Finantarea ciclului de exploatare.finantarea pe termen lung - leasing

FINANTAREA CICLULUI DE EXPLOATARE.FINANTAREA PE TERMEN  LUNG - Leasing

Finantarea investitiilor, indeosebi a celor de valori mari, provoaca, adesea un efect dezechilibrant asupra trezoreriei firmei. Leasingul este o adaptare a pietei de capitaluri la capacitatea limitata de finantare a investitiilor.

Leasingul (lease, in engl. sau credit-bail, in franceza) este o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare (sau mobiliare), prin care chiriasul (utilizatorul) obtine avantajele legate de folosinta bunului inchiriat, in timp ce finantarea achizitiei acestuia si amortizarea investitiei de capital este facuta de catre firma de leasing (locatorul). In schimbul obtinerii avantajelor legate de folosinta bunului, firma care l-a inchiriat plateste societatii de leasing o redeventa (chirie) care cuprinde:

1.amortizarea bunului inchiriat;

2.costul de oportunitate (dobanzile) aferent(e) fondurilor avansate de firma de leasing pentru cumpararea bunului respectiv si

3.marja de profit a societatii de leasing.

Chiriasul - (utilizatorul) poate intra in proprietatea bunului, inchiriat la incheierea contractului de leasing, prin plata valorii reziduale a bunului, convenita dinainte. Pe durata contractului, redeventa (chiria) se inregistreaza ca o cheltuiala curenta, iar la incheierea acestuia valoarea reziduala se inregistreaza la active fixe. La incheierea contractului se face si alte doua optiuni:

.prelungirea leasingului cu negocierea unei noi redevente;

.restituirea bunului inchiriat catre firma de leasing.

Durata (m) a contractului de leasing este, in general, de 75-80% din durata de viata economica a bunului inchiriat, dar se poate conveni si asupra unei durate mai scurte. Firma de leasing ramane proprietara a bunului pana la scadenta contractului cu exceptia cazurilor (mai rare) cand utilizatorul formuleaza o oferta ferma si irevocabila de cumparare a bunului inainte de expirarea contractului de leasing. Contractul de leasing este, in general, irevocabil.

Exista trei tipuri principale de leasing: operational, financiar si, respectiv vanzare

Leasingul operational ofera atat inchirierea bunului, cat si serviciile de intretine asigurare si asigurare (service-ul echipamentelor inchiriate etc). Costurile intretinerii si asigurarii se includ in chiria echipamentelor. Din aceste motive, leasingul operational este numit si leasing de mentenanta (intretinere).

Leasingul operational are, pe langa serviciile de intretinere si asigurare implicitei doua caracteristici:

-o clauza de anulare care da posibilitatea utilizatorului sa renunte la inchiriere. Restituie echipamentul inainte de expirarea contractului de leasing;

-in mod frecvent echipamentul nu este complet amortizat pe durata contractului de leasing. Durata "m' a contractului de leasing este mai mica decat durata "n' de viata (de exploatare) a echipamentului inchiriat. Locatorul se asteapta sa recupereze valoarea echipamentului prin reinnoirea contractului de leasing cu vechiul utilizator sau cu alti utilizatori, fie prin revanzarea echipamentului. In consecinta, locatorul pastreaza riscul neutilizarii bunului in aceste circumstante.

Leasingul financiar este o forma de finantare a bunului intrat in folosinta chiriasului pe toata durata "n' de viata a obiectului inchirierii. In consecinta, leasingul financiar presupune:

1.selectarea de catre utilizator a producatorului sau a distribuitorului de bunuri;

2.negocierea pretului si a conditiilor de livrare;

3.contactarea unei societati de leasing financiar pentru cumpararea bunului si stabilirea conditiilor locatiei (ale contractului de leasing);

4.incheierea simultana a contractului de vanzare-cumparare intre furnizor si locator si a contractului de leasing intre locator si utilizator.

In contractul de leasing financiar, de obicei, nu se asigura intretinerea si asigurarea echipamentelor, nu se ofera optiunea de anulare prematura a locatiei, iar bunul va fi complet amortizat la incheierea contractului. Durata "m' a inchirierii bunului va fi egala cu durata "n' de exploatare a acestuia. La expirarea contractului, utilizatorul leasingului financiar are posibilitatea de a reinnoi inchirierea (cu o redeventa semnificativ mai mica) sau de a cumpara bunul (la un pret rezidual prestabilit la un nivel modic).

Vanzarea si leaseback-ul, prin care o firma vinde unei societati de leasing sau altui investitor (individual ori institutional) bunuri din proprietatea sa la valoarea lor de piata si in acelasi timp incheie un contract de inchiriere a respectivelor bunuri in conditiile specifice ale leasingului financiar. De altfel, vanzarea si leaseback-ul sunt similare leasingului financiar si chiar ipotecii. Vanzatorul primeste imediat pretul de piata al bunurilor sale prin care se transfera proprietatea, urmand sa plateasca redevente societatii de leasing pentru a ramane in folosinta bunurilor pana la amortizarea lor completa (m = n). La incheierea contractului de leaseback, firma de leasing (locatorul) are drept de dispozitie asupra valorii reziduale a bunului inchiriat.

Interesul deosebit pentru leasing ca forma de finantare pe termen lung este motivat de avantajele fiscale pe care autoritatile financiare le confera. In primul rand, cheltuieli de exploatare deductibile din profitul impozabil. Prin urmare, cheltuielile cu revedentele sunt insotite de economii fiscale direct proportionale cu marimea redeventelor si cu cota de impozit pe profit.

In al doilea rand, inchirierea terenurilor prin vanzare si leaseback poate fi o masura de amortizare a valorii lor (altfel neamortizabila). Pe langa recuperarea valorii terenurilor, prin vanzare, se obtin economii fiscale din includerea amortizarii lor in redeventa leaseback.

In sfarsit, bunurile mobile care sunt importate, in scopul utilizarii lor in leasing, sunt asimilate in regim de bunuri admise temporar la import, fara plata taxelor vamale. Cumparatorul bunului importat in sistem de leasing va achita, la incheierea contractului, taxa vamala, deductibila fiscal, calculata la valoarea initiala, in baza declaratiei vamale de import definitiv.

Autoritatile fiscale sunt deci motivate sa verifice legitimitatea obtinerii acestor avantaje  fiscale. In principiu, acestea verifica daca leasingul este veritabil si nu doar o simpla vanzare cu plata in rate (vanzare deghizata).

Evaluarea contractelor de leasing

Din punct de vedere financiar, leasingul este o alternativa la finantarea din imprumuturi pe termen lung cu garantii sigure. In consecinta, leasingul ridica doua probleme financiare majore: a indatorarii si al costului finantarii operatiunii de inchiriere.

In privinta indatorarii atat analistii financiari, cat si cei contabili sunt de acord ca leasingul se inscrie in categoria capitalurilor imprumutate si se ia in calculul ratei de indatorare. Speranta "desarta' ca leasingul nu afecteaza rata indatorarii se alimenteaza superficial din inregistrarea contractelor de leasing in afara bilantului. In acest fel, unii manageri isi construiesc "iluzia' ca potentialii parteneri investitori de capital, furnizori, beneficiari etc.) vor citi doar bilantul si ca nu vor avea rabdare sa conecteze indatorarea din bilant cu obligatiile extrabilantiere ale firmei.

Standardele internationale de contabilitate recomanda insa capitalizarea leasingului, respectiv inscrierea in activ a valorii bunului utilizat in leasing si inscrierea in pasiv a valorii actuale a redeventelor de platit in respectivul contract de leasing. In felul acesta, bilantul firmei cu bunuri in leasing este comparabil cu bilantul firmei care si-a finantat achizitia bunurilor sale prin imprumuturi traditionale (bancare si/sau obligatare). Numai prin capitalizarea leasingului, cele doua firme au rate de indatorare comparabile.

Leasingul financiar este considerat leasing de capital si deci capitalizat in bilant daca sunt intrunite, in principal, urmatoarele trei conditii:

1.exista in contractul de leasing o clauza ferma privind cumpararea bunului, la sfarsitul contractului de catre utilizator la un pret prestabilit;

2. urata "m' a contractului de leasing este mai mare sau cel mult egala cu 75% din durata "n' de viata (de exploatare) a bunului inchiriat;

3.valoarea prezenta a redeventelor este mai mare sau cel mult egala cu 90% din valoarea de achizitie a bunului inchiriat.

Standardele contabile internationale prevad in mod egal reguli stricte si in privinta inregistrarii in afara bilantului leasingului operational astfel incat sa se asigure deplina transparenta a situatiei financiare a firmei utilizatoare de leasing.

Odata asigurata transparenta contabila (imaginea fidela) a leasingului, in continuare se poate face evaluarea lui, compararea cu o sursa de finantare alternativa: imprumuturile garantate, bancare sau obligatare in anuitati constante cu aceeasi maturitate (scadenta) ca si contractul de leasing. Decizia de a opta pentru leasing sau imprumut se fundamenteaza pe criteriul VAN al valorii actualizate nete al sursei de finantare, cu economiile fiscale implicite. Se va alege sursa de finantare cu VAN maxima.

Calculul VAN al surselor de finantare porneste de la incasarea initiala finantare (suma imprumutata pentru achizitia unui bun fix sau valoarea de achizitie a aceluiasi bun obtinut in leasing). Aceasta incasare prezenta se compara cu valoarea actuala (prezenta) tuturor platilor ulterioare pentru dobanzi si rambursari sau pentru redevente si valoare  cu efectele lor fiscale implicite, pe durata "m' a imprumutului sau a leasingului'