Aparitia primei formatiuni politice de tip feudal

Aparitia primei formatiuni politice de tip feudal

Formarea tarilor.

Statele feudale romanesti au luat nastere in procesul descompunerii ostiilor satesti.

In sec 8-9 pamanturile au fost acaparate de catre alesii obstii care sau inconjurat de un aparat de slijitori care a prefigurat viiitorul stat.

A vaut loc unirea osbstiilor in uniuni de obsti.

Acestea din sec 10 au format tarile ca primele formatiuni polotice de tip feudal aceste tari erau desemnate prin determinative de coridin geographic sau etnic ori numele conducatorilor lor . ca de exemplu tara lobistei , tara barzei, tara romanatilor , tara lu lidovoi , tara lui farcas. In toate aceste tari sau constituit relatiile de tip feudal pe plan economic Social si politic acest fapt ne este confirmat si de informatiile care ne-au fost trasnmise prin diploma ioanitiilor din anul 1247 , aceasta diploma este un contract incheiat intre regale ungariei bela al 4-lea si rembaldus conducatorul ordinului ospitalier numit si ordinal ioanid. Acest ordin avea organizare militara si prin diploma si-a asumat obligatiia sa apere zona din sudul carpatiilor de navalirile tatare.

La randul sau regale ungariei sia asumat anumite obligatii fata de cavaleri , aceasta diploma a fost incheiata in primul moment in care ungurii au venit in contact cu romanii din sudul carpatiilor.

In acel moment la sud de carpatii erau gata formate relatiile economice structurile sociale si organizarea politica de tip feudal. Acest fapt reiese din diploma mentionata in care regale ungariei promite cavalerilor ospitalieri ca isi vor putea insusi o parte din veniturile slujbele si foloasele care se percepeau de pe marile domenii feudale din tara severin tara lui farcas , tara lui litovoi si tara lui seneslau . veniturile slujbele si foloasele mentionate in diploma nu sunt altceva decat cele trei forme ale rentei de tip feudal si anume renta in bani in munca si in produse . rezulta ca existau marii domenii de pe care se percepeau aceste forme ale rentei . diploma ii desemneaza pe marii propietari functiari ca mai marii pamanului iar pe taranii "rustici valahi". Diploma ne arata existent unor tarii aflate sub conducerea unor voevozi. Aceste date ne sunt confirmate si de alte documente. Astfell intr-o scrisoare adresata de o comunitate crestina d in sudul moldovei in seculul 14. Papei inocentiu al 3-lea se vorbeste de marii propietarii de pamant caree erau numiti "cei puternici".

Conducerea in aceste tarii era exercitata de juzi, cnezi, si voievozi.

Juzi si cnezii erau subordonatii voevozilor . cuvantul judec vine de la cuvantul iudex care in limba latina inseamna judecator ceea ce ne arata ca atributiile de ordin judiciar se bucurau de o mare autoritate.

In sec 14 in procesul maturizarii relatiilor de tip feudal si in conditiilor cresterii pericolului maghiar sau creat premisele forarii statelor feudale de sine statatoare prin unirea formatiiunilor politice injuril uni singur domn. Instiitutiia domniri ca si statele feudale sunt creatii ale boierilor in calitate de juzi cnezi si voievozi.

Astfel coronicarul constantin capitanu ne arata "atunci sau ales dintre dansii boieri care au fost de neam mare si pusera vanobazi (vami) un neam de le zice basarabi". Iar cronicarul ioan detanve." Boierii din moldova sau r si au hotarat s ail cheme pe bogdan din maramusres si al aleaga domn al moldovei". Asa cum rezulta si din aceste consemnari statele feudale sunt creatii ale poporului roman. Facem asceasta subliniere intrucat o teoriei .. sustine ca feudalismul este de origine germana iar popoarele din estul europei lau preluat de la germani , iar romanii ar fi preluat feudalismul prin filiera maghiara.

Ori asa dupa cum rezulta si din diploma ioanitilor la venirea ungurilor in contact cu romanii din sudul carpatiilor relatiile feudale erau deja formate aici.

Legea tarii.

Formearea , sfera de cuprindere si definirea legii tariilor.

Vechiul drept romanesc a fost iusnoncriptum adica un drept nescris, referinduse la acest drept nicolae balcescu afirma"dupa intemeiere tariile romane nu au conscut legiile scrise pana la jumatatea sec 17 dreptul nostrum comun a fost obiceiul juridic constituit intr-un veritabil system de drept". Existent dreptului romanesc nescris cu o puternica identitate a fost recunoscuta si de catre veciinii nostii , astfel obiceiul juridic a fost denumit in documentele oficiale redactate in limba latina in cancelariile straine Ius valahicum.

Obiceiul juridic a fost denumit legea tarii sau obiceiul pamantului . in sintagma obiceiul pamantului termenul de pamant este utilizat cu sensul de tara expresia de legea tarii

Sugereaza cel mai bine continutul obiceiului juridic romanesc , doada este si faptul ca sintagma legea tarii nu este insotita de un alt determinative, in toate tariile romanesti dispozitiile legii tarii erau aceeleasi .

In doctrina juridical romaneasca s-au formulat mai multe teorii cu privire la originea legii tarii, astfel prof ioan peret afirma ca dr nostrum ar fi de origine romana, sustine ca asa cum am preluat limba latina asa am preluat si dreptul roman.

Aceasta ideie a fost dezvoltata d e catre Andrei radulescu uni din cei mai mari cercetatori al dreptului romanesc care intr-o comunicare din anul 1938 la academia romana a cautat sa dovedeasca identitatea de fizionomie a institutiilor legii tarii si a institutilor dreptului roman.

Prof gheorghe potion a sustinut ca legea tarii ar fi de origine traca, iar prof constantin disescu a sustinut ca legea tarii ar fi de origine slava.

Toate aceste teorii sunt moniste pt ca originea legii tarii vad intr-un singur system de drept.

Aceste teorii sunt si exclusiviste instruct pleaca de la presupunerea ca stramosii nostrii au renuntat la traditiile lor juridice si au preluat fie dreptul roman fie dreptul trac fie dreptul slav.

In contrast cu aceste sustineri nicolae iorga sustinut si de prof Stefan longinescu subliniaza originalitatea legii tarii aratand ca aceasta este o creatie romaneasca izvorata din modul de viata al stramosilor nostrii.

Nicolae iorga subliniaza originalitatea legii tarii , aratand ca aceasta este o creatie romaneasca, izvorata din modul de viata al stramosiilor nostril. aceasta asertiune se bazeaza pe realitatea conform careia legea tarii s a format pe fondul juridic daco roman, astfel in epoca daciei romane poulatia daco-romana a creeat un nou system de drept original dreptul daco-roman in care institutiile juridice romane au dobandit noi functii si finalitatii.

Dupa retragerea aureliana acest drept a fost preluat inobstile satesti, iar la formarea statelor feudale romanesti aceste norme au redobandit valoare juridical , au devenit obligatorii.

Totodata in procesul cristalizarii relatiilor feudale fondul juridic daco-roman sa inbogatit cu noi reglementari juridice determinate de realitatiile social economice din teriile romane.

Doctrina juridical romaneasca a dezbatut si problema sferei din aplicare a legii tarii astfel gheorghe potion sustine ca legea tarii a cuprins numai dreptul de propietate imobiliara .

Shenopol sutine ca legea tarii a fost un drept cnezial care a reglementat organizarea primelor formatiuni politice de tip feudal , iar Nicolae iorga sutine ca legea tarii a reglementat toate relatiile in domeniile agrar si pastoral.

Referinduse la acest aspect nicolae balcescu afirma" multa vereme la romani legea tarii a tinut loc si de constitutiune politica si de condica civila si de condica criminal(cod penal)"

Sintetizand aceste afirmatii putem define legea tarii ca fiind un system de drept a tot cuprinzator format d in totatlitatea normelor de drept nescris care a reglementat organizarea statelor feudale romanesti la nivel central si local , regimul juridic al propietatii , statutul juridic al persoanelor , organizarea familiei succesiunile , contractile , raspunderea colectiva in materie penalasi fiscala reprimarea faptelor infractionale si judecarea proceselor.

Prevederile legii tarii cu privire la domnie ,sfatul domesc si dregator.

Potrivit legii tarii statele feudale romanesti erau conduse de domni , sfatul domnesc si dregatori.

Domul era seful statuluisi se afla in varful erarhiei feudale exercitand atributiuni administrative , militare , judiciare si legislative. Astfel in plan administrative domnul hotara cu privire la organizarea administrativ-teritoriala, stabilea impozitele numea si ii revoca din functie pe inaltii dregatori avea dreptul de a bate moneda , incheia tratate international declara starea de pace sau starea de razboi .totodata domnul exercita tutela asupra Bisericii. Astfel domnul confirma mitropolitii episcopii si egumenii.

Totodata domnul era conducatorul armatei , la inceputl institutiei domniei rolul military al domnului consta in coordonarea armatei formata din steagurile boierilor.

Incepand din sec 15 ca experesie a centralizarii puterii domnul isi creaza o armata proprie condusa de dregatori cu atributiuni special in acest sens.

Domnul era judecatorul suprem. In aceasta calitate putea judeca orce process civil sau penal in prima sau ultima instant.

Procesele erau judecate de catre domni impreuna cu sfatul domnesc dar hotararile erau pronuntate in nume propriu si nu se bucurau de autoritatea lucrului judecat.

Astfel ca urmatorii domni puteau rejudeca procesul si da hotarari contrare celor anterioare. Domnul exercita si atributiuni legislative prin intermediu hrisoavelor.

Hrisoavele emise de catre domn se impart in 2 categori:

Hrisoave cu Caracter individual care erau acte de aplicare a dreptului la anumite sitoatii concrete , acestea nu erau izvoare de drept in sens normal.

Hrisoave cu caracter general prin care se introduceau noi reglementari juridice , acestea se numeau hrisoave legislative si erau izvoare d e drept in sens formal.

Aceste hristoave erau adoptate de regula cu acordul sfatului domnesc.succesiunea la tron avea la baza sistemul electivo-ereditar, potrivit acestui system domnul era ales de catre tara , tara fin reprezentata d e adunarrea varfurilor societatii feudale / boieri cler comandantii armatei.

Se c erea ca viitorul domn sa faca dovada ca este de os domnesc , adica ruda de sange in linie directa sau colaterala cu unul din domni anteriori

Se mai cerea ca domnul sa fie roman crestin orthodox si sa nu fie insemnat adica sanu aiba o infirmitate.

Boierii in scopul promovarii intereselor sale onditionau alegerea domnului de respectarea privilegiilor boieresti , iar controlul respectarii de catre domni acestor privilegii era asigurat de catre boieri prin sfatul domnesc. Prin sfatul domnesc boieri participau la conducerea statuli.

Sfatul domnesc e ra un organism colectiv care isi desfasura activitatea pe langa domn.

Numaru sfatului marelui domnesc era intre 12- 15 , era convocat in locuri si la date stabilite de catre domni , in cadrul atributiilor sale acest organism il sfatuia pe domn in probleme de stat confirma titlurile d e propietate , intarea donatile domnesti, s I acordarea d e imunitati dand garantia respectarii acestora , participa la judecarea proceselor de catre domni si garanta respectarea de catre domn a tratatelor international.

Dregatorii.

Dregatorii erau inlati demnitari ai statului care exercitau atributiuni militare ,administrative, si judiciare.

Dregatoriile sau format sub influenta bizantina mai intai in tara romaneasca si apoi in moldova sub domniile lui Mircea cel batran respective Alexandur cel bun.

Deoarece in societatea feudala nu e rau clar delimitate formele d e activitate in cadrul statului si competenta dregatorilor era c aracterizata prin confuzia de atributi, astfel in perioada imediat urmtoare intemerii cand domnia nu se consolidase, dregatorii indeplieau numai anumite atributii legate de persoana domnului.

Treptat parallel cu ingradirea imunitatiilor boieresti si intarirea aparatului central de stat , dregatorii au preluat in numele domnului conducerea efectiva a intregului statului.

Acestia erau numiti si revocati de catre domni fata de care depuneau juramant de credinta .

Nu erau remunerate d e activitatea lor dar beneficiau de donatii domnest pt dreapta si credincioasa slujba.

Totodata li se cocedau veniturile unor tinuturi si primeau daruri de la subaltern

Erau considerati mari dregatori cei care faceau parte din sfatul domnesc iar subalternilor, erau consideratii mici dregatori.

Mari dregatori au fost( banul) era cel mai imp dregator in tara romaneasca avea atributiuni similar cu cele ale domnului in dreapta oltului, astfel acesta administra oltenia , comanda aramata si judeca procesele.

Daca aceeasta dregatorie este specifica numai tarii roamanesti celelalte dregatorii sunt intalnite in ambele tarii romane. Astfek logofatul era seful cancelariei domensti , el pastra si aplica sigilul domnesc pe actele oficiale.

Vornicul era conducatorul slujitoriilor de curte si asigura paza hotarellor, in acelasi timp judeca si anumite procese , in tara romaneasca vornicul exercita numai atributiuni in stanga oltului.

In moldova erau doi mari vornici, vornicul tarii de su si v t de jos.

Postelnicul era cum spun documentele talmaciul si sfenicul de taina al domnului, totdata coordona relatiile cu alte state si exercita jurictictia asuora functionarilor interior de la curtea domneasca.

Vistiernicul raspundea de strangerea venituriilor statului si asgura mijloacele necesare pt intretinerea curtii si armatei.

Camarasul administra veniturile domnului ,activitatea acestuia incepe din sec 18 cand isteria statului sa separate de camara domneasca.

Spatarul pastra spade domneasca , iar in situatii de razboi prelua comanda armatei.

Hatmanul era comandantul armatei in moldova , este mentionat in documentele istorice in vremea lui eremia movila.

Stolinicul administra camarile gradinile si pescariile domnesti.

Paharnicul administra pivnitele domnesti

Comisul raspundea de grajdurile domnesti.