Armonizarea impozitelor indirecte

Armonizarea impozitelor indirecte

in 1997 impozitele indirecte la nivelul UE au fost de cea 1000 mld euro, respectiv 13,8% din PIB-ul cumulat al statelor membre ale UE, din care TVA 6,9% din P1B, accizele 3,5% din PIB si alte impozite indirecte 3,4% din PIB.

Fata de situatia prezentata mai sus in Romania (2000) impozitele indirecte au reprezentat 11,7% din PIB, din care TVA 6,3% si accizele 2,6%.

Deoarece impozitele indirecte pot constitui bariere fiscale importante care afecteaza direct circulatia libera a produselor si serviciilor in cadrul pietei unice, obligatia armonizarii impozitelor indirecte a fost instituita prin art.93 din Tratat.

1. Armonizarea TVA

Etapele armonizarii TVA:

a)      introducerea TVA in toate statele membre pana in 1970;

b)      uniformizarea bazei de impozitare si a cotelor pentru TVA (incepand
cu 1977);

c)      trecerea la un sistem tranzitoriu pentru TVA, odata cu realizarea
pietei unice si desfiintarea frontierelor vamale (1 ianuarie 1993);

d)      simplificarea sistemului TVA si cooperarea statelor membre pentru
reducerea fraudei fiscale;

1.1. Introducerea TVA in toate statele membre

Acest lucru a fost obligatoriu datorita avantajelor TVA fata de impozitul pe circulatia marfurilor, printre care:

este un impozit general, care se aplica la toate tranzactiile comerciale;

este un impozit pe consum;

este datorat sub forma unei cote procentuale din pret (transparent);

este neutru in raport cu numarul tranzactiilor comerciale care intervin pana
la consum prin sistemul deducerilor;

in toate statele membre se aplica principiul destinatiei in materie de TVA
pentru tranzactiile intre acestea. Potrivit acestui principiu toate livrarile de
produse si prestarile de servicii sunt exceptate de TVA in tara de origine si
sunt supuse obligatiei de plata a TVA in tara de destinatie (unde serviciile si
produsele se consuma).

1.2. Uniformizarea bazei si a cotelor pentru TVA

(a Vi-a Directiva TVA a UE, adoptata in mai 1997)

Daca in ceea ce priveste continutul bazei de impozitare pentru TVA s-a realizat o anume omogenitate in statele membre, in ceea ce priveste nivelul cotelor exista diferente importante, astfel:

Sursa: Comisia Europeana „VAT Rates Apllied in the Member States of the European Community', DOC/2905/2001; Ministerul Finantelor Publice, Bucuresti

Tabelul 1 - Cotele de TVA aplicate in statele membre la 1 mai 2001,

in procente

Utilizarea in practica fiscala de catre tarile UE a mai multor cote, de regula, se face din ratiuni sociale, iar aplicarea acestora la destinatie nu distorsioneaza alocarea resurselor pentru productie.

In Romania, desi cotele sunt apropiate de cele din Franta, Grecia si Olanda care au cote TVA standard, ca si Romania, ponder^TVA in PIB este mai redusa datorita evaziunii fiscale si multiplelor derogari de la regimul TVA.

1.3.      Trecerea la un regim tranzitoriu de TVA odata cu formarea
pietei unice

Abolirea frontierelor fiscale inseamna ca un produs sau serviciu adus dintr-un stat membru in alt stat membrii isi pierde caracterul de „exportat' sau „importat', dupa caz, si are acelasi regim fiscal ca si un produs national.

Acest lucru ar fi posibil daca s-ar accepta:

trecerea de la principiul destinatiei la cel al originii in materie de TVA;

adoptarea unui mecanism de decontare intre bugetele diferitelor state
membre pentru evitarea realocarilor importante de TVA.

Aplicarea principiului originii impune insa armonizarea cotelor de TVA in cadrul UE, aceasta pentru a inlatura distorsionarea localizarii investitiilor productive in statele cu cote de TVA mai mici.

Statele UE nu au ajuns insa la un consens in ceea ce priveste trecerea la principiul originii, dar au adoptat un sistem tranzitoriu, care presupune:

mentinerea principiului destinatiei;

se renunta la controlul fiscal la frontierele intre statele membre, lucru care
presupune ca nu se mai incaseaza TVA la trecerea frontierei, ci firmele
importatoare au obligatia de a declara TVA si a o varsa la buget;

se continua efortul pentru armonizarea cotelor TVA pentru folosirea numai
a doua cote, una standard, care sa se situeze intre 15-20%, iar cota „0' poate
fi mentinuta daca exista argumente sociale clar definite.

1.4.      Simplificarea sistemului

Renuntarea la controlul fiscal la frontierele dintre statele membre in conditiile mentinerii principiului destinatiei pentru TVA nu conduce si la inlaturarea conceptului de frontiere fiscale in cadrul circulatiei produselor si serviciilor intre statele membre. Produsele si serviciile care trec dintr-un stat membru in altul

trebuiesc „marcate', intr-un fel sau altul, avand deci un regim fiscal diferit de cel al produselor si serviciilor nationale.

intrucat statele membre UE nu sunt inca pregatite pentru aplicarea principiului originii pentru plata TVA, Comisia Europeana a propus:

a) simplificarea, modernizarea si aplicarea maiuniforma a
reglementarilor TVA;

b) intarirea cooperarii administrative si a prevenirii fraudelor fiscale,
a) In cadrul propunerii de la punctul „a' se are in vedere:

introducerea unei noi proceduri de restituire a TVA (intocmirea unei singure
declaratii de TVA in statul in care isi are sediul in loc sa depuna cate o
declaratie in fiecare stat unde se efectueaza cheltuielile);

precizarea tratamentului TVA pentru comertul electronic cu produse trimise
clientilor in forma digitala (exemplu: comertul cu programe de radio,
muzica etc);

stabilirea de reguli pentru facturile electronice;

aplicarea de TVA si la serviciile postale ale statului, astfel incat sa se
asigure neutralitatea TVA, deoarece la serviciile postale private se percepe
TVA;

rationalizarea derogarilor, exceptiilor si optiunilor in aplicarea TVA etc.

De subliniat ca in cazul persoanelor fizice care efectueaza cumparaturi pentru uz personal se aplica principiul originii la plata TVA, astfel ca la intoarcerea in tara de origine persoanele fizice in cauza nu mai sunt impozitate din nou, cu unele exceptii:

pentru masinile noi (sau cu o vechime mai mica de 6 luni);

vanzarile prin posta peste o anumita limita;

cumpararitScare ckpasesc o anumita limita.

Deci, calatorii, cetatenf ai UE, pot face cumparaturi in aeroporturi (si alte puncte de trecere a frontierelor) cu plata integiala a TVA^ fara aplicarea regimului de

duty-free in aceasta situatie calatorilor intre statele UE, ci numai acelora care ies din spatiul UE.

2. Armonizarea accizelor

Accizele reprezinta un venit important al bugetelor statelor membre, respectiv 3,5% din PIB sau 248 miliarde euro la nivelul anului 1997.

in Romania accizele reprezinta numai 2,6% din PIB (2001), atat datorita unor cote mai mici, cat si fenomenului de evaziune fiscala (alcool, tigari).

Caracteristicile mai importante ale accizelor:

se aplica pe consumul unui numar restrans de produse, fiind un impozit
indirect legat de tranzactiile comerciale si libera circulatie a produselor;

produsele supuse accizelor au o serie de particularitati, spre exemplu:
productia si vanzarea lor sunt supravegheate de stat, consumul produselor
determina externalitati negative (de aceea ele sunt folosite si ca mijloc de
descurajare a consumului), elasticitatea cererii in raport cu venitul este
supraunitara;

majoritatea produselor care poarta accize sunt fie daunatoare sanatatii, fie se
refera la produse a carui consum trebuie rationalizat, ca de exemplu
produsele de tutun, bauturi alcoolice si produsele petroliere. UE permite
aplicarea si a unor impozite „verzi' pentru protejarea mediului;

accizele se calculeaza prin aplicarea unor cote procentuale la pret si/sau a
unor sume fixe pe unitate de produs;

plata accizelor se face in statul in care acestea se consuma, inclusiv pentru
cele din import. In acest scop, plata accizelor se considera suspendata pana
in momentul in care produsele in cauza sunt declarate ca fiind puse pe piata
pentru vanzare.

in consecinta armonizarea vizeaza baza de impozitare, cotele de accize, miscarea produselor purtatoare de accize intre statele membre. Armonizarea este ca si incheiata in ceea ce priveste baza de impozitare, precum si circulatia produselor dar mai raman multe de facut in ceea ce priveste cotele.

2.1. Armonizarea accizelor in cazul produselor din tutun

Armonizarea accizelor pentru produsele din tutun are in vedere:

introdtflerea a doua tipuri de cote, una proportionala sub forma unui procent
ce se aplica la pretul de vanzare cu amanuntul (ad valorem) si una specifica
stabilita CB o suma fixa pe unitatea de produs. UE urmareste ca in faza finala
raportul dintre elementul specific si elementul proportional (inclusiv TVA
care se asaza peste accize) sa fie acelasi la toate statele membre.

aplicarea unor cote unice la nivelul UE.

Pana in prezent nici unul dintre cele doua obiective nu a fost realizat, obligatorii fiind, deocamdata, numai nivelurile relative minime ale accizelor.

La tigarete cu cea mai mare pondere in produsele de tutun, accizele trebuie sa reprezinte cel putin 57% din pretul cu amanuntul (care include toate impozitele inclusiv TVA). De asemenea, acciza specifica nu poate fi mai mica de 5% si mai mare de 55% din totalul impozitelor cuprinse in pret (accize si TVA).

La celelalte produse din tutun se poate opta fie pentru acciza specifica fie pentru acciza ad valorem, fie pentru o combinatie a celor doua. De aceea, si limita minima este exprimata ca o cota procentuala sau ca o marime fixa pe unitate de produs.

Din aceasta cauza exista diferente semnificative intre accizele pe care le suporta produse din tutun intre satele membre UE, ca de exemplu: la tigarete, acciza variaza de la 50,47% in Suedia te 65,14% in Portugalia din pretul cu atnanuntul, iar in marime absoluta de la 48,44 euro (Spania) la 210 euro (Marea Britanii) la 1000 de

tigarete din cele mai cerute, ceea ce face ca pretul tigaretelor sa fie de 4 ori mai mare in Marea Britanic decat in Spania.

In Romania la 1 ianuarie 2002, la 1000 tigarete se aplica o acciza specifica de 2,42 euro si o acciza ad valorem de 33 la suta, deci sunt mai mici decat accizele practicate in statele membre UE si va trebuie ca, pe viitor, si Romania sa creasca nivelul acestora.

2.2. Armonizarea accizelor la bauturile alcoolice

Armonizarea accizelor la bauturile alcoolice are in vedere definirea unitara a produselor purtatoare de accize (bere, vin; bauturi spirtoase si produse intermediare), pe de o parte, precum si introducerea unor cote unice de acciza, pe de alta parte.

Daca in privinta definirii produselor supuse accizelor statele membre UE au ajuns la un anumit consens referitor la cotele accizelor pentru bauturile alcoolice nu s-a reusit inca acest lucru, de aceea UE a stabilit obligatia practicarii unor cote minime, in sume fixe pe unitate de produs, dupa cum urineaza:

alcool si bauturi spirtoase - 550 euro pe hectolitru de alcool pur;

produse intermediare - 45 euro pe hectolitru;

bere - 0,748 euro pe hectolitru/grade Plato sau 1,87 euro pe hectolitru/grade
de alcool produs finit;

Cotele de accize in cazul bauturilor alcoolice sunt insa foarte diferentiate de la un stat la altul, ca de exemplu: la alcool etilic intre 645,36 euro/hl (Italia) si 5880,26 euro/hl (Suedia); la vin o euro/hl (Austria, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania) si 318,99 euro/hl (Suedia) iar in Franta 3,35 euro/hl.

In Romania acciza la 1 ianuarie 2002 era de 70 euro/hl alcool pur.

2.3. Armonizarea accizelor la produse petroliere

Accizele pentru produsele petroliere au in vedere:

alimentarea bugetelor cu venituri;

protejarea mediului, ca de exemplu, accize mai mari la produsele petroliere
cu plumb decat cele fara plumb;

sustinerea agriculturii (bio-carburanti);

realizarea unei proportii optime intre diferitele surse de energie;

asigurarea unei competitii loiale intre diferitele mijloace de transport
(motoare industrie si comert, incalzire);

deplasarea treptata a poverii fiscale de la forta de munca spre alte surse de
venit, intre care energia;

Annonizarea accizelor la produsele petroliere are in vedere definirea unitara a produselor purtatoare de accize, benzine fara plumb, benzina cu plumb, gaze petroliere (de sonda), pacura, gaz lichefiat, methana, kerosen (benzina de avion) si adoptarea de cote unice.

Ca si in cazul accizelor pentru produse din tutun si bauturi alcoolice nici in cazul produselor petroliere nu s-a ajuns la un consens in ceea ce priveste cotele unice, de aceea s-au stabilit limite maxime ale acestor cote, dupa cum urmeaza:

benzine cu plumb - 337 euro/1000 1;

benzine fara plumb - 287 euro/1000 1;

gaz petrolier - 245 euro/1000 1;

pacura-13 euro/kgr;

kerosen - 245 euro/1000 1 etc.

Cu toate acestea exista inca diferente mari a accizele specifice la produsele petroliere intre statele membre astfel: la benzina fara plumb 297,63 euro/1000 1 in Grecia si 814,89 euro/1000 1 in Marea Britanie. Dar apar diferente la cotele de accize si intre statele invecinate, ca de exemplu Irlanda de Nord si Republica Irlanda 0,4 euro la benzina si 0,5 euro la diesel.

In Romania la 1 ianuarie 2002 acciza specifica la tona de benzina cu plumb era de 290 euro.

2.4. Armonizarea regulilor pentru miscarea produselor purtatoare de accize intre statele membre

Datorita platii accizelor la consumatorii finali UE a stabilit reguli precise cu privire la circulatia produselor purtatoare de accize astfel:

un sistem de depozite autorizate pentru stocarea si miscarea produselor cu
plata suspendata a accizelor care sunt legate de o evidenta stricta a
stocurilor;

administratorii depozitelor sunt responsabili pentru plata accizelor (la
livrarea catre consumatorii finali) cerandu-li-se si garantii financiare in acest
sens;

documente speciale care insotesc produsele in cauza.

Deci, desi obligatia pentru plata accizelor ia nastere la producerea produselor sau realizarea importului, plata efectiva se face in momentul eliberarii produselor pentru consumul final sau cand se constata dispozitia lor.

Rezumat

impozitele indirecte reprezinta un venit important in bugetele statelor
membre (13,8% din PIB in anul 1997). Exista diferente insemnate ijjyga intre nivelurile
relative ale impozitelor indirecte intre diferitele state membre;

impozitele indirecte sunt legate direct de tranzactiile comerciale cu
produse si servicii. Diferentele in politicile fiscale nationale cu privire la bazele de
impozitare si la cotele de impozit pot constitui bariere importante in competitia de pe
piata unica. De aceea, in Tratat, este prevazuta armonizarea impozitelor indirecte;

adoptarea principiului destinatiei (acolo unde are loc consumul)
pentru plata TVA si a accizelor, in conditiile desfiintarii controlului fiscal la
frontierele intre statele membre, a complicat administrarea acestor impozite si a marit
oportunitatile de frauda fiscala;

UE a armonizat baza de impozitare pentru TVA, dar nu a reusit sa
armonizeze si cotele de TVA. In prezent, exista obligatia unei cote minime de TVA
de 15% si recomandarea ca statele membre sa nu stabileasca cote de TVA care sa
depasesca limita minima cu mai mult de 10 puncte procentuale;

UE considera ca armonizarea TVA trebuie sa duca in final la trecerea
de la principiul destinatiei la cel al originii (plata TVA la locul de origine al
produselor) ceea ce ar simplifica mult administrarea acestui impozit. Aceasta masura
ar impune si unificarea cotelor de TVA la nivelul statelor membre pentru a nu se
distorsiona alocarea resurselor;

armonizarea accizelor vizeaza baza de impozitare, cotele de accize si
miscarea produselor purtatoare de accize intre statele membre, deoarece obligatia de
plata a accizelor este suspendata pana in momentul eliberarii acestor produse pentru
consum;

UE a reglementat accizele pentru trei grupe de produse: produse din
tutun; produse alcoolice; produse petroliere. Nu exista inca reglementari UE pentru
gaze naturale, carbune, energie electrica si alte forme de energie;

armonizarea este considerata ca implinita pentru baza de impozitare si
miscarea produselor purtatoare de accize intre statele membre. La cotele de accize,
exista numai limite minime obligatorii. Diferentele intre cotele de accize reprezinta un
stimulent pentru contrabanda cu produsele purtatoare de accize.