Integrarea Romaniei in piata interna europeana (4 libertati)

Integrarea Romaniei in piata interna europeana (4 libertati)

1. Libera circulatie a marfurilor

Reprezinta prima si cea mai rapida realizare a UE (1968), insa pe deplin abia in 1993-1996; conform legislatiei comunitare marfurile circula liber in cadrul UE, fara obstacole de ordin tarifar si netarifar (fara tx vamale si fiscale in comertul reciproc; fara impozitare discriminatorie a produselor UE fata de indigene; fara bariere fizice si tehnice/netarifare discriminatorii), fara controale la frontierele interne si in baza unui document unic de import-export (D.A.U.); tarif vamal comun in relatiile cu terte tari;  taxe de prelevare in cazul celor agricole si li se aplica aceleasi reguli

Romania nu a solicitat o perioada de tranzitie sau derogari, deci aplica acquis-ul comunitar de la data aderarii. Tratatul nu contine prevederi speciale pentru acest capitol insa cele prevazute la alte capitole, in special la Uniunea vamala si Relatii externe, vizeaza libera circulatie a marfurilor. Important pentru tara noastra este securizarea granitei externe, care a devenit frontiera U.E., pentru a nu mai patrunde marfuri contrafacute si a se pune capat contrabandei. Criteriile de aderare au vizat legislatia achizitiilor publice si asigurarea conformitatii cu standardele europene.

Avantaje:

Cresterea concurentei si a competitiei, cu efect benefic asupra calitatii si preturilor produselor

Reindustrializarea tarii si specializarea internationala a economiei romanesti vor fi mai usor de realizat datorita liberei circulatii a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor, capitalurilor si in special a investitiilor straine directe, avantajelor competitive ce le-ar putea oferi piata romaneasca (dimensiunea si pozitia geografica a acesteia)

Consumatorii vor fi principalii beneficiari deorece gama de produse oferite va fi mai mare, preturile mai usor de comparat iar concurenta sporita le va mentine la un nivel rezonabil, standardele comune vor asigura o calitate corespunzatoare tuturor produselor comercializate

Adresandu-se unei piete mai mari, agentii economici isi vor putea reduce costurile pe unitate de produs (“economia de scara”) si spori in felul acesta profiturile

desfasurandu-se prioritar cu tarile membre ale UE, schimburile comerciale vor deveni mai competitive datorita apropieri geografice si costurilor mai reduse cu expeditia, vamuirea si transportul

Dezavantaje:

restructurarea industriei va continua prin incheierea procesului de privatizare, dar mai ales prin inchiderea unitatilor neviabile, ceea ce va duce la reducerea numarului locurilor de munca

eforturile de restructurare si modernizare a economiei vor insemna si resurse financiare substantiale din partea statului si a patronatului, ceea ce va diminua posibilitatile de a satisface corespunzator nevoile sociale (sanatate, educatie si pensie)

exigentele de adaptare la cerintele pietei interne europene vor necesita eforturi investitionale pe care nu toti agentii economici le vor putea face si astfel isi vor incheia activitatea sau vor fi nevoiti sa abodeze noi domenii

pe masura cresterii tarifelor la utilitati si a costurilor salariale va incepe un proces de delocalizare (mutare in alte tari) a unor activitati productive orientate catre export (industria textila, a confectiei si a incaltamintei), ceea ce va conduce la pierderea unor locuri de munca si a unor exporturi.

2. Libera circulatie a persoanelor

Pornind de la principiul interzicerii oricarei discriminari pe temeiul nationalitatii, dreptul comunitar stabileste (art. 3-C.E.) ca „orice cetatean poate circula si locui liber pe teritoriul statelor membre”. De asemenea, se poate angaja si isi poate stabili rezidenta intr-o alta tara membra, poate vota (pentru alegerile locale si eurodeputati), poate beneficia de acelasi tratament ca si localnicii in ceea ce priveste conditiile de lucru, retributia, concediul, drepturile sociale, concedierea, obligatiile fiscale, pregatirea (recunoasterea diplomelor) si promovarea.

Cu privire la libera circulatie a persoanelor, criteriile s-au referit la recunoasterea reciproca a calificarilor si diplomelor precum si la coordonarea sistemelor de securitate sociala. Tratatul de aderare prevede urmatoarele:

a) „Dispozitiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii si se aplica de la data aderarii”, insa in temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu.

b) Romania nu beneficiaza de acordul privind libera circulatie a persoanelor incheiat de UE cu Elvetia.

c) Anexa II cuprinde lista dispozitiilor acquis-ului Schengen referindu-se, in special la: eliminarea controalelor la frontierele interne, cooperarea judiciara in combaterea traficului de droguri si a disfunctiilor de la frontierele externe; infiintarea unui Comitet permanent de evaluare si punere in aplicare; Manual si instructiunile consulare comune, cooperarea politieneasca transfrontaliera pentru prevenirea si depistarea infractiunilor; formularul armonizat pentru invitatii, declaratii de garantie si atestari de cazare; combaterea traficului ilegal de arme, rapirii de minori si imigrarii ilegale; modelul uniform de viza; norme metodologice si proceduri de realizare a controlului si supravegherii frontierelor; Sistemul de Informatii Schengen; constituirea retelei de ofiteri de legatura in materie de imigrare; obligatia transportatorilor de a comunica date privind pasagerii; lista tarilor terte ai caror resortisanti trebuie sa detina viza; constituirea Sistemului de Informatii privind vizele si a Agentiei Europene pentru Gestionarea Cooperarii Operative la Frontierele Externe ale UE; obligatia stampilarii cu regularitate a documentelor de calatorie ale resortisantilor tarilor terte la trecerea frontierei externe a statelor membre; elementele de securitate si datele biometrice ce trebuie sa le cuprinda pasapoartele si documentele de calatorie eliberate de statele membre etc.

d) La cererea Uniunii Europene perioada de tranzitie pentru libera circulatie si sedere in UE va cuprinde 3 etape:

1.- Pana la sfarsitul unei perioade de 2 ani de la data aderarii se vor aplica masurile de drept intern sau rezultate din Acorduri bilaterale care reglementeaza accesul (limitat!) resortisantilor romani pe piata fortei de munca.

2.- Inaintea expirarii celor 2 ani, Consiliul examineaza situatia pe baza unui raport al Comisiei, iar tarile membre pot notifica continuarea regimului respectiv pana la expirarea unei perioade de 5 ani, in lipsa acesteia se aplica Regulamentul 1612/1968 privind libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitatii (adica liberul acces la piata fortei de munca comunitare).

3.- La sfarsitul perioadei de 5 ani, in cazul in care pe piata fortei de munca dintr-un stat membru se „produc sau exista riscul unor perturbari grave” dupa ce notifica Comisiei, o tara membra poate prelungi la 7 ani regimul restrictiv respectiv.

f) In declaratia comuna privind libera circulatie a lucratorilor din Romania se arata ca „Statele membre urmaresc sa acorde un acces sporit pe piata fortei de munca resortisantilor romani in conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera aplicarea acquis-ului comunitar. In consecinta sansele de angajare ar trebui sa sporeasca semnificativ dupa aderare”.

Avantaje:

transferurile banesti ale emigrantilor (remisiile) au efecte pozitive importante pentru economia nationala deoarece:

- maresc cererea interna de bunuri si servicii, devenind un factor de crestere economica

- contribuie la reducerea costului banilor (cursului de schimb si ratelor dobanzii, ceea ce inseamna credite mai avantajoase pentru consum si investitii

- sporesc fluxul monetar si contribuie la imbunatatirea soldului balantei de plati si a rezervelor valutare ale tarii, permitand astfel importuri mai mari si imprumuturi mai substantiale pentru dezvoltare

- conduc la cresterea standardului de viata a celor in cauza si a familiilor acestora, pe termen lung si in mod indirect a intregii populatii

migratia fortei de munca (circa 2 mil. Pers) a insemnat si detensionarea pietei fortei de munca din Romania, usurand sarcina autoritatilor in privinta somajului si asigurarilor sociale. Rata somajului in Romania este de 7% fata de 9% in UE.

migratia temporara pentru munca este benefica si pentru faptul ca poate contribui la shimbarea mentalitatii romanilor, a cresterii calificarii acestora, respectiv la o noua atitudine fata de munca si lege, la o perceptie corecta a valorilor democratiei, la insuflarea unui spirit de competitie mai puternic si la mai multa initiativa.

treptat Romania va deveni si o tara de imigratie, deci va putea beneficia de aportul celor care vor veni sa lucreze in tara noastra, ceva mai calificati daca vor veni din vest, insa si necalificati daca vor veni din lumea a treia

Dezavantaje:

Aparitia la nivel national a unor segmente deficitare de forta de munca calificata

Pierderea capitalului investit in pregatirea profesionala a celor care emigreaza si indirect finantarea acestei pregatiri din alte tari, in conditiile in care avem suficiente probleme cu procesul educational national si cu fondurile alocate invatamantului

Diminuarea semnificativa a ofertei nationale de forta de munca, calitativ si cantitativ, limitand posibilitatile de reducere mai rapida a diferentelor de venit fata de tarile UE. Aspectul cel mai negativ este componenta calificata a acestei migratii (“exodul creierelor”) si astfel lipsirea econ nationale de factorul uman indispensabil modernizarii si eficientizarii acesteia, facand mai dificila reducerea decalajului economico-social ce ne desparte de celelalte tari membre ale UE

Pierderi la export prin diferenta de productivitate potentiala a celor plecati la munca in strainatate care prin calificare si spiritul lor inventiv ar fi putut contribui la cresterea performantelor produselor romanesti

Orientarea prioritara a remisiilor catre consum si nu catre afaceri le reduce substantial efectul pozitiv ce l-ar putea avea pe termen mediu si lung, atat pentru emigranti cat si pe plan national si accentuarea de procesului de imbatranire demografica din cauza ponderii mari a tinerilor care emigreaza, ceea ce va crea dificultati programelor de dezvoltare viitoare si va mari povara sociala (pensii, ajutoare sociale, sanatate)

3. Libera circulatie a serviciilor

Dreptul de a se stabili si a presta servicii (posta, transport, gospodarire comunala, salubritate, utilitati) in oricare dintre tarile membre ale UE este garantat de articolul 43 C.E., atat pentru persoanele fizice cat si cele juridice, domeniile exceptate fiind numai cele care tin de siguranta si sanatatea publica. Pentru profesiile liberale s-a realizat si armonizarea necesara recunoasterii diplomelor (medici, veterinari, stomatologi, arhitecti, avocati, asistente medicale si moase).

Romania a acceptat acquis-ul comunitar din domeniul serviciilor si s-a angajat sa-l implementeze pana la data aderarii cu exceptia a doua directive pentru care a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani (pana la 1 ianuarie 2012) pentru asigurarea de raspundere civila in cazul accidentelor auto si schemele de compensare ale micilor investitori. S-a acceptat (conform prevederii din Anexa a VII-a a Tratatului) un cuantum minim de compensare (despagubire, prin asigurari) pentru investitori de 4.500 € in 2007, 7.000 in 2008, 9.000 in 2009, 11.000 in 2010 si 15.000 in 2012. Din 2007, despagubirile pentru depozitele bancare, in caz de faliment, vor fi de 20.000 €.

Avantaje:

v    Toate avantajele pe care le asigura libera circulatie a lucratorilor (remisiile de la emigranti, cresterea calificarii si formarea noilor mentalitati, reducerea presiunii asupra pietei fortei de munca autohtone) cu remarca ca se incurajeaza si migratia profesiilor liberale (arhitecti, avocati, medici, asistenti medicali) sau a fermierilor, mestesugarilor si a comerciantilor

v    Protejarea economiilor micilor investitori prin rigorile introduse sistemului bancar si a pietei de capital, despagubiea acestora in caz de faliment cu o suma mai consistenta, respectiv cu 20 000 € din 2007

v    Accentuarea competitiei pe piata serviciilor va conduce la prestatii de mai buna calitate si mai ieftine pentru consumatorii romani

v    Domeniul serviciilor va atrage mai multi investitori occidentali, inclusiv cu prilejul privatizarii utilitatilor publice, ceea ce va asigura o aliniere mai rapida la standardele europene

v    Alinierea la conditiile de asigurare din UE va incuraja libera circulatie a persoanelor cu efect benefic pentru cei care emigreaza pentru munca sau fac turism si afaceri

v    Pe masura imbunatatirii infrastucturii, Romania va beneficia de pozitia sa geografica in tranzitul catre Est si Orientul Mijlociu si de atractiile turistice pe care le ofera Delta Dunarii, Marea Neagra, muntii si manastirile

v    Piata de capital prin bursa de valori mobiliare isi va spori rolul in atragerea de fonduri pentru investitii de la localnici si straini, devenind un mod de plasament si pentru economiile populatiei

Dezavantaje :

v      Toate dezavantajele la care conduce migratia fortei de munca (lipsirea economiei nationale de aportul acestora la dezvoltare si modernizarea sectorului serviciilor, pierderea capitalului investit in pregatirea acestora, accentuarea imbatranirii demografice, aparitia la nivel national a unor segmente deficitare de forta de munca calificata)

v      Pierderile prin emigratie devin importante si datorita cuprinderi profesiilor liberale prestatoare de servicii

v      Costurile mari pe care le implica procesul de adaptare legislativa si institutionala in special in perioada de preaderare

4. Libera circulatie a capitalurilor

Libera circulatie a capitalurilor si platilor, atat intre statele membre cat si cu cele terte, este statuata de articolele 56-60 C.E. S-a realizat treptat incepand cu 1960 (pentru capitalul pe termen lung) incheindu-se in linii mari in 2003, cand s-a liberalizat piata de valori mobiliare. Va fi deplina cand armonizarea politicilor fiscale si economice va fi totala.

Criteriile au vizat alinierea legislatiei pietei valorilor mobiliare si intarirea supravegherii serviciilor financiare.

Romania a acceptat in intregime acquis-ul comunitar, cu doua exceptii pentru care a solicitat o tranzitie de 15 ani pentru achizitionarea de catre straini a terenurilor cu destinatie agricola si forestiera si 5 ani pentru terenurile din intravilan. S-au acceptat (Anexa VII a Tratatului):

Romania poate mentine in vigoare timp de 5 ani de la data aderarii restrictia dobandirii de catre straini a proprietatii asupra terenurilor pentru resedinte secundare (resortisantii UE si ai Spatiului Economic European sau firme care nu au filiale / reprezentante in Romania) si 7 ani pentru dobandirea proprietatii asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere.

Cetatenii comunitari nu pot fi tratati mai putin favorabil decat cei din tarile terte;

O revizuire de ansamblu a masurilor respective (tranzitorii) va avea loc in cel de-al 3-lea an de la data aderarii si pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul poate hotari cu unanimitate scurtarea sau incetarea acestor perioade.

Avantaje:

Agentii economici, persoanele fizice vor avea acces la o piata de capital mai ieftina, respectiv pentru constituirea de firme, efectuarea de investitii, construirea si cumpararea de locuinte prin ipotecile transfrontaliere, mult mai convenabile decat cele nationale

Adoptarea monedei unice va aduce binefacerile stabilitatii monetare: curs de schimb stabil, inflatie mica si rata dobanzilor rezonabila, comisioane bancare corecte si identice in zona Euro

Economia nationala beneficiaza de un acces sporit si in conditii avantajoase (dobanzi accesibile) pe piata de capital comunitara intr-o perioada cand fondurile proprii pentru modernizare si adaptare la exigentele integrarii in UE sunt insuficiente

Cresterea investitiilor comunitare in tara noastra va insemna restructurarea si modernizarea mai rapida a tarii si astfel reducerea decalajului economic si social ce separa Romania de celelalte tari ale UE

Posibilitatea efectuarii de plasamente in strainatate cu profituri mai substantiale decat in tara

Armonizarea legislativa si aplicarea acquis-ului comunitar va conduce la alinierea tarii la exigentele unei economii de piata functionale si din punct de vedere a pietei de capital

Dezavantaje:

Patrunderea de capital speculativ prin investitii de portofoliu care prezinta riscuri importante pentru o economie fragila ca cea romaneasca (scurgerea de venit national prin retragerea de pe piata si tranfer in strainatate)

Costurile si riscurile perioadei de armonizare legislativa si institutionala cu acquis-ul comunitar, respectiv de implementare a acestuia

Avand in vedere preturile mici ale terenurilor si padurilor din Romania este posibila achizitionarea lor de catre straini in perioada imediat urmatoare expirarii interdictiei (2014) cu efectele negative ce pot decurge din aceasta

Datorita tendintei de aliniere a preturilor terenurilor, padurilor si locuintelor la cele occidentale (concurenta externa pe aceasta piata fiind hotaratoare) accesul romanilor pe piata funciara si imobiliara va fi mai dificil (in 2004 un hectar de teren arabil era de 10 ori mai ieftin decat in UE – 200- 300 € fata de 2500 €)

Concluzionand cu privire la prevederile Tratatului pentru cele patru libertati statuate pe piata interna europeana, se poate arata:

► Romania nu a solicitat derogari decat la libera circulatie a serviciilor si cea a capitalurilor iar cea mai importanta este cea privitoare la amanarea accesului strainilor la achizitionarea de terenuri agricole si forestiere (7 ani) si a celor pentru o resedinta secundara (5 ani). Aceasta masura va fi revizuita la 3 ani de la aderare.

► Pt cetatenii romani e importanta si prevederea potrivit careia cuantumul despagubirilor pt micii investitori va fi de 15000 € si pt depozite bancare de 20000 €.

► La solicitarea U.E. Romania a trebuit sa accepte o perioada de tranzitie cu mai multe trepte (2,5 respectiv 7 ani) pentru liberul acces al lucratorilor romani pe piata fortei de munca comunitare (tarile U.E. au insa obligatia de a nu inrautati actualul acces al lucratorilor romani pe piata fortei de munca si individual sa-l acorde chiar pe deplin, in timpul acestei perioade).

► Referitor la accesul pe piata fortei de munca de subliniat este pozitia Austriei si Germaniei care inca de la inceput au precizat sectoarele de restrictionare (constructiile si serviciile aferente  in cazul Germaniei, iar Austria a mai adaugat asistenta sociala si medicala, horticultura si prelucrarea pietrei), precum si faptul ca unele tari, printre care si Cehia, Slovacia, Slovenia, tarile baltice, Finlanda si Suedia au liberalizat accesul inca din primul an al aderarii, iar italia si Spania ne-au acordat o libaralizare partiala.

V. AGRICULTURA SI MEDIUL

a) Agricultura

Adoptarea unei Politici Agricole Comune (PAC) a fost stabilita prin Tratatul de la Roma (1957) iar principiile acestei politici sunt: unicitatii pietei si a preturilor, preferintele pentru produsele comunitare, solidaritatii financiare in sustinerea acestei politici si coresponsabilitatii in finantarea stocurilor.

Pana in prezent principalul instrument de sustinere a P.A.C. a fost sistemul de garantare a preturilor prin Fondul European de Orientare si Garantare a Agriculturii – F.E.O.G.A. – infiintat in 1962, insa, in viitor, platile directe catre agricultori vor ocupa locul principal si se va acorda o atentie sporita dezvoltarii rurale

Programul de reforma a PAC “Catre o agricultura durabila” aprobat in 2003 prevede o serie de masuri care intereseaza agricultura romaneasca si anume:

- decuplarea legaturii dintre productie si plati directe (ajutorul va depinde de tipul de cultura, randamentul mediu regional, suprafata cultivata sau numarul de animale ingrijite). Platile directe catre agricultorii romani vor fi introduse esalonat, incepand cu 2007 si terminand cu 2016 cand vom avea acelasi nivel cu cele primite de fermierii comunitari.

- suplimentarea resurselor pentru dezvoltarea rurala prin diminuarea treptata (3-5 procente pe an a platilor directe)

- stabilizarea cheltuielilor pentru a nu depasi sumele stabilite pentru 2007-2013

- reducerea preturilor de interventie la cereale, orez, furaje, lactate

- consolidarea dezvoltarii durabile

Principalele recomandari in cadrul criteriilor de aderare s-au referit la:

Pregatirea structurilor administrative necesare elaborarii, implementarii, coordonarii, monitarizarii, controlului si evaluarii programelor de dezvoltare rurala finantate de UE

Intarirea structurilor administrative in vederea imbunatatirii capacitatii de formulare a politicilor si de analiza economica

Aplicarea mecanismelor de coordonare specifice PAC, in special a sistemului integrat de administrare si control, inclusiv a sistemului de identificare si inregistrare a animalelor si de identificare a parcelelor de pamant

Constituirea registrului viticol si a unui sistem de control in sectorul viti-vinicol

Alinierea legislatiei in domeniul veterinar si fitosanitar si modernizarea inspectiei, in special la viitoarele frontiere externe

Cateva prevederi a Tratului de aderare a Romaniei se refera la:

- replantarea podgoriilor hibride cu vita nobila se va face treptat pana in 2014

- normele comunitare privind producerea si comercializarea produselor agroalimentare vor fi introduse treptat pana in 2009

- ajutorul global comunitar a fost stabilit la 120,75 € anual pe hectar suprafata nationala garantata si este valabil pana in 2009 cand se va trece la schema unica de plata pe ferma

- se acorda 1000 € anual (timp de 5 ani) sprijin financiar fermelor de subzistenta daca prezinta un plan de afaceri de iesire din situatia de subzistenta; un sprijin mai substantial se acorda pentru asociatiile de producatori (circa 400 000 € esalonat pe durata a 5 ani)

- alocarile de fonduri comunitare pentru perioada 2007-2009 se ridica numai pentru dezvoltarea rurala la 2308 mil. € iar pentru ansamblul agriculturii si pisciculturii la 5,1 mld. €, respectiv 13,8 mld € pentru intreaga perioada 2007-2013

- in primii trei ani de aderare se pot solicita si alte masuri tranzitorii pentru sprijinirea tranzitiei de politica agricola a UE

IMPACTUL INTEGRARII

Conform unor studii O.C.D.E. Romania ar avea nevoie de cel putin opt ani pentru a implementa acquis-ul comunitar agricol, din care 3-4 ani dupa aderare si in conditiile in care va beneficia de o infuzie de fonduri substantiala.

Agricultura va fi principalul beneficiar al aderarii la U.E., deoarece s-a bucurat intotdeauna de un sprijin substantial in cadrul Politicii Agricole Comune, absorbind aproape 50% din bugetul de circa 102 miliarde € la cat s-a ridicat in 2004. Impactul aderarii ne este net favorabil, chiar daca sunt si vor fi multe greutati, deci, dezavantaje.

Avantaje:

v     Fondurile de preaderare prin programul SAPARD totalizeaza pentru intreaga perioada 1609 mil €

v    Fondurile post aderare vor creste si vor avea ca destinatii ajutoarele directe pt producatori, dezvoltarea rurala si subventii

v    Romania a beneficiat si de importante fonduri si asistenta tehnica prin programul PHARE

v    Punerea bazelor unei agriculturi moderne, valorificarea mai buna a avantajelor pedoclimatice si a costului redus a fortei de munca la o serie de culturi si produse in care Romania s-ar putea specializa

v    Costul redus al terenurilor si abundenta fortei de munca vor atrage investitori straini in scopul realizarii unor productii ecoogice

v    Modernizarea infrastructurii rurale si sigurarea unor venituri decenta pt agricultori vor contribui la atenuarea diferentei mari existente in prezent intre oras si sat si la reducerea migratiei

v    Imbunatatirea balantei comerciale la produse agroalimentare prin cresterea exporturilor

v    Pe termen mediu si lung alturi de agricultorii carora li se va asigur un trai decent, principalii beneficiari vor fi consumatorii care vor avea acces la o gama variata de produse, garantate calitativ si la preturi rezonabile

v    Dezvoltarea unor activitati neagricole in mediul rural, va crea posibilitati suplimentare de castig, noi locuri de munca si modernizarea satului.

Dezavantaje:

v    Reducerea drastica a numarului de persoane care lucreaza in agricultura

v    Liberalizarea pietei funciare si in special accesul strainilor (dupa cei 7 ani de tranzitie) la aceasta piata ar putea conduce la un transfer semnificativ de proprietate, cu avantaje, dar mai ales dezavantajele acestei situatii;

v    Pe termen scurt, preturile la produsele agroalimentare vor creste ceea ce va avea un impact negativ asupra consumatorilor;

v     In cazul in care oferta interna nu se va imbunatati pt a acoperi necesarul intern vor creste si importurile, inrautatind si mai mult balanta comerciala agricola;

v     Datorita concurentei importurilor si resurselor limitate, unii agenti economici din sectorul agroalimentar ar putea avea dificultati de adptare, iesind de pe piata;

v     Majoritatea micilor producatori care practica agricultura de subzistenta vor parasi in timp aceasta activitate prin vanzarea sau cedarea folosintei pamantului ce-l au in posesie, imbratisarea unei activitati neagricole, emigrare sau pensionare/deces.

b) Protectia mediului

Instrumentele legislative comunitare din domeniul mediului se refera la calitatea apei si aerului, administrarea deseurilor si produselor chimice, poluarea industriala, protectia impotriva radiatiilor, conservarea naturii etc. Principiile sunt: preventia, combaterea la sursa si principiul responsabilitatii (poluatorul plateste).

Recomandarile din criteriile de aderare s-au referit in special la:

- finalizarea transpunerii si inceperea aplicarii acquis-ului din sectoarele: managementul deseurilor, calitatea apei, controlul poluarii industriale, managementul riscului, evaluarea impactului de mediu;

- elaborarea planurilor de implementare a directivelor specifice, inclusiv a planurilor financiare, acordandu-se o atentie deosebita managementului deseurilor, calitatii apei, controlului poluarii industriale si managementul riscului;

- intarirea capacitatii administrative la nivel national si local prin imbunatatirea potentialului de formulare a politicilor si de analiza economica;

- integrarea cerintelor de protectie a mediului prin definirea si implementarea altor politici sectoriale, in vederea promovarii unei dezvoltari durabile.

Domeniul protectiei mediului numara printre cele mai multe derogari de la acquis-ul comunitar, alaturi de agricultura detinand doua treimi din numarul total, ceea ce dovedeste ca este sectorul cu cele mai mari si costisitoare probleme ce nu pot fii rezolvate intr-un timp scurt si fara eforturi deosebite.

Normele comunitare de mediu vor fi aplicate treptat, tranzitia putand dura pana in:

- 2009 – emisiile de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia combusibililor;

- 2015 – transporturile de deseuri destinate recuperarii;

- 2013 – recuperarea, reciclarea sau incinerarea deseurilor;

- 2016 – reducerea deseurilor din depozitele municipale;

- 2013 – reducerea deseurilor lichide depozitate;

- 2008 – colectarea a 4 kg/loc de deseuri electrice si electronice;

- 2015 – calitatea apei;

- 2015 – poluarea industriala (deseuri si emisii)

Respectarea angajamentelor prevazute in tratat vor fi monitorizate si in 2008, iar in 2011 se va prezenta un plan acualizat cu instalatiile ramase neconforme standardelor europene si masurile de rigoare (nerespectarea poate atrage sanctiuni).

Avantajele integrarii :

In 15-20 de ani calitatea mediului din Romania va fi comparabila cu cea din UE, ceea ce va insemna si o protectie a sanatatii populatiei la standarde ridicate, deci principalii beneficiari vor fi cetatenii;

Fondurile substantiale din partea UE pt finantarea proiectelor de protectie a mediului vor reduce efortul financiar public-privat, permitand alocari mai mari pt alte prioritati (sociale si investitionle);

Schimbarea treptata a mentalitatilor si a atitudinilor fata de problemele de mediu, atat la nivel economic cat si la cel de cetatean

Dezavantaje:

Unele unitati de productie existente, pt a respecta conditiile de mediu, vor trebui sa faca investitii importante, fiindca in caz contrar se vor inchide, generand somaj si apelare la importuri daca produsele lor erau destinate pietei interne sau reducerea exporturilor daca produselor erau destinate pietei externe;

Intreprinderile nou create vor lua in calcul protectia mediului (tehnologii nepoluante, mai scumpe) ceea ce s-ar putea sa le reduca eficienta, mai ales daca nu au o piata sigura si o concurenta flexibila;

Un efort financiar important din partea statului, intrucat investitiile sunt atat de mari incat nu pot fi acoperite prin fonduri comunitare sau imprumuturi