Alte modele utilizate in analiza politicilor finantelor firmei. Indicatori de performanta

Alte modele utilizate in analiza politicilor finantelor firmei. Indicatori de performanta.

Multe institutii si organizatii au produs, in ultimele doua decenii, documente ce propun principii de guvernanta corporativa, cele mai cunoscute fiind CalPERS (California Public Employees Retirement Center, care are rolul sau de pionierat in formularea principiilorde guvernanṭǎ corporativǎ) si OCDE.

Numarul de institutii (banci, fonduri de fonduri de investitii, organisme de normalizare contabila) sunt o dovada a magnitudinii fenomenului de guvernanṭa corporativa in economia contemporana dinre acestea facand parte bursele de valori, instituṭii internationale de guvernanṭa corporativǎ, grupuri de lucru nationale, banci de dezvoltare etc).

Codul de guvernanṭa corporativa reprezinta "un set de principii, standarde si bune practici de guvernanṭa, emis de o anumitǎ institutie, a carui aplicare nu are un caracter obligatoriu, ci unul optional (Robu si Vasilescu, 2004). Punctul de pornire pentru teoria guvernanṭei corporative este reprezentat de lucrarea "The Modern Corporate and Private Property', scrisa in anii '30 de Bearle si Means, care puneau pentru prima data explicit problema separarii proprietatii de control in marile companii americane (Mizruchi, 2004).

Indicatori financiari versus indicatori nonfinanciari in analiza performanṭelor firmei

Dupa cum s-a prezentat anterior, parghiile principale pentru rezolvarea problemelor de agentie si de guvernanṭǎ sunt monitorizarea si masurarea performantelor. In ceea ce priveste monitorizarea, problemele de baza care apar sunt legate de organismele externe si interne care, o pot asigura, precum si de independenta acestora (mai ales in cazul auditului financiar).

Cat despre mǎsurarea performantei, ea este dependenta de informatiile introduse in sistemul de masurare si de instrumentele utilizate. Vom incerca, in cele ce urmeaza sa realizam o trecere rapida in revista a principalilor indicatori care pot fi utilizati in acest scop.

Indicatorii financiari utilizati pentru masurarea performantelor firmei au o mare diversitate, clasificarea cea mai larga fiind in indicatori clasici si moderni (dintre care un rol deosebit pentru comunicarea noastra o au indicatorii de creare de valoare).

Calitatile de baza ale indicatorilor de analizǎ financiara sunt urmatoarele:

-reflectarea sintetica si dinamicǎ a situatiei economico financiare a firmei;

-asigurarea interdependentei dintre fenomenele economice, sociale si naturale, in scopul prevenirii si incetinirii degradarii mediului natural;

-reflectarea corelatiei dintre toate functiile firmei (cercetare-dezvoltare, productie comerciala, personal, financiar-contabila);

-oferirea posibilitatii realizarii de comparatii in timp, spatiu si mixte, pe baza utilizarii de rate financiare standardizate utilizate atasat pe plan national cat si international.

Calitatea finantelor firmei. Eficacitatea politicilor de remunerare a conducerii executive se masoara prin indicatorii:

Gradul de executie al strategiei firmei;            

.Calitatea strategiei companiei;                      

.Experienta manageriala;                               

.Calitatea viziunii organizationale;                      

.Stilul de conducere, calitateamanagementului;           

.Armonizarea politicii de stimulare a managementului cu interesele

Actionarilor;    

.Politicile de remunerare bazate pe criterii corespunzatoare de

Performanta;  

.Raportul dintre remunerarea conducerii si remunerarea fortei de munca.

Cultura corporativa. Calitatea sistemului de comunicare se masoara cu ajutorul indicatorilor:

.Abilitatea de a atrage si a pastra persoane talentate;

.Calitatea fortei de  munca;

.Calitatea sistemului de acordare de stimulente;  

.Calitatea programelor de traning a personalului;   

.Politicile sociale si de mediu.   

Indicatorii uilizǎrii muncii in echipǎ:

.Credibilitatea managementului;

.Accesibilitatea managementului;

.Eficienta departamentului de relatii cu actionarii;

.Calitatea materialelor publicate.

Cei mai reprezentativi indicatori utilizati in cadrul diagnosticului financiar sunt ratele financiare. Se pot identifica, in literatura de specialitate, peste 150 de rate financiare. Se prezinta sintetic un set de  rate financiare, considerate reprezentative pentru diagnosticul financiar (Pinches, 1975, citat de Anghel, 2002):

Rentabilitatea investitiei;

Indatorare;

Eficientǎ capital;

Lichiditate;

Cash-flow;

Rotatia stocurilor;

Rotatia creantelor;

Profit net/activ net;

Datorii/Capital propriu;

Cifra de afaceri/Active ;          

Active circulante/Datorii curente ;

Disponibil/Active;

Stocuri/ Cifra de afaceri;

Creante/ Stocuri;

Profit net/ Capital propriu;

Datorii/Active;

Cifra de Afaceri/ Imobilizari;

Active Curente/ Datorii Curente;

Disponibil/ Cheltuieli;

Cost vanzari/ Stocuri;

Creante/ Cifra de afaceri;

Rate financiare reprezentative;

Pe langa aceste rate, considerate clasice in analiza financiara, practica a dezvoltat anumiti indicatori moderni, care se incadreaza in viziunea actionariala a firmei, asa numitii indicatori de creare de valoare. Dintre acestia amintim: Valoarea Economica Adaugata (EVA, proprietate a firmei de consultanta Stern Stewart), Valoarea de Piata Adaugata, Valoarea Lichida Adaugata, Rentabilitatea Lichida a Investitiilor, Rentabilitatea Totala a Actionarilor.

Aceṣti indicatori afirma logica deja amintita, a orientarii gestiunii firmei in functie de nevoile acṭionarului.

Orientarea primordiala a strategiei firmei este crearea de valoare pentru actionari, impactul asupra managementului companiei fiind crucial prin dezvoltarea unor metode de gestiune si pilotaj orientate catre crearea de valoare pentru actionari.

Probleme pentru test grilǎ:

Din bilantul incheiat la sfarsitul exercitiului N rezulta urmatoarea situatie (u.m.):

Indicatorul utilizat in determinarea diagnosticului financiar Datorii/Active este:

a) 37,68%;

b) 54,34%;

c) 62,32%;

d) 18,1%;

e) 92,02%.

Datorii/Active= (datorii financiare + datorii de exploatare)/Active *100

Datorii/Active= (1.500 + 220)/2.760 *100= 62,32%

Din bilantul incheiat la sfȃrsitul exercitiului N rezultǎ urmǎtoarea situatie (u.m.):

Indicatorul utilizat in determinarea diagnosticului financiar Creante/Stocuri este:

33,33%;

37,14%;

42,85%;

66,66%;

26,66%.

Creante/Stocuri= Clienti/(stocuri de materii prime si materiale + stocuri de produse finite) *100

Creante/Stocuri= 400/(600 +900) *100= 26,66%

Bilantul si contul de profit si pierderi al exercitiului prezinta urmatoarele date (u.m.): imobilizari = 1.300; stocuri = 400; creante = 125; lichiditati = 125; capitaluri proprii = 900; datorii pe termen lung = 600; datorii de exploatare = 450; cifra de afaceri = 2.000.

Indicatorul utilizat in determinarea diagnosticului financiar Cifra de afaceri/Imobilizǎri este:

a) 153,84%;

b) 117,64%;

c) 97,50%;

d) 77,50%;

e) 90,91%.

Cifra de afaceri/Imobilizǎri= 2.000/1.300 *100= 153,84%

Din bilantul incheiat la sfȃrsitul exercitiului N rezultǎ urmǎtoarea situatie (u.m.)

Indicatorul utilizat in determinarea diagnosticului financiar Disponibil/Active este:

a) 20,17%;

b) 12,50%;

c) 23,29%;

d) 17,61%;

e) 14,48 %.

Disponibil/Active= 5.100/35.200 *100= 14,48

Problemǎ pentru test grilǎ:

Bilantul si contul de profit si pierderi al exercitiului prezinta urmatoarele date (u.m.): cifra de afaceri 550.000;. active 350.000; furnizori 8.800; stocuri 2.000.

Indicatorul utilizat in determinarea diagnosticului financiar Cifra de afaceri/Active este:

a) 148,64%;

b) 157,14% ;

c) 158,04%;

d) 63,63%;

e) 66,00%.

Cifra de afaceri/Active*100= 157,14%

Indicatorii gradului de executie al strategiei firmei:

.Calitatea strategiei companiei;

.Experienta manageriala;

.Calitatea viziunii organizationale;

.Stilul de conducere al managementului;

.Armonizarea politicii de stimulare managementului cu interesele

actionarilor;

.Politicile de remunerare bazate pe criteriile corespunzatoare de performanta;

.Raportul dintre remunerarea conducerii executive si remunerarea fortei de munca.

Criterii nonfinanciare utilizate in evaluarea performantelor

Cei mai reprezentativi indicatori utilizati in cadrul diagnosticului financiar

sunt ratele financiare. Se pot identifica, in literatura de specialitate, peste.150 de rate financiare. Pentru diagnosticul financiar exista un set de rate financiare, considerate reprezentative.

Indicatori de performanta

Indicatorii de performanta sunt instrumentele primare ale procesului. Ei reprezinta un mod de a cuantifica schimbǎri survenite in standardele de

performanta.

Ca atare, indicatorul de performanta poate fi definit ca un numar (o marime)

care masoara si transmite informatii despre un anumit aspect din dinamica unei institutii publice sau a unui program. Astfel, pentru a putea fi utilizat in diferite analize indicatorul trebuie sa fie comparat cu standarde sau tinte anterior stabilite sau cu rezultate ale altor organizatii similare.

In literatura de specialitate, studiul comparativ cu cele mai bune rezultate obtinute de alte institutii similare poarta denumirea de benchmarking.

Benchmarkingul consta in preluarea sau crearea unei baze de date a performantelor relevante, alcatuita din studierea unor organizatii similare, a activitatilor asemanatoare ale altor departamente din cadrul aceleiasi institutii si din compararea randamentului acestora cu gama experientelor dobandite.

Pe plan national, demn de remarcat in acest sens este efortul depus, incepand cu anul 2003, de Federatia Autoritatilor Locale din Romania (FALR) impreuna cu Institutul Bancii Mondiale, de a crea o baza de date ce contine, in momentul de fata, 583 de indicatori de performanta.

Principalii indicatorii de performanta calculati de bancile comerciale sunt, pe langa ROA, ROE si altii prezentati in capitolele anterioare :

Efectul de levier este un indicator sintetic care evidentiaza gradul in care utilizarea unor resurse atrase suplimentare duce la cresterea rentabilitatii capitalului propriu.

Efectul de levier se calculeaza ca raport intre activul bancii si capitalurile proprii ale acesteia.

Problemǎ pentru test grilǎ:

In vederea aprecierii riscului financiar se prezinta urmatoarele informatii extrase din bilantul unei firme: active 500.000; datorii totale 80.000; capitaluri proprii 30.000 De asemenea, se cunoaste profitul exploatarii in suma de 15.000. Efectul de levier  calculat in mǎsurǎ absolutǎ va fi de:

a) 16,66;

b) 14,00;

c) 13,50;

d) 11,44;

e) 5,87.

Efectul de levier= active/capitalurile proprii

Efectul de levier= 500.000/30.000= 16,66.

Este un indicator de structura care se exprima in unitati  de masurǎ absolute si are in general valori mai mari decat 10. Cu cat ponderea capitalului este mai mare, cu atat firma se bazeaza mai putin pe resurse atrase si, astfel, riscul firmei este mai mic. O pondere mai mica a capitalului semnifica un risc si un efect de parghie mai mare.

.Rata profitului se calculeaza ca raport procentual profitul net si veniturile totale.

Acest indicator sintetic al performantelor este denumit si marja neta. Venitul total al firmei este format din veniturile din dobanzi si alte venituri precum cele din comisioane, consultanta sau alte servicii financiare netraditionale aducatoare de venituri.

Evident, firma este cu atat mai profitabila cu cat marja neta este mai mare. Marimea acestui indicator depinde de presiunea fiscala de gradul de

concurenta .In general, valoarea acestui indicator ar trebui sa se incadreze in intervalul 10-12%.

Problemǎ pentru test grilǎ:

Bilantul si contul de profit si pierderi al exercitiului prezinta urmatoarele date (u.m.): cifra de afaceri(veniturile totale) 350.000;. soldul activelor 250.000; stocuri 2.000; profit net 54.000; clienti 2.000.

Indicatorul Rata profitului va fi :

a) 16,00%;

b) 21,60%;

c) 50,00%;

d) 15,43%;

e) 58,00%.

Rata profitului= Profitul net/veniturile totale*1000

Rata profitului= 54.000/350.000*100= 15,43%

.Gradul de utilizare activelor se calculeaza ca raport intre totalul veniturilor si totalul activelor.

Rata utilizarii activelor exprima capacitatea firmelor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de structura-activelor si de remunerarea plasamentelor. In general firmele din tarile dezvoltate urmaresc majorarea celui de al doilea termen, orientandu-se spre cresterea veniturilor din comisioane si taxe, incercand sa mentina la un nivel cat mai stabil primul termen. In practica internationala, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este de 10-12%.

Problemǎ pentru test grilǎ:

Bilantul si contul de profit si pierderi al exercitiului prezinta urmatoarele date (u.m.): totalul activelor 315.000; active circulante 70.000; totalul veniturilor 35.100; venituri din exploatare 28.600; imobilizǎri financiare 250.000.

Indicatorul Gradul de utilizare al activelor va fi:

a) 7,80%;

b) 9,08%;

c) 11,14%;

d) 14,32%;

e) 14,04%.

Gradul de utilizare al activelor= Totalul Veniturilor/ Totalul Activelor * 100

Gradul de utilizare al activelor= 35.100/315.000 *100= 11,14%