul de reinnoire arata masura in care valoarea imobilizarilor corporale ar putea fi reconstituita pe seama capacitatii de autofinantare. La finele anului 2000, valoarea neta a imobilizarilor corporale ar fi putut fi reconstituita pe baza capacitatii de autofinantare a firmei de 1,19 ori (ceea ce ar fi permis un spor de 19%).

Anul 2000 a marcat un progres semnificativ in ce priveste eficienta utilizarii imobilizarilor corporale la toate capitolele, atat in ce priveste volumul de productie cat si in ce priveste profitabilitatea activitatii. Pentru trecerea la o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale se impune mentinerea in exploatare doar a capacitatilor de productie care au un grad de incarcare suficient de mare pentru a functiona rentabil respectiv cele care sunt capabile sa genereze profit.

EFICIENTA UTILIZARII IMOBILIZARILOR CORPORALE

IV. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI UMAN

1. Diagnosticul potentialul uman.

Obiectul diagnosticului potentialului uman consta in aprecierea starii acestui potential prin numarul, structura, comportamentul si calificarea personalului.

Concluziile sunt formulate pe baza datelor prezentate detaliat incepand cu punctul 2.

CONCLUZIE FINALA:

CONCLUZII PARTIALE:

1. Asigurarea cu personal.

1.1. Din perspectiva asigurarii cantitative cu personal in functie de volumul real de activitate, in ultimul an firma avea un deficit relativ de personal, fapt ce s-a echivalat intr-un nivel satisfacator si o dinamica corespunzatoarea a productivitatii muncii.

1.2. Din perspectiva asigurarii calitative (calificarea personalului), starea firmei este relativ acceptabila, functiile ce necesita personal cu pregatire superioara fiind ocupate corespunzator, iar tendinta este de a creste calificarea personalului.

1.3. Din perspectiva asigurarii in corelatie cu specificul activitatii, (structura personalului), starea firmei este relativ nesatisfacatoare, deoarece:

pe categorii se necesita reducerea ponderii personalului TESA si indirect productiv;

structura dupa vechimea in munca este relativ echilibrata;

structura pe grupe de varsta este relativ echilibrata;

structura pe sexe corespunde in mare masura specificului activitatilor.

2. Remunerarea personalului pe ansamblul firmei, desi a crescut in valori nominale, in valori reale (afectate de puterea de cumparare) ele s-au redus fata de 1998. La finele anului 2000 erau in crestere fata de anul precedent.

3. Indicatorii privind eficienta utilizarii personalului prezinta nivele satisfacatoare, care in general indica o tendinta de imbunatatire. (la finele anului 2000 cu 54% fata de anul precedent)

PUNCTE TARI

Existenta unui deficit relativ de personal.

Structura personalului pe sexe nu reprezinta o restrictie in desfasurarea activitatii.

Exista in continuare preocupari privind perfectionarea personalului aflat in curs de calificare.

Functiile care necesita personal cu pregatire superioara sunt ocupate de personal calificat.

Indicatorii de eficienta a utilizarii personalului inregistreaza nivele satisfacatoare.

Structura personalului dupa vechimea in munca este relativ echilibrata.

Structura pe categorii a personalului este satisfacatoare.

Structura personalului pe grupe de varsta este relativ echilibrata.

PUNCTE SLABE

Personalul utilizat de societate prezinta un nivel mediu de calificare relativ redus.

2. Asigurarea cu personal.

2.1. Asigurarea cu numarul necesar de personal.

Asigurarea cantitativa cu personal urmareste concordanta dintre numarul de salariati existenti si cei necesari pentru realizarea obiectivelor propuse.

La finele ultimului an de analiza, productivitatea muncii exprimata valoric, avand baza de calcul cifra de afaceri in preturi comparabile a avut un nivel satisfacator, prezentand o tendinta de imbunatatire semnificativa fata de anul 1999 (cu 17%), semnificand o sporire in termeni reali al eficientei utilizarii personalului. Totusi fata de primul an (1998) a fost nesemnificativ mai redusa.

Abaterea relativa a numarului de salariati (preturi comparabile) in perioada analizata se prezinta astfel:

a) in 1999 fata de 1998

DNp^r=Np₁-I_Ca×Np₀ = 53 salariati.

b) la finele anului 2000 fata de 1999

DNp^r=Np₁-I_Ca×Np₀ = -54 salariati.

Se poate concluziona ca in perioada analizata S.C. FIRMA S.A. a fost asigurata cu personal, in ultimul an din punctul de vedere al asigurarii cu personal in functie de volumul real de activitate, acesta realiza o economie relativa de 54 persoane, adica cu 14% mai putin decat ar fi avut nevoie, fapt ce s-a echivalat intr-un nivel satisfacator si o dinamica corespunzatoarea a productivitatii muncii.

2.2. Calificarea personalului.

Calificarea personalului urmareste concordanta dintre nivelul de calificare a salariatilor si cerintele impuse de activitatea desfasurata de intreprindere.

CALIFICAREA PERSONALULUI

Personalul utilizat de societate prezinta un nivel de calificare relativ redus (ponderea angajatilor necalificati si in curs de calificare a fost ridicata in ultimul an analizat, de 45% in 2000. Din punctul de vedere al specificului activitatii, firma necesita nu atat personal de calificare inalta, cat mai ales personal cu experienta.

Totusi nivelul mediu de calificare este scazut, dar intreprinderea are preocupari constante privind perfectionarea salariatilor. Astfel 31% din salariati se afla in curs de calificare.

Functiile care necesita personal cu pregatire superioara sunt ocupate de personal calificat corespunzator.

Din perspectiva asigurarii cu personal calificat, starea firmei este acceptabila, functiile ce necesita personal cu pregatire superioara fiind ocupate corespunzator, iar tendinta este de a creste calificarea la aproximativ 31% din personal.

2.3. Structura personalului.

Aprecierea structurii personalului se face in functie de specificul activitatii, dupa mai multe criterii: structura personalului pe categorii de personal; structura personalului dupa vechime in munca; structura personalului dupa varsta; structura personalului pe sexe.

2.3.1. Structura personalului pe categorii

Structura personalului pe categorii urmareste gradul general de adecvare a categoriilor de personal la obiectul de activitate.

Situatia personalului pe categorii

Structura personalului pe categorii necesita atentie sporita deoarece:

a)      personalul de executie, desi detinea ponderea majoritara 84% din total personal in 1998, nivelul a scazut cu 4% pentru anul 2000, aspect ce ar mai putea suferi imbunatatiri:

numarul de personal direct productiv desi detinea ponderea majoritara 90% din personalul de executie in 1998, nivelul care a scazut cu 1% pentru anul 2000 ar mai putea suferi imbunatatiri;

numarul de personal indirect productiv este acceptabil, reprezentand 11% din total personal de executie;

b)      personalul TESA avea o pondere de 9%, nivel ce desi a scazut fata de anul anterior, ar mai putea fi redus;

c)      personalul de conducere corespunde nevoilor firmei.

Structura personalului pe categorii de personal este relativ bine corelata cu specificul activitatii, dar necesita in viitor reducerea ponderii personalului TESA si indirect productiv in favoarea celui direct productiv.

2.3.2. Structura personalului dupa vechimea in munca.

Structura personalului dupa vechimeA in munca

Structura personalului dupa vechimea in munca este dezechilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu o vechime de peste 20 ani detine 43% din totalul personalului, iar cel de sub 5 ani de 4%, prezentand o structura orientata spre experienta, care comparata cu nivelul de calificare ne arata de fapt o invechire.

Structura medie a personalului dupa vechimea in munca este relativ echilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu o vechime de pana la 5 ani si cel de peste 20 ani detine 47% din totalul personalului, dar in cadrul acestor doua grupe diferentierea este neta, existand tendinta spre egalitatea data de ecuatia p1 + p3 = p2 ,unde:

p₁ - personalul cu o vechime de pana la 5 ani;

p₂ - personalul cu o vechime cuprinsa intre 6 - 20 de ani;

p₃ - personalul cu o vechime de peste 20 de ani.

Prin aceasta structura s-ar asigura imbinarea experientei si maturitatii profesionale a celor in varsta cu dinamismul si initiativa celor tineri.

Structura personalului dupa vechimea in munca este relativ echilibrata, firma fiind privata de efectele benefice ale dinamismului si initiativei celor putin experimentati.

2.3.3. Structura personalului pe categorii de varsta.

Situatia personalului PE GRUPE DE varsta

Structura personalului dupa varsta este relativ echilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu o varsta de peste 50 de ani detine 14% din totalul personalului, iar cel de sub 30 ani numai 19%, prezentand o structura normala, care comparata cu nivelul de calificare ne arata de fapt o situatie acceptabila.

Structura medie a personalului dupa grupe de varste este relativ echilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu o varsta pana la 30 ani si cel de peste 50 ani detine 23% din totalul personalului, dar in cadrul acestor doua grupe diferentierea este neta, existand tendinta spre egalitatea data de ecuatia p1 + p3 = p2 , unde: p₁ - personalul cu o varsta de pana la 25 ani; p₂ - personalul cu o varsta cuprinsa intre 25 - 50 de ani; p₃ - personalul cu o varsta de peste 50 de ani.

Structura personalului dupa varsta este echilibrata, firma beneficiind de efectele benefice ale dinamismului si initiativei tinerilor.

2.3.4. Structura personalului dupa sexe.

SITUATIA PERSONALULUI PE SEXE

CONCLUZII:

Structura personalului pe sexe corespunde in ceea mai mare masura specificului activitatilor, acestea necesitand personal preponderent masculin.

Majoritatea personalului feminin se regaseste in activitatea de administratie.

3. Remunerarea personalului

REMUNERAREA MEDIE A personalului PE ANSAMBLUL FIRMEI

Pe ansamblul firmei, desi venitul salarial mediu net a crescut in valori nominale, in valori reale (afectate de puterea de cumparare)ele s-au redus fata de 1998. La finele anului 2000 erau in crestere fata de anul precedent.

4. Eficienta utilizarii personalului.

Ponderea cheltuielilor cu personalul in total cheltuieli de exploatare a fost de 24% la finele anului 2000, scazand cu 5% fata de nivelul anului precedent; pe intreaga perioada (1998-2000) situandu-se sub valoarea de 30%. In structura cheltuielilor de exploatare cele cu personalul inregistreaza o pondere aflata in scadere, fapt pe care il apreciem ca fiind pozitiv.

Cheltuielile medii anuale de personal pe salariat s-au redus cu 18% pentru ultima perioada analizata, insa nivelul lor este foarte distantat de cel al productivitatii muncii, fapt ce reprezinta un avantaj in ceea ce priveste eficienta utilizarii personalului.

Gradul de inzestrare tehnica a muncii cu mijloace fixe la finele anului 2000, a crescut cu 46%, fata de anul precedent cu impact pozitiv asupra sporirii productivitatii muncii.

In ultimul an de analiza, productivitatea valorica a muncii cu baza de calcul cifra de afaceri in preturi comparabile are un nivel satisfacator, iar tendinta acesteia este de crestere cu 17%. Cresterea productivitatii muncii se datoreaza in mare parte sporirii volumului de activitate real (cu 13%), corelat cu un deficit relativ de personal fata de acesta.

In ultimul an de analiza, valoarea adaugata medie creata de o persoana, cu baza de calcul in preturi comparabile, are un nivel satisfacator, iar tendinta acesteia este de crestere la finele anului 2000 cu 54% fata de anul precedent. Cresterea productivitatii sub aceasta forma, se datoreaza in mare parte sporirii volumului de activitate real, unei distributii refacuta a valorii adaugate corelate cu un deficit relativ de personal.

Cheltuielile de personal la 1000 lei cifra de afaceri reprezinta eficienta utilizarii personalului sub aspectul consumului de munca. Nivelul acestui indicator reflecta o pondere insemnata a cheltuielilor cu personalul (peste 23%) in totalul cifrei de afaceri. Indicatorul prezinta tendinta de reducere cu 10% in ultimul an analizat fata de anul precedent, cu efecte pozitive, asupra eficientei activitatii desfasurate, 1000 de lei cifra de afaceri realizandu-se cu cheltuieli de personal mai reduse, adica cu 235 lei.

Cheltuielile de personal la 1000 lei valoare adaugata exprima capacitatea personalului, de a crea valoarea adaugata prin consum de munca. Indicatorul inregistreaza un nivel ridicat, insa consumand din ce in ce mai putin din valoarea adaugata pe seama sporirii, in principal, a profitului. Trebuie sa precizam faptul ca in ultimul an 1000 lei valoare adaugata se creau cu 479 lei cheltuieli de personal, ceea ce reprezinta o reducere cu 47% fata de anul precedent. Astfel firma cheltuia tot mai putin pe personal pentru obtinerea unei unitati de valoare adaugata. Situatia din acest punct de vedere este favorabila.

Profitul din exploatare la 1000 lei cheltuieli de personal exprima profitabilitatea utilizarii personalului. Valoarea acestui indicator este satisfacatoare la finele anului 2000.

Profitul net la 1000 lei cheltuieli de personal exprima profitabilitatea neta a utilizarii personalului. Valoarea acestui indicator este satisfacatoare la finele anului 2000, prezentand o imbunatatire considerabila fata de anul precedent.

Indicatorii de eficienta ai utilizarii personalului indica nivele satisfacatoare. In general prezinta o tendinta de imbunatatire la finele anului 2000 cu 54% fata de anul precedent.

V. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI COMERCIAL

1. Diagnosticul comercial

Formularea concluziilor privind diagnosticul comercial s-a facut pe baza datelor prezentate in analiza de detaliu incepand cu punctul 2.

CONCLUZIE FINALA:

CONCLUZII PARTIALE:

1. Piata de aprovizionare.

Activitatea de aprovizionare nu constituie un impediment in derularea activitatii, dar este afectata de existenta monopolurilor pentru utilitati si principalele materiale consumabile. Aprovizionarea este caracterizata prin stabilitate, datorita stabilitatii nomenclatorului si existentei relatiilor traditionale, pe baza contractuala cu furnizorii si deoarece majoritatea acestora provin din regiune. Modul de formare in structura a cheltuielilor prezinta o situatie normala in raport cu necesitatile firmei, si prezinta o tendinta de imbunatatire.

2. Piata de desfacere.

Activitatea principala este de constructii de cladiri, autostrazi, drumuri, aerodrumuri, lucrari de arta, constructii destinate sportului, respectiv intretinerea si repararea tuturor acestor categorii de constructii. Piata de desfacere este situata in exclusivitate in judetul Timis. Tendinta afacerii in preturi reale (deflatate) comparabile este de revenire pentru finele perioadei analizate. Din punctul de vedere al structurii afacerii, si avand in vedere nivelul si dinamica recent manifestata, putem conchide ca firma realiza majoritatea cifrei de afaceri pe baza obiectului principal de activitate, pe langa acestea intensificand si un portofoliu de alte activitati. Agentul economic are relatii bune cu majoritatea beneficiarilor, iar majoritatea relatiilor sunt contractuale. Concurentii firmei sunt mai bine dotati din punct de vedere al nivelului tehnic si tehnologic. Activitatea de marketing este foarte slaba ceea ce in conditiile activarii pe o piata libera poate reprezenta un serios dezavantaj.

PUNCTE FORTE:

Aprovizionarea se face in cea mai mare parte din productia interna, mai ales regionala.

Majoritatea furnizorilor sunt regionali, firma aflandu-se in relatii contractuale cu ei.

Volumul afacerilor se afla in relansare.

Portofoliul de activitati se extinde.

Pozitia firmei pe piata este semnificativa.

PUNCTE SLABE:

Majoritatea furnizorilor de materiale consumabile si utilitati sunt monopoluri.

Pozitia firmei pe piata este amenintata de recesiune si concurenta.

Firma este dependenta semnificativ de un singur client.

Concurenta pe piata este dotata mai bine din punct de vedere al nivelului tehnic si tehnologic.

Activitatea de marketing este slaba.

2. Piata de aprovizionare

Sursele de aprovizionare si participarea acestora la asigurarea cu materii prime, materiale si servicii a intreprinderii sunt prezentate in tabelul urmator.

SURSELE PRINCIPALE DE APROVIZIONARE

APROVIZIONARI PRINCIPALE

ALTE INFORMATII

Nomenclatorul de materii prime, materiale si servicii este relativ stabil.

Nu exista restrictii in asigurarea cu materiale si servicii in limita in care exista resurse financiare disponibile pentru a fi achizitionate.

Majoritatea aprovizionarilor se fac pe baza contractuala.

Furnizorii de utilitati sunt monopoluri, ceea ce afecteaza negativ tarifele de acest tip.

Exista relatii de buna colaborare cu principalii furnizori.

Aprovizionarea se face in cea mai mare parte direct de la furnizor pentru a se reduce costurile de aprovizionare.

Majoritatea furnizorilor sunt regionali, ceea ce are impact favorabil asupra cheltuielilor de transport.

Materialele consumabile principale se aprovizioneaza de la C.N. APELE ROMANE, monopol. 

Activitatea de aprovizionare nu constituie un impediment in derularea activitatii dar poate deveni o problema atunci cand nu exista bani pentru realizarea la timp diverselor aprovizionari.

Cheltuielile materiale continua sa detina majoritatea in consumurile externe desi se reduc ca pondere in favoarea lucrarilor si serviciilor prestate de catre terti, in timp ce cheltuielile privind marfurile se mentin relativ constant.

In cadrul cheltuielilor materiale ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu materialele consumabile, aflate in crestere ca urmare a sporirii volumului de activitate, si diminuand ponderea celorlalte categorii.

Modul de formare in structura a cheltuielilor prezinta o situatie normala in raport cu necesitatile firmei, si prezinta o tendinta de imbunatatire.

3. Piata de desfacere

3.1. Activitatile desfasurate de firma.

Domeniul principal de activitate al firmei este cel al constructiilor.

Activitatea principala este de constructii de cladiri, autostrazi, drumuri, aerodrumuri, lucrari de arta, constructii destinate sportului, respectiv intretinerea si repararea tuturor acestor categorii de constructii.

Alte activitati desfasurate sunt impartite pe urmatoarele mari categorii principale:

alte tipuri de constructii;

extractia si exploatarea materialelor de constructii;

fabricarea materialelor de constructii;

transporturi;

comert (intern si extern) legat de constructii si transporturi;

ACTIVITATI, PRODUSE, SERVICII

Principalele avantaje pe care le are societatea fata de concurenti sunt:

Lucrarile de intretinere curenta, periodica si reparatiile de curente sunt concesionate pe o perioada de patru ani.

Dispunerea bazelor de productie ale societatii pe toata suprafata judetului Timis, evitandu-se astfel dislocarile de utilaje, mijloace de transport si forta de munca la distante foarte mari.

Principalul dezavantaj pe care-l are societatea fata de concurenti este dotarea tehnica deficitara.

3.2. Caracteristicile pietei de desfacere.

Piata de desfacere este situat in exclusivitate in judetul Timis. Principala caracteristica este valoarea mare a lucrarilor, durata relativ mare de realizare a acestora, ceea ce impune eforturi substantiale.

Pe aceasta piata, datorita caracteristicilor anterior amintite, functioneaza o concurenta limitata.

Desi nevoile sunt mari, valoarea ridicata a lucrarilor limiteaza extinderea acestora.

Avand in vedere recesiunea cu care se confrunta economia si intarirea acerbitatii concurentei, s-ar impune o noua abordare a pietei pe urmatoarele directii:

realizarea unei activitati integrate de constructii care ar permite atat o mai buna valorificare a utilajelor de care dispune firma cat si o eficienta mai ridicata (produsele si serviciile au valoare mai mare in produsul final-constructia propriu-zisa);

determinarea cu exactitate a rentabilitatii pe fiecare activitate in parte astfel incat sa poata fi promovata o politica comerciala coerenta folosind instrumente cum ar fi: creditul comercial, discount de vanzare, discount de incasare anticipata, etc.

3.3. Evolutia volumului afacerilor firmei.

Cifra de afaceri reprezinta unul dintre obiectivele strategice ale intreprinderii, deoarece este criteriul major dupa care se judeca performantele intreprinderii in mediul concurential in care aceasta activeaza. Cifra de afaceri reflecta volumul global al activitatii unei perioade de gestiune.

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI

Pe baza datelor prezentate, concluzionam ca tendinta afacerii in preturi reale (deflatate) comparabile este de scadere fata de anul initial de pornire (1998) si de revenire fata de 1999.

Nivelul indicatorului in ultimul an de analiza a fost destul de bun, sporind cu 13% fata de anul precedent. Pe ultima perioada s-a manifestat o tendinta de crestere a indicatorului, confirmand sporirea in termeni reali ai volumului de activitate la finele anului 2000 fata de nivelul intregului an anterior. Acest fapt reprezinta un aspect pozitiv, validand cresterea volumului afacerilor firmei pe piata. Nivelul indicatorului s-a realizat intr-o masura covarsitoare pe seama productiei vandute (98,51% la finele anului 2000), fapt ce reprezinta o situatie normala din punctul de vedere al obiectului de activitate.

Ponderea cifrei de afaceri in veniturile din exploatare a fost de 83,24%, iar in veniturile totale de 82,35% la finele ultimului an analizat, ceea ce reflecta o situatie normala din punctul de vedere al modului de constituire a veniturilor societatii.

3.4. Structura afacerilor firmei.

STRUCTURA CIFREI DE AFACERI

Nivelul cifrei de afaceri s-a realizat intr-o masura covarsitoare pe seama productiei vandute (98,51% la finele anului 2000), fapt ce reprezinta o situatie normala din punctul de vedere al obiectului de activitate.

In dinamica se observa o usoara reducere pe intreaga perioada (1998-2000) a ponderii productiei vandute in favoarea veniturilor din vanzarea marfurilor. Acest lucru, asociat cu cresterea ambelor categorii de venituri, se datoreaza intensificarii activitatii comerciale, care a crescut mai rapid ca ritm decat ritmul de crestere a productiei vandute.

In cadrul productiei vandute ponderea majoritara de 93,05% au detinut-o veniturile din lucrari efectuate si servicii prestate in conformitate cu obiectul de activitate al firmei. Aceasta pondere se afla totusi in regres la finele penultimului trimestru al ultimului an de analiza, datorita accentuarii dinamicii veniturilor din semifabricate. Restul veniturilor detineau o pondere nesemnificativa.

Din punctul de vedere al structurii afacerii, si avand in vedere nivelul si dinamica recent manifestata, putem conchide ca firma realiza majoritatea cifrei de afaceri pe baza obiectului principal de activitate, pe langa acestea intensificand si un portofoliu de alte activitati.

3.5. Clientela intreprinderii

Clientela intreprinderii este formata atat din clienti vechi traditionali cat si din clienti mai noi, raporturile cu acestia fiind caracterizate printr-o flexibilitate destul de buna in sensul ca se ofera si cantitati mai mici de semifabricate.

Principalii beneficiari cu care firma a lucrat in perioada anului 2000 se divid in doua mari categorii:

legati de obiectul principal de activitate;

pentru alte activitati.

PRINCIPALII BENEFICIARI PRIVIND EXECUTIA DE LUCRARI

PRINCIPALII CLIENTI PRIVIND ALTE ACTIVITATI

SITUATIA DESFACERILOR CONTRACTATE PENTRU ANUL 2001 PE CLIENTI

Agentul economic are relatii bune cu majoritatea beneficiarilor.

Principalul client este S.C.FICTIV.S.A. de care veniturile firmei depind intr-o mare masura.

Majoritatea relatiilor sunt contractuale.

Ponderea majoritara a clientilor este detinuta de institutii publice.

Majoritatea clientilor se afla in judetul Timis.

4. Concurenta.

PRINCIPALII CONCURENTI

Concurenta pe segmentul de piata unde activeaza firma este puternica datorita recesiunii.

Preturile practicate sunt comparabile in linii mari cu cele ale concurentilor.

Dezavantajul fata de principalii concurenti este dat pe de-o parte de dotarea tehnica mai slaba si de randament mai scazut.

5. Marketing

Activitatea de marketing este foarte slaba ceea ce in conditiile activarii pe o piata libera poate reprezenta un serios dezavantaj. Lipsa resurselor financiare pentru promovarea si sustinerea produselor si serviciilor pe care le ofera S.C.FIRMA S.A. constituie unul din motivele pentru care pozitia firmei pe piata este modesta si conduce la capacitati slab utilizate sau practic neutilizate. In viitor se impune o mai buna promovare si sustinere a produselor proprii pe piata prin tehnici specifice de reclama si publicitate.

VI. ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE

1. Diagnosticul financiar.

Diagnosticul financiar are ca scop sa aprecieze starea financiara a intreprinderii, evidentiind totodata si punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a agentului economic. Concluziile care se desprind din analiza situatiei financiare a firmei rezulta pe baza punctelor de detaliu al studiului.

CONCLUZIE FINALA:

A. CONCLUZII PARTIALE:

1. Aprecierea rezultatelor activitatii pe baza soldurilor intermediare de gestiune.

In general soldurile intermediare de gestiune reflecta o tendinta generala de revenire a activitatii in termeni reali, pentru finele anului curent. Modul de formare a rezultatelor activitatii pe trepte este satisfacator. Consideram acest aspect ca fiind pozitiv.

2. Aprecierea structurii financiare a patrimoniului pe resurse si alocari.

Ratele de structura ale activului arata o structura acceptabila a resurselor imobilizate si o structura putin satisfacatoare a resurselor temporare. Alocarea in structura activului reflecta un grad de lichiditate in crestere pe ansamblu, dar si deficiente in alocarea resurselor temporare. Din acest punct de vedere putem considera situatia ca fiind nesatisfacatoare. Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului care reflecta modul de formare a resurselor financiare pe termene si surse de provenienta, conchidem ca firma are o structura satisfacatoare cu un grad bun de stabilitate si autonomie financiara, cu mentiunea ca aceasta situatie prezinta o tendinta de apreciere la finele perioadei de analiza.

3. Aprecierea echilibrului financiar pe termene dintre resurse si alocari.

Din perspectiva echilibrului financiar, firma are o situatie satisfacatoare, realizand atat echilibrul permanent, cat si cel curent, respectiv global, punandu-se insa problema utilizarii excedentului de trezorerie.

4. Aprecierea gestiunii resurselor financiare.

In general, ratele de gestiune indica o eficienta relativ normala a utilizarii activelor si a resurselor financiare, manifestand insa o tendinta de depreciere la nivelul anului curent fata de finele anului precedent.

5. Aprecierea profitabilitatii activitatii si rentabilitatii capitalurilor.

Profitabilitatea activitatii si rentabilitatea capitalurilor a revenit spectaculos pentru finele perioadei analizate. La nivelul anului curent, situatia se apreciaza, nivelul indicatorilor atingand cote bune de eficienta.

6. Aprecierea riscului de faliment.

Din punctul de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile curente din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen scurt, firma se afla intr-o situatie relativ acceptabila, doar lichiditatea imediata fiind destul de mica. Din punctul de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile totale din activele totale, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen mediu si lung, firma se afla intr-o situatie buna. Riscul de faliment al societatii analizate este redus.

PUNCTE TARI

Soldurile intermediare de gestiune prezinta nivele satisfacatoare si o tendinta de revenire sensibila.

Gradul ridicat de stabilitate si autonomie financiara.

Inexistenta indatorarii pe termen mediu si lung.

Imbunatatirea rotatiei activelor imobilizate.

Trezorerie pozitiva si in crestere, generand flux monetar net pozitiv.

Ratele de rentabilitate prezinta nivele bune, si o tendinta de revenire spectaculoasa

Nivelul ratelor de lichiditate curenta si imediata este satisfacator.

Solvabilitatea patrimoniala este mare.

PUNCTE SLABE

Structura activului se depreciaza.

Rotatia in general a activelor circulante se depreciaza.

Raportul nefavorabil dintre durata medie de incasare a clientilor si durata medie de achitare a furnizorilor.

Nivelul ratei de lichiditate imediata este nesatisfacator.

2. Situatia patrimoniului si rezultatele financiare.

BILANT PATRIMONIAL SIMPLIFICAT

- mil. lei -

reprezinta valori brute, la total imobilizari reducandu-se cu valoarea amortizarilor.

- mil lei -

3. Analiza rezultatelor activitatii pe baza soldurilor intermediare de gestiune.

Pentru perioada de analiza se manifesta in general o tendinta de crestere, atat in preturi curente cat si comparabile, insa valoarea ei este nesemnificativa, explicabil prin faptul ca acest lucru nu face parte din specificul activitatii firmei. Pentru anul curent valoarea ei in preturi curente se tripleaza in preturi comparabile, reprezentand o apreciere in termeni reali fata de anul precedent.

Pentru anul curent se manifesta o tendinta de crestere fata de anul precedent in preturi comparabile, reflectand o sporire in termeni reali a activitatii firmei, o relansare usoara dupa deprecierea din anul 1999 fata de 1998. Fata de anul 1998, valoarea ei in preturi curente este mai redusa, reprezentand o depreciere in termeni reali fata de acea perioada. Ponderea hotaratoare in realizarea cifrei de afaceri o are productia vanduta, (98,51% in anul 2000) cea ce reprezinta un lucru normal daca avem in vedere obiectul de activitate a firmei.

Urmeaza aceeasi tendinta favorabila in termeni reali cu cifra de afaceri. Firma nu dispune de productie imobilizata pe perioada de analiza. Astfel productia exercitiului este formata in majoritate din productia vanduta (aproximativ 85%), fapt considerat normal din punct de vedere al structurii.

Valoarea adaugata urmeaza o tendinta favorabila in termeni reali pentru finele perioadei analizate. La sfarsitul anului 2000, in termeni reali este sensibil mai ridicata decat cea aferent intregului an precedent, fapt ce confirma tendinta in termeni reali manifestata pe intreaga perioada de analiza, adica de revenire dupa caderea din 1999 a acumularilor banesti ce vor remunera participantii la activitatea economica.

Dupa ce a manifestat o reducere in termeni reali in anul 1999 fata de 1998, indicatorul, la sfarsitul anului curent, revine semnificativ, confirmand aprecierea reala a acumularilor din exploatare.

Dupa pierderile din anul precedent, in preturi comparabile, in anul curent exploatarea trece pe profit. Tendinta este de revenire semnificativa, nivelul acestora fiind considerabil mai ridicat in termeni de valori reale fata de toate nivelele anilor precedenti.

Pe intreaga perioada analizata, nivelul cheltuielilor financiare a fost determinat aproape in totalitate de dobanzile aferente creditelor bancare pe termen scurt, care au scazut odata cu reducerea ponderii in finantare a acestei surse si datorita nivelului ratei de dobanda aferenta. Veniturile financiare au fost determinate in marea lor majoritate de dobanzi aferente disponibilitatilor din conturi bancare. Pierderea din activitati financiare s-a redus la finele perioadei de analiza, dar a continuat diminuarea rezultatului curent. Rezultatul curent urmeaza aceeasi tendinta de revenire in termeni reali ca si rezultatul exploatarii, fapt datorat atat revenirii si sporirii profitabilitatii activitatii din exploatare cat si diminuarii pierderilor financiare.

Rezultatul net a urmat aceeasi tendinta de revenire sensibila la finele anului curent. La sfarsitul anului curent rezultatul net se imbunatateste sensibil fata de nivelul anului precedent, fapt datorat imbunatatirii activitatii firmei. Pe de alta parte se constata sporirea diferentelor favorabile din activitati exceptionale, insa impactul acestora este destul de redus la formarea rezultatului.

Capacitatea de autofinantare revine la sfarsitul anului curent fata de anul anterior, ducand la sporul nominal al lichiditatilor potentiale ale firmei.

CONCLUZIE GENERALA:

In general soldurile intermediare de gestiune reflecta o tendinta generala de revenire a activitatii in termeni reali, pentru finele anului curent. Modul de formare a rezultatelor activitatii pe trepte este satisfacator. Consideram acest aspect ca fiind pozitiv.

4. Analiza structurii financiare a patrimoniului.

4.1. Analiza ratelor de structura ale activului.

Ratele de structura ale activului permit aprecierea modului de alocare si utilizare a resurselor firmei.

Rata activelor imobilizate se reduce destul de semnificativ pe perioada de analiza (1998- 2000), reducand gradul de imobilizare a activului. Avand in vedere ca se manifesta o tendinta de reducere in valori absolute pe anii analizati, respectiv o tendinta de sporire a rotatiei prin venituri, consideram ca nivelul lui este corespunzator pentru acest domeniu de activitate, fiind consecinta utilizari mai eficiente pe ansamblu, dar reflectand un fenomen de decapitalizare, ca urmare a lipsei unei politici corespunzatoare de investitii dar si ca urmare a transferarii de active din proprietatea firmei. La sfarsitul anului curent, nivelul imobilizarilor in valori absolute scade lent, iar ca structura are o tendinta de reducere semnificativa.

Valorile sunt nesemnificative pe intreaga perioada.

Ponderea covarsitoare a activelor imobilizate este data de cele corporale (permanent peste 95%). Tendinta este de reducere lenta, lasand loc sporirii imobilizarilor financiare. Prezenta valoare o consideram normala pentru obiectul de activitate.

Desi in valori absolute nivelul sau sporeste semnificativ, ponderea in total imobilizari ramane redusa (sub 5%) pe parcursul intregii perioade de analiza.

Asociate cu cresterea valorii lor in marimi absolute, tendinta de sporire a ponderii activelor circulante in total, se datoreaza cresterii mai rapide a lor in raport cu cresterea celor imobilizate. Consecinta directa este sporirea gradului aparent de lichiditate al activului. Totusi asociate cu reducerea vitezei lor de rotatie, acest lucru semnifica in acelasi timp, reducerea gradului de lichiditate real al lor, fiind consecinta unei utilizari mai ineficiente, avand drept efecte imobilizari de resurse.

Rata stocurilor sporeste la nivelul anului curent fata de anii precedenti, reflectand o reducere a gradului aparent de lichiditate a activelor circulante. Situatia se poate aprecia ca fiind nefavorabila. Asociate cu reducerea vitezei lor de rotatie la finele perioadei de analiza, acest lucru semnifica in acelasi timp si efecte de natura imobilizarilor de resurse financiare imobilizate.

Nivelul indicatorului in anul 2000 este mai ridicat fata de cel de la finele anului precedent, reflectand insa o reducere a lichiditatii lor si lichiditatii activelor circulante, deoarece se datoreaza pe seama acumularilor de creante reflectate prin sporirea semnificativa a valorii lor, fapt observabil si pe seama reducerii vitezei de rotatie a lor.

Pe ansamblul anilor analizati, rata disponibilitatilor prezinta o tendinta de reducere pe intreaga perioada de analiza, deprecierea avand loc si in valori absolute. La sfarsitul  anului curent are loc o reducere semnificativa fata de inceputul anului, precum si o reducere in valori absolute. Valoarea se incadreaza in cea minim recomandata, reflectand o situatie acceptabila.

CONCLUZIE GENERALA:

Ratele de structura ale activului arata o structura acceptabila a resurselor imobilizate si o structura putin satisfacatoare a resurselor temporare. Alocarea in structura activului reflecta un grad de lichiditate in crestere pe ansamblu, dar si deficiente in alocarea resurselor temporare. Din acest punct de vedere putem considera situatia ca fiind nesatisfacatoare. 

4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului.

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia.

RATELE DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

Firma dispune de o stabilitate financiara pe intreaga perioada de analiza. Tendinta ei de sporire este semnificativa si se datoreaza sporirii capitalurilor proprii pe seama rezultatului net al exercitiului si reducerii mai accentuate ca ritm a datoriilor curente. Situatia din acest punct de vedere poate fi considerata ca fiind un aspect pozitiv. De mentionat este faptul ca firma nu are contractate datorii pe termen mediu si lung.

Autonomia financiara are aceeasi valori si evolutie cu stabilitatea financiara, finantarea permanenta realizandu-se in exclusivitate pe seama capitalurilor proprii. Nivelul lui din anul curent reflecta un grad mare de autonomie financiara autonomie.

Societatea nu are contractate datorii pe termen mediu si lung.

Indicatorul manifesta o tendinta de reducere, in anul curent situatia ameliorandu-se. Trebuie mentionat ca firma nu dispune de credite bancare pe termen mediu si lung sau obligatare, nivelul datoriilor totale fiind cele din activitatea curenta. Nivelul ratei pentru anul curent este asigurator.

Firma analizata nu are datorii contractate pe termen mediu si lung.

CONCLUZIE GENERALA:

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului care reflecta modul de formare a resurselor financiare pe termene si surse de provenienta, conchidem ca firma are o structura satisfacatoare cu un grad bun de stabilitate si autonomie financiara, cu mentiunea ca aceasta situatie prezinta o tendinta de apreciere la finele perioadei de analiza.

5. Analiza echilibrului financiar.

ECHILIBRUL FINANCIAR

Fondul de rulment a inregistrat o tendinta de crestere pentru finele perioadei de analiza, sporind excedentul de resurse permanente ce pot fi folosite pentru finantarea activelor circulante. Situatia se datoreaza reducerii valorii activelor imobilizate nete si sporirii capitalurilor permanente. Acest lucru reflecta sporirea solvabilitatii si lichiditatii firmei, pe seama realizarii echilibrului dintre resursele si alocarile permanente. Avand in vedere faptul ca societatea nu dispune de datorii pe termen mediu si lung, fondul de rulment este in exclusivitate propriu.

Indicatorul sporeste pentru finele perioadei de analiza, prezentand o crestere a activelor ciclice ramase neacoperite din resursele ciclice. Situatia se datoreaza sporirii activitatii cu efect pozitiv, dar si pe seama decalajelor nefavorabile dintre rotatia creantelor si datoriilor, si reducerii vitezei de rotatie a stocurilor.

Trezoreria neta prezinta valoare pozitive la finele anului curent, continuand tendinta generala de sporire manifestata pe ansamblul ultimilor doi ani de analiza, accentuand excedentul de lichiditati ce se degaja la sfarsitul perioadei de gestiune. Valoarea ridicata a acestui indicator ne arata un echilibru financiar global satisfacator al societatii.

Valoarea fluxului monetar net pentru anul curent ne arata sporirea averii reale a firmei si a capacitatii acesteia de a investi. Situatia din acest punct de vedere poate fi considerata ca fiind favorabila.

Tendinta generala ratei pe parcursul intregii perioade de analiza ne arata modul de realizare a echilibrului financiar cu caracter permanent, confirmand evolutia fondului de rulment.

Rata de finantare ciclica explica evolutia necesarului de fond de rulment.

Explica evolutia trezoreriei nete, aratand ca FR acopera satisfacator NFR, pentru intreaga perioada de analiza nivelul indicatorului depreciindu-se. Nivelul confirma echilibrul financiar global.

CONCLUZIE GENERALA:

Din perspectiva echilibrului financiar, firma are o situatie satisfacatoare, realizand atat echilibrul permanent, cat si cel curent, respectiv global, punandu-se insa problema utilizarii excedentului de trezorerie.

6. Analiza ratelor de gestiune.

RATELE DE GESTIUNE

Din acest punct de vedere firma indeplineste conditiile minime. Se observa o sporire a vitezei de rotatie a activelor pentru trimestrul trei al anului curent, fiind o crestere a eficientei globale a utilizarii lor.

Din acest punct de vedere, pe cei trei ani analizati, firma se incadreaza in limita de eficienta, in trimestrul trei al anului curent, prezentand si o tendinta de sporire.

Durata rotatiei activelor circulante este peste nivelul maxim admisibil si prezinta o tendinta de depreciere considerabila fata de finele anului precedent.

Durata rotatiei stocurilor se incadreaza in limitele normale, dar a prezentat o tendinta de depreciere considerabila pentru finele trimestrului trei al anului curent, incetinirea avand drept consecinta imobilizarea de resurse financiare in stocuri.

Se afla aproximativ in limitele normale pe intreaga perioada de analiza. Totusi la nivelul trimestrul trei al anului curent se depreciaza, insemnand un decalaj nefavorabil in incasarea creantelor curente fata de perioada precedenta, cu impact nefavorabil asupra lichiditatilor firmei.

Firma nu se afla in limita normala, pe ultima perioada prezentand o tendinta de depreciere., insemnand un decalaj nefavorabil in incasarea creantelor de la clienti fata de perioada precedenta, cu impact negativ asupra trezoreriei de exploatare.

Din acest punct de vedere, firma se afla in limitele normale, pe ultima perioada prezentand o tendinta de reducere sensibila, indicand ca nu exista dificultati in achitarea lor.

Se afla in limitele normale pe intreaga perioada de analiza. La nivelul trimestrului al treilea al ultimului an durata se reduce semnificativ, insemnand urgentarea platii datoriilor fata de furnizori.

Pentru anul curent, durata incasarii creantelor curente este mai mare fata de cea de plata a datoriilor totale, insemnand o presiune financiara asupra trezoreriei nete, iar in acelasi timp, durata incasarii creantelor de la clienti este mai mare fata de cea de plata a datoriilor fata de furnizori, insemnand o presiune financiara asupra trezoreriei de exploatare. Situatia din acest punct de vedere reflecta un potential pericol.

CONCLUZIE GENERALA:

In general, ratele de gestiune indica o eficienta relativ normala a utilizarii activelor si a resurselor financiare, manifestand o tendinta de depreciere la nivelul anului curent fata de finele anului precedent.

7. Analiza rentabilitatii.

RATELE DE RENTABILITATE

Rentabilitatea cheltuielilor este acceptabila; fata de anul precedent, nivelul este imbunatatit considerabil.

Rentabilitatea veniturilor este foarte acceptabila; fata de anul precedent, nivelul este imbunatatit considerabil.

Firma dispune de o marja bruta semnificativa in anului curent. Fata de anii precedenti cand s-au inregistrat nivele relativ mai reduse, tendinta este de apreciere considerabila.

Firma dispune de o rentabilitate comerciala semnificativa la nivelul ultimei perioade analizate. Fata de anii precedenti cand s-au inregistrat nivele mai reduse, tendinta este de apreciere considerabila.

Remunerarea activelor este semnificativa, prezentand o tendinta de apreciere semnificativa pentru finele perioadei de analiza.

Pentru anul curent acesta depasea rata cumulata a inflatiei (37,5%). Pe restul perioadei nivelul rentabilitatii economice s-a situat sub rata medie a randamentului pe economie si a fost permanent depasita de rata inflatiei.

Rentabilitatea financiara a fost in general foarte redusa pe intreaga perioada, aflandu-se sub rata medie a randamentului pe economie si fiind permanent depasita de rata inflatiei. Tendinta ei de imbunatatire semnificativa la nivelul anului curent, poate fi considerata ca o situatie favorabila, nivelul acesteia depasind nivelul inflatiei.

CONCLUZIE GENERALA:

Profitabilitatea activitatii si rentabilitatea capitalurilor a revenit spectaculos pentru finele perioadei analizate. La nivelul anului curent, situatia se apreciaza, nivelul indicatorilor atingand cote bune de eficienta.

8. Analiza riscului de faliment.

Prin riscul de faliment (de insolvabilitate) intelegem posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente (ajunse la termen) ale firmei, nascute din angajamente anterioare contractate, operatii curente determinabile pentru continuarea activitatii si din prelevari obligatorii. Altfel spus, riscul de faliment reprezinta posibilitatea de aparitie a unui deficit de disponibilitati in asigurarea si sustinerea desfasurarii ciclului de fabricatie si a continuarii fluxurilor de fonduri. Solvabilitatea este reversul insolvabilitatii si reprezinta aptitudinea agentului economic de a-si onora obligatiile la timp, orice perturbare a platilor determinand prejudicii. De aceea, mentinerea solvabilitatii pe termen lung constituie o conditie esentiala a existentei agentului economic.

BONITATEA FINANCIARA

Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.

Nivelul indicatorului este asigurator pe intreaga perioada de analiza, sporind la finele anului curent. Nivelul nu poate fi considerat foarte bun deoarece vitezele de rotatie aferente elementelor sunt nefavorabile.

Nivelul indicatorului este mai mult decat asigurator pentru anul curent, desi valoarea este cam ridicata, reflectand o ineficienta in constituirea si alocarea resurselor curente. Nivelul nu poate fi considerat foarte bun deoarece vitezele de rotatie aferente elementelor sunt nefavorabile. 

Nivelul indicatorului se mentine sub limita admisibila pentru intreaga perioada, reducandu-se la finele anului curent. Din acest punct de vedere firma se situeaza intr-o pozitie nefavorabila.

Din acest punct de vedere firma indeplineste conditiile de siguranta pe intreaga perioada de analiza, indicatorul manifestand o tendinta de apreciere la finele perioadei de analiza.

Nivelul acestui indicator a fost de 10%, valoare satisfacatoare.

Firma nu are probleme deosebite din acest punct de vedere. Excedentul brut de exploatare este mai mult decat suficient pentru crearea trezoreriei de exploatare. La finele perioadei de analiza cheltuielile financiare cu dobanzile consumau 10% din EBE, nivel destul de bun.

Firma nu dispune de datorii pe termen mediu si lung.

CONCLUZIE GENERALA:

Din punctul de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile curente din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen scurt, firma se afla intr-o situatie relativ acceptabila, doar lichiditatea imediata fiind destul de mica. Din punctul de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile totale din activele totale, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen mediu si lung, firma se afla intr-o situatie buna.

Partea a II-a. - PERSPECTIVA SITUATIEI FINANCIARE

In estimarea situatiei financiare s-a utilizat metoda raportarii la cifra de afaceri, cunoscuta si sub denumirea de metoda normativa de previziune financiara, motivatia utilizarii metodei constand in:

Nomenclatorul foarte variat de activitati si servicii prestate si continutul diferit al lucrarilor efectuate;

Imposibilitatea controlarii preturilor de intrare si implicit a preturilor si tarifelor percepute de societate;

Procedurile de castigare a lucrarilor prin licitatii.

NOTA: Estimarile financiare s-au facut in preturi constante.

I. ESTIMAREA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

1. ESTIMAREA VENITURILOR

Se fundamenteaza pe urmatoarele elemente :

Pentru veniturile din exploatare:

potentialul economic general al societatii;

tendinta istorica si actuala a cifrei de afaceri (a se vedea diagnosticul financiar);

structura istorica si actuala pe activitati a cifrei de afaceri (a se vedea diagnosticul comercial);

corelatia dintre cifra de afaceri si celelalte venituri din exploatare.

1.2. Pentru veniturile financiare:

aplicarea unei rate medii a dobanzii de 5% la disponibilitatile din conturile curente si titlurile de plasament (rata medie de fructificare a titlurilor de plasament am considerat-o intr-o optica pesimista pastrand principiul prudentei in estimari);

celelalte categorii de venituri financiare s-au neglijat din motive de prudenta.

1.3. Pentru veniturile exceptionale nefiind aferente activitatii normale s-au neglijat.

2. ESTIMAREA CHELTUIELILOR

Se fundamenteaza pe urmatoarele elemente :

2.1. Pentru cheltuielile din exploatare:

potentialul economic general al societatii;

datele istorice si actuale legate de cheltuieli (a se vedea potentialul tehnic, uman si comercial);

structura istorica si actuala a cheltuielilor din exploatare;

pastrarea corelatiei actuale intre cheltuielile din exploatare si cifra de afaceri.

2.2. Pentru cheltuielile financiare:

pentru anul 2001 aplicarea unei rate a dobanzii de 49% pe o linie de credit contractata, care diminueaza rezultatul exercitiului;

pentru celelalte categorii de cheltuieli financiare pastrarea tendintei nivelului si a structurii istorice si actuale.

2.3. Pentru cheltuielile exceptionale nefiind aferente activitatii normale s-au neglijat.

3. ESTIMAREA PROFITULUI

Pe baza veniturilor si cheltuielilor s-a estimat profitul net al exercitiului.

Cota impozitului pe profit este de 25%.

II. SITUATIA PREVIZIONATA A PATRIMONIULUI

1. ESTIMAREA ACTIVULUI

1.1. Estimarea activelor imobilizate

Estimarea imobilizarilor necorporale s-a efectuat pe baza valorii actuale a imobilizarilor si a amotizarii calculate pe 3 ani previzionati.

Estimarea imobilizarilor corporale are la baza:

Valoarea initiala din bilant;

Volumul de investitii corelat cu volumul de activitate estimat;

Amortizarea aferenta.

1.2. Estimarea activelor circulante

Nivelul estimat al stocurilor s-a obtinut prin corelarea cu volumul de activitate.

In general nivelul creantelor s-a estimat prin corelarea cu volumul de activitate. Creantele clienti s-au estimat tinand cont de o viitoare reesalonare mai favorabila a duratelor medii de incasare .

Estimarea disponibilitatilor banesti s-a facut in functie de :

Soldul initial la inceputul perioadei;

Situatia fluxului de numerar (incasari - plati).

2. ESTIMAREA PASIVULUI

2.1. Estimarea capitalurilor proprii

Aspectele avute in vedere sunt:

Firma nu va face cresteri sau reduceri de capital social;

Includerea profitului net in capitalurile proprii;

Diminuarea valorii lor cu dividendele distribuite;

Aducerea nivelului rezervelor la 20% din capitalul social.

2.2. Estimarea datoriilor pe termen mediu si lung.

Avand in vedere ca sursele proprii sunt suficiente pentru acoperirea investitiilor de mentinere (din profitul net se permite si acordarea unor dividende la nivelul de 50%), iar fondul de rulment degajat este acoperitor, firma nu va apela la credite bancare pe termen mediu si lung sau la imprumuturi obligatare.

2.3. Estimarea pasivelor curente

In general, s-a avut in vedere corelatia cu volumul activitatii. Furnizorii s-au estimat prin reesalonarea duratelor medii de plata fara a fi prea mult afectati, si astfel incat raportul creditul client - credit furnizor sa fie favorabil societatii.

Creditele bancare pe termen scurt s-au estimat in functie de:

Soldul initial disponibilitati;

Fluxul de numerar estimat.

III. ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR

1. ESTIMAREA DIVIDENDELOR.

Pentru estimarea dividendelor s-a luat in considerare un procent de distribuire a profitului catre actionari de 50%.

2. ESTIMAREA INVESTITIILOR.

Pentru perioada 2001 2005 necesarul de investitii se determina prin luarea in considerare a urmatoarelor restrictii:

pentru finantarea investitiilor noi nu se va apela la alte credite;

in general, inclinatia actionarilor este pentru destinarea profitului spre dividende;

volumul investitiilor va fi dimensionat la nivelul surselor proprii, formate pe seama amortizarii mijloacelor fixe si a sumelor prelevate din profitul net;

destinatia investitiilor va fi, in principal, realizarea unor actiuni de imbunatatire a nivelului tehnic si tehnologic si a conditiilor de munca cu efecte in cresterea productivitatii muncii, randamentului mijloacelor fixe si calitatii lucrarilor.

Investitiile vor trebui sa asigure un spor al activelor imobilizate cel putin la nivelul anului 2000.

3. ESTIMAREA AMORTIZARII.

Pentru estimarea amortizarii, se considera:

amortizarea anuala a imobilizarilor corporale si necorporale, neamortizate aflate in functiune;

amortizarea mijloacelor fixe intrate prin investitii;

corelatia cu necesarul de mijloace fixe aferent volumului de activitate estimat.

4. ESTIMAREA VARIATIEI NECESARULUI DE FOND DE RULMENT (NFR)

Variatia necesarului de fond de rulment s-a determinat pe baza:

datelor istorice;

situatiei previzionale a patrimoniului.

IV. VALIDAREA FEZABILITATII ESTIMARILOR FINANCIARE

Scopul validarii fezabilitatii estimarilor este acela de a arata ca situatia viitoare nu va duce la deprecierea principalilor indicatori financiari.

Procedura de validare este analiza situatiei financiare estimate, modul de interpretare fiind similar cu cel de la analiza situatiei financiare (capitolul VI).

PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI ESTIMATI

Partea a III-a. - EVALUAREA FIRMEI

I. METODE PATRIMONIALE DE EVALUARE

Pentru determinarea valorii patrimoniale a intreprinderii se vor utiliza urmatoarele metode:

Metoda activului net contabil;

Activul net contabil (ANC)

Activul net contabil (denumit si valoarea patrimoniala neta sau valoarea contabila neta), reprezinta aprecierea in bani a 'bogatei nete' date de cifrele contabile.

Activul net contabil se obtine prin deducerea datoriilor totale ale firmei din valoarea activelor (bunurilor materiale si financiare) de care ea dispune.

Premisele metodei:

- bunurile societatii comerciale sunt usor vandabile;

- valoarea economica a bunurilor coincide cu cea contabila;

- inventarul scriptic corespunde cu cel faptic.

Caracteristicile metodei:

- opereaza cu valorile contabile, fara a se face corecturi asupra posturilor de bilant;

- admite exigibilitatea creantelor si obligatiilor la scadenta;

- valoarea firmei este data de valoarea patrimoniului net contabil.

Activul net contabil se determina cu formula urmatoare: ANC = At - Dt

unde: At - activ contabil total.

Dt - datorii totale.

Utilizarea metodei:

- activul net este considera prima apreciere valorica a unei firme;

- furnizeaza valoarea contabila neta (activul net contabil), care constituie:

- baza de calcul pentru determinarea activului net contabil corectat;

- valoarea de negociere pentru privatizarea societatilor comerciale mici prin procedura standard conform Normelor metodologice nr. 1/22.12.1992.

Metoda este recomandata pentru:

- aprecierea tendintei afacerilor unei firme: cresterea sau descresterea activului net contabil ofera informatii despre sensul evolutiei activitatii, constituindu-se intr-un prim semnal privind viabilitatea viitoare a afacerii;

- vanzarea sau cumpararea unei firme, dar numai in urmatoarele cazuri:

- exista o relativa stabilitate a pietei firmei (in viitor, fata de perioada prezenta, nu vor avea loc modificari esentiale in dimensiunea pietei de desfacere si a surselor de aprovizionare);

- randamentul capitalului oscileaza in jurul nivelului mediu al domeniului;

- lipsa inflatiei;

- asocierea cu alte firme: daca firmele care se asociaza sunt similare ca si activitate, atunci valoarea contabila se recomanda datorita operativitatii ei si repartizarea corespunzatoare pe asociati a eventualelor abateri de la valoarea reala.

Avantajele metodei:

- se determina simplu;

- nu permite interpretari si ambiguitati datorita caracterului riguros al contabilitatii.

Dezavantajele metodei:

- opereaza cu preturi contabile ale perioadei, fara sa tina seama de pretul economic;

- reprezinta o abordare statica a valorii, valabila la un moment dat;

- reflecta predominant pozitia vanzatorului;

- nu tine seama de capacitatea bunurilor patrimoniale de a genera profit, de gradul de valorificare al acestora;

- valoarea contabila neta poate diferi mult de valoarea bursiera medie, care este considerata cea mai apropiata valoare de cea reala;

S-a determinat pe baza balantei de verificare intocmita la 31.01.2001

Reflecta patrimoniul net sau altfel spus averea neta a actionarilor.

II. METODE FINANCIARE DE EVALUARE

Premise de baza in aplicarea metodelor financiare de evaluare:

activul este privit ca o afacere unitara cu caracter de continuitate;

capacitatea afacerii de a genera profit in perioada de prognoza;

posibilitatea distribuirii partiale sau integrale a profitului.

Posibilitatea aplicarii metodelor financiare de evaluare presupune:

evolutia normala a activitatii de exploatare pe baza concluziilor anterioare;

nu vor avea loc schimbari ale profilului de activitate sau alte schimbari radicale in evolutia afacerii;

luarea in calcul a datelor istorice privind evolutia indicatorilor economici;

cunoasterea indicatorilor economici la afacerile cu profil similar, avand in vedere particularitatile prezentei afaceri.

Limitele aplicarii metodelor financiare de evaluare sunt date de:

relevanta informatiilor puse la dispozitie de catre conducerea societatii;

posibilitatea surprinderii variabilelor relevante de catre analist.

Ipoteze de lucru.

nu vor avea loc mariri sau diminuari de capital social;

nu vor avea loc contractari suplimentare de credite.

1. VALOAREA PROFITULUI NET ACTUALIZAT.

Caracteristicile modelului:

utilizeaza pentru determinarea valorii firmei profitul net anual;

perioada de timp limitata, dupa care se calculeaza valoarea reziduala a afacerii;

valoarea afacerii este egala cu valoarea actuala a profitului net anual susceptibil a fi degajat in viitor de catre afacerea respectiva pana in anul 'n' in care se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an se stabileste valoarea reziduala a afacerii;

actualizarea fluxurilor se face pentru a tine cont de riscuri si de rentabilitate;

profitul net anual este redus atat prin actualizare cat si prin intreruperea la anul 'n' de prognoza, cand se calculeaza valoarea reziduala.

Valoarea profitului net actualizat se determina dupa relatia:

unde: Pni - profitul net din anul i de prognoza;

e - rata de actualizare;

1 /(1+e)i = coeficientul de actualizare al anului de prognoza i, i = 2001-2005;

Vr - valoarea reziduala.

Rata de actualizare s-a considerat costul mediu ponderat al capitalului deflatat = 52% - 30 % = 22%;

Aceasta rata ar asigura remunerarea tuturor capitalurilor investite (proprii si imprumutate) incluzand prima de risc specifica afacerii asumata de catre actionari, cat si prima de risc financiar pretinsa de creditori.

Valoarea reziduala se obtine prin multiplicarea profitului net din ultimul an al perioadei de prognoza.

2. VALOAREA ACTUALIZARII FLUXULUI DE NUMERAR

Metoda este recomandata pentru afacerile aflate in dezvoltare.

Caracteristicile modelului:

utilizeaza pentru determinarea valorii afacerii fluxurile nete de disponibilitati (cash-flow);

evaluarea afacerii se face in functie de perspectivele sale de dezvoltare;

perioada de timp limitata, dupa care se calculeaza valoarea reziduala a afacerii;

valoarea afacerii este egala cu valoarea actuala a fluxurilor nete de disponibilitati susceptibile a fi degajate in viitor de catre afacerea respectiva pana in anul 'n' in care se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an se stabileste valoarea reziduala a afacerii;

actualizarea fluxurilor nete se face pentru a tine cont de riscuri si de exigenta de rentabilitate a cumparatorului;

fluxul de trezorerie (cash-flow-ul ) este redus atat prin actualizare cat si prin intreruperea la anul 'n' de prognoza, cand se calculeaza valoarea reziduala.

Relatia de calcul:

Valoarea actualizarii cash-flow-ului se determina dupa relatia:

unde: CFt - cash-flow-ul din anul i de prognoza, t = 2001-2005;

e - rata de actualizare;

1 / (1 + e)^t - coeficientul de actualizare al anului de prognoza t;

Vr - valoarea reziduala.

Cash-flow-ul inseamna fluxul de trezorerie disponibil pe care-l degaja activitatea de exploatare si comercializare.

Determinarea cash-flowului are la baza capacitatea beneficiara exprimata prin profitul net la care se adauga celelalte disponibilitati banesti create de firma, din care se scad nevoile de finantare curente.

3. VALOAREA ACTUALIZATA A CAPACITATII DE AUTOFINANTARE.

Reprezinta valoarea potentialului de crestere (dezvoltare) a firmei.

Relatia de calcul este: